4,413 matches
-
o dispută între cei doi, bărbatul susținând necesitatea de a cunoaște toate lucrurile din lumea aceasta, pentru a-și însuși ceea ce bun și a evita răul. Cei doi pelerini vor pătrunde într-o cameră decorată cu fresce, dedicată glorificării bunurilor pământești. Pe fiecare dintre cei patru pereți sunt portretizați cei care au cunoscut gloria terestră: în înțelepciune (filozofi și poeți, în mare parte păgâni), în putere (marii împărați și războinici ai 612 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 35. 613 Ibidem. (trad. n.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vădită plăcere de către poet, care este încântat de tot ce oferă istorisirile de altădată: Hercule și Deianira, Enea și Dido, Florio, Tristan. Cei doi pelerini pătrund apoi într-o altă cameră, unde este descrisă Fortuna și este reliefată vanitatea bunurilor pământești. Deși această secțiune este mai scurtă, tratează teme îndrăgite de Boccaccio, pe care le va aborda în două din operele sale mai târzii: precaritatea gloriei umane și decăderea celor faimoși altădată. Naratorul rememorează în aceste pasaje prăbușirea Tebei și a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
are două inscripții - una lăudând, alta avertizând în legătură cu iubirea.” William D. Reynolds, The Parliament of Fowls: Overview, în Reference Guide to English Literature, 2nd ed., edited by D. L. Kirkpatrick, St. James Press, 1991. Este vorba despre două tipuri de iubire: pământească și cerească, dihotomice, așa cum indică și inscripția. 672 William D. Reynolds, op. cit., passim. 673 Geoffrey Chaucer, Legenda..., p. 167. 674 Dar poetul nu poate fi acuzat de această aparent schematică abordare deoarece zeul Amor este cel care în poem i-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Corbaccio, ed. cit., p. 62. 276 ceilalți prin scrierile sale. În pofida tonului moralizator, „în Corbaccio respingerea poftei este imanentă, nu transcendentă, ca și în Amorosa visione convertirea religioasă nu are loc. Dacă putem să vorbim despre o convertire, aceasta este pământească, sau mult mai exact, literară.”1033 Polemica aceasta antifeministă nu trebuie privită ca fiind foarte dură, deoarece ea se înscrie în tradiția misogină a epocii. „Ca și Elegia madonnei Fiammetta, constituie o inversiune a unui cod prestabilit. După cum în Elegie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din trupuri, după o primă moarte (cea terestră), ajung pe lună, după ce mai Înainte rătăciseră prin spațiul sublunar, pentru a-și spăla păcatele. Această primă călătorie până la lună nu este lipsită de un caracter inițiatic. De altfel, cea dintâi moarte, pământească, devine pentru Plutarh echivalentul intrării mystului În procesul inițiatic eleusin. „La Atena - spune el - morții purtau denumirea de demetrioi.” Sensul textului se lămurește dacă-l alăturăm, așa cum propune G. Méautis, unui fragment din De anima transmis de Stobaios: „Sufletul, În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și cârmuirea exercitată de el asupra tuturor lucrurilor” și extrăgându-și argumentele din acțiunea obiectelor sacre. Din punct de vedere filosofic, această acțiune se explică prin faptul că „din cer există un culoar de trecere Înspre atmosfera și Înspre lucrurile pământești” și prin „supunerea tuturor lucrurilor față de cer”1. Este vorba deci despre eficacitatea pe care principiul divin, care-și află sălașul În cer, o poate avea pretutindeni, păstrându-și totodată intactă transcendența descrisă de altfel de Philinos printr-o expresie
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
excesive”. - „Ai dreptate”, zise Filip, „dar ce anume nu-ți place În ideile formulate de Cleombrotos?”. (E)Iată acum răspunsul lui Heracleon: - „Gândul că oracolele nu seaflă sub puterea zeilor, cărora le șade bine să se țină departe de cele pământești, ci sub aceea a daimonilor, slujitorii zeilor. O asemenea concepție nu mi se pare a fi greșită. Dar faptul de a atribui acestor demoni crime, nenorociri, rătăcire fără țel impusă de divinitate, luate grămadă din versurile lui Empedocle - și Încă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
se afumă pomii cu tămâie, iar dacă soarele se arată dimineața, porumbul semănat întâi va fi frumos. Duminica Floriilor ce precede Paștele, este începutul săptămânii mari și ne amintește de intrarea Mântuitorului în Ierusalim, este ziua ce desparte anii trecerii pământești ai Domnului de ultima săptămână de viață. Salcia (iova) este sfințită la biserică, și pusă la icoane. Este păzitoare de rele și un leac împotriva bolilor - credincioșii se încing cu iovă sfințită să nu- i doară șalele. Copii sunt atinși
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
