2,986 matches
-
în mânuirea procedeelor farsei și vervă. „Cronica gastronomică”, „Însemnări pe șervet”, „Gastronomice”, presărate de-a lungul timpului în reviste literare și de tip magazin rămân, dincolo de performanțele lor în materie, opera unui estet al bucătăriei și al cramei. Ca și pamfletele argheziene, unde virtuozitatea și alchimia limbajului distrag atenția de la pretextul real și de la injustețea caracterizărilor, cronicile lui culinare interesează în primul rând ca artă literară. Se regăsesc aici principalele virtuți ale scrisului practicat de T.: jovialitatea molipsitoare, erudiția țintind finalitatea
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
jale, de voinicie, de cătănie, de înstăinare etc * Cântecul: haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul * Epigrama Poezii cu formă fixă: sonetul, rondelul, madrigalul, glosa, gazelul. II. Genul epic 1. Oral * în versuri: balada, legenda * în proză: legenda, basmul, snoav 2. Scris * În versuri: balada, poemul, epopeea, legenda, fabula * În proză: anecdota, schița, nuvela, romanul, reportajul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
lăsat să înțeleg că, în ceea ce-l privește, a evitat, pe cît posibil, să fie zelos și, astfel, să se compromită. După deducțiile sale, conflictul Tudor Arghezi - A. Toma a pornit de la niște „înțepături” între cei doi, cu mult anterioare pamfletului lui Sorin Toma. Mai exact, de la o definiție formulată de Arghezi într-un joc de cuvinte încrucișate, despre „Influența poeziei lui A. Toma”. La dezlegare ieșea cuvîntul „atomică”, adică infimă. Arghezi ar mai fi protestat coroziv, în „Semnalul”, contra lecturii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lecturii piesei Seringa, fără avizul său, în sindicatul artiștilor, scriitorilor și ziariștilor. Pregătit minuțios și anticipat de un articol din „Contemporanul” (neaprobat de nimeni din redacție), în care A. Toma, „tovarășul de drum” al comuniștilor, era opus lui T. Arghezi, pamfletul „Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei” - mi-a zis profesorul - nu e un „fenomen critic” specific epocii, ci un „fenomen politic”. Fără autoritatea poziției pe care autorul o avea atunci, el ar fi trecut aproape neobservat sau, în orice caz, ar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
recluziunea” în care, de voie sau de nevoie, se află de o vreme: a consumat prea mult din aerul dat tuturor pentru ultimele decenii literare, provocînd invidii și inimiciții, și a străbătut prea des, dus întors, drumul de la odă la pamflet, pierzîndu-și o parte din credibilitate. Există o economie de ansamblu a prim-planurilor: cine iese prea des în față ajunge să fie detestat. Fraza din urmă m-a surprins pe mine însumi și m-a făcut să mă opresc. Aș
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Un român cinstit, nu un dușman de patrie, Un sclav al lui Ceaușescu. Alteori, formula de prezentare este strict legată de conținutul scrisorii: Un reporter în salopetă de blană (ambele despre pregătirea și derularea manifestației de la 23 august 1983), Un pamflet din România (despre Adrian Păunescu) Un fenomen care se amplifică în anii 80 este frecvența scrisorilor colective semnate Existența acestor grupuri este de necontestat atunci când sunt constituite în funcție de un scop comun: rezistența în fața persecuțiilor religioase (Un grup de penticostali din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
1. Vlad Georgescu (1937-1988), istoric, a fost arestat în 1977 sub acuzația de trădare, în urma confiscării unui manuscris intitulat Politică și istorie: cazul comuniștilor români (1944-1977), în care denunța ingerința din ce în ce mai sufocantă a partidului în domeniul istoriei, și a unui pamflet la adresa lui Nicolae Ceaușescu, Ciuma lui Caragea (publicat la Jon Dumitru Verlag, München, 1981 și Humanitas, București, 1991 și 2008). Eliberat în urma presiunilor exercitate de Departamentul de Stat al SUA, a ales calea exilului. Stabilit în Statele