că nu-i oprit/ Să iau bărbat; iar dacă e să moară,/ Mă pot căpătui a doua oară.”295 Se minimalizează și chiar se demistifică prin această figură ficțională idealul femeii pure, angelice, inaccesibile, adorate, pentru un model uman, prozaic, pământesc. Credem ca este o falsă modestie în cuvintele târgoveței: „Duc unii trai de înger, fecioresc./ Eu biata n-am cu ce să mă fălesc./ și iar mai știu că-n cășile bogate/ Nu-s aurite talerele toate,/ Ci mai slujesc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rândul cărților vii și a fost interpretată ca o carte clasică, puțin citită, puțin înțeleasă, foarte puțin gustată, întotdeauna admirată. A fost divină, dar n-a mai fost vie. Comedie este pentru Dante beatitudinea cerească. Comedie este pentru Boccaccio beatitudinea pământească.”574 Lumea Decameronului sau a Povestirilor din Canterbury nu este una inversată, ca cea a lui Aristofan. Nu răstoarnă universul dantesc cu susul în jos. Este de fapt aceeași lume care a reușit să supraviețuiască dintr-un alt unghi, neschimbată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-i fie ghid spre fericirea absolută. Își încep ascensiunea și ajung la poarta unui castel, în interiorul căruia poetul remarcă prezența a două uși, una înaltă și strâmtă, conducând spre viața virtuoasă, și cealaltă deschisă și mare, promițând bogății și glorie pământească. Fiecare ușă are o inscripție deasupra (ca și poarta iadului din Infernul lui Dante), și în timp ce femeia îl îndeamnă să treacă prin poarta îngustă, naratorul personaj o alege pe cea largă, demarând astfel o dispută între cei doi, bărbatul susținând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o dispută între cei doi, bărbatul susținând necesitatea de a cunoaște toate lucrurile din lumea aceasta, pentru a-și însuși ceea ce bun și a evita răul. Cei doi pelerini vor pătrunde într-o cameră decorată cu fresce, dedicată glorificării bunurilor pământești. Pe fiecare dintre cei patru pereți sunt portretizați cei care au cunoscut gloria terestră: în înțelepciune (filozofi și poeți, în mare parte păgâni), în putere (marii împărați și războinici ai 612 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 35. 613 Ibidem. (trad. n.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
vădită plăcere de către poet, care este încântat de tot ce oferă istorisirile de altădată: Hercule și Deianira, Enea și Dido, Florio, Tristan. Cei doi pelerini pătrund apoi într-o altă cameră, unde este descrisă Fortuna și este reliefată vanitatea bunurilor pământești. Deși această secțiune este mai scurtă, tratează teme îndrăgite de Boccaccio, pe care le va aborda în două din operele sale mai târzii: precaritatea gloriei umane și decăderea celor faimoși altădată. Naratorul rememorează în aceste pasaje prăbușirea Tebei și a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
are două inscripții - una lăudând, alta avertizând în legătură cu iubirea.” William D. Reynolds, The Parliament of Fowls: Overview, în Reference Guide to English Literature, 2nd ed., edited by D. L. Kirkpatrick, St. James Press, 1991. Este vorba despre două tipuri de iubire: pământească și cerească, dihotomice, așa cum indică și inscripția. 672 William D. Reynolds, op. cit., passim. 673 Geoffrey Chaucer, Legenda..., p. 167. 674 Dar poetul nu poate fi acuzat de această aparent schematică abordare deoarece zeul Amor este cel care în poem i-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Corbaccio, ed. cit., p. 62. 276 ceilalți prin scrierile sale. În pofida tonului moralizator, „în Corbaccio respingerea poftei este imanentă, nu transcendentă, ca și în Amorosa visione convertirea religioasă nu are loc. Dacă putem să vorbim despre o convertire, aceasta este pământească, sau mult mai exact, literară.”1033 Polemica aceasta antifeministă nu trebuie privită ca fiind foarte dură, deoarece ea se înscrie în tradiția misogină a epocii. „Ca și Elegia madonnei Fiammetta, constituie o inversiune a unui cod prestabilit. După cum în Elegie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
doar la un spațiu restrâns (nișă) în care acesta poate să apară și să existe (anumite specii de plante și animale, firme specializate în extracția unor zăcăminte etc.), dar pentru alte sisteme distribuirea poate merge până la întreaga suprafață a globului pământesc (companiile transnaționale, piețele globale etc.). Oamenii de știință atrag tot mai frecvent atenția că ne aflăm într-o perioadă în care are loc o transformare profundă a întregii vieți economice și sociale, transformare în care rețeaua de conexiuni devine o
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în ziarul „Paloda”, Bârlad, Nr. 29 : „Bătrânul Ioan Popescu, fost profesor la liceul Codreanu din orașul nostru a încetat din viață după o scurtă suferință, Miercurea trecută, la orele 11 din noapte, în etate de 72 ani. Înmormântarea rămășițelor sale pământești a avut loc Vineri, 13 Iulie ora 3. p. m. Cortegiul funebru a fost imposant. El se compunea din participarea elevilor tuturor școalelor din orașul nostru, școalele primare, școalele secundare, școala normală cu drapelele lor. Cortegiul a pornit de la locuința decedatului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Evangheliei și în al doilea rând, noi purtăm numele sfinților ca semn al legăturii sufletești cu dânșii, socotindu-ne ca făcând parte din marea familie creștină, ce continuă din tată în fiu, a urma și a trăi în viața noastră pământească după sfintele învățături ale Mântuitorului. Cunoscând aceasta, noi avem datoria de a ne feri de a le da copiilor nume păgâne, modernizate sau neserioase, ci să le punem nume curat românești.” - ne sfătuiește părintele în 1939, anticipând parcă, răul modernism
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mă tulbură mult, mult. Mă tot mir cum a fost boala asta așa puternică să-l termine într-un timp așa de scurt. Popa Sofianu nu mai este ! Până la înmormântarea de sâmbătă, ora 10.00 îi mai putem vedea rămășițele pământești la biserica Adormirea Maicii Domnului. Vom vedea că atâtea zbateri, speranțe și gânduri încap bine între 4 scânduri. Până la venirea ca redactor șef la MERIDIANUL, ne salutam cu prietenie, iar din cât a lucrat la ziar am înțeles ce caracter
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Cei prosperi își construiau case pe malul lacului, dar lacul era la doar trei mile distanță de oraș. Chiar și atunci când familiile plecau în excursie la sfârșit de săptămână, abia se deplasau de ici până colo. Viața era locală. Globul pământesc era o sferă exotică din camera de zi. Pentru un tânăr care locuia lângă Cannon Beach, Oregon, San Francisco ar fi putut fi la fel de departe ca Singapore. Harta spunea că doar șapte sute de mile despărțeau cele două orașe, dar acestea
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
experiențe a-normale prin care trece și pe care le transcrie cu o rece impasibilitate. Nu are decât patruzeci și șapte de ani, dar consideră Închise toate conturile lui cu lumea: Ce să mai aștept de la viață? Nimic din cele pământești. Cu femeile s-a terminat; succesul mi-e complet indiferent. Încă două lucruri: studiul religiilor, pregătirea sufletului meu În vederea morții - și pofta de a vedea ce se Întâmplă cu aventura lui Hitler (dar asta e o adevărată manie). Aprofundarea religiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
referindu-se, în primul rând, la bătăliile împotriva turcilor o definiție mereu actuală a Evului Mediu românesc. Un alt "loc al memoriei" care se leagă exclusiv de numele său este mănăstirea Putna, unde se află ultimul vestigiu al existenței sale pământești, mormântul. Dintre contemporani, cel mai adesea apare asociat cu Vlad Țepeș, al cărui nume revine de câteva ori în povestirea istoriei sale. Dincolo de realitatea legăturilor dintre cei doi, nu întotdeauna cordiale, prințul muntean are, în plus, calitatea de a evidenția
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu atât are trebuință de tot mai puține lucruri din viața aceasta și astfel e scutit de tulburarea și neliniștea de pe urma lipsurilor, a bolilor incurabile care grăbesc sfârșitul acestei caduce vieți, a suferințelor de tot felul care împiedică gustarea bucuriilor pământești etc. Α fi sfânt înseamnă și a fi nepământean, în sensul de a nu fi alipit sufletește de lucrurile acestei lumi (sfânt ἃγιος; γῆ, ῆς înseamnă în limba greacă veche pământ, la care i se adaugă prefixul negativ sau privativ
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Creștinii au adoptat expresia martir, în sensul de mărturie, faptelor și suferințelor creștinilor persecutați, care s-au numit astfel martiri de la cuvântul grecesc μάρτυρ, care înseamnă martor. Aceștia au dorit a se afirma ca și creștini, chiar cu prețul vieții pământești. Martiriul este deci o mărturie a credinței și modul cel mai evident de manifestare a nădejdii și a bucuriei întru Hristos. Mucenicii și-au îndeplinit cu dor mărturisirea martiriului. O mărturisesc ei înșiși: „Noi în teama de robie ne veselim
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
și nu puteau fi păcăliți atât de lesne. De aceea urau darurile păgânilor, pricinuitoare de pierzanie, neprimind o cinste care este mama necinstei veșnice. Li se dădeau averi trecătoare și o slavă care iute se veștejește. Erau făcuți cunoscuți împăratului pământesc, ca să fie înstrăinați de adevăratul Împărat. De aceea ei doreau doar un singur dar: cununa dreptății. O singură slavă râvneau: slava din Împărăția cerurilor. Erau dornici suntem să capete cinstea cea de sus și de chinul din iad se înfricoșau
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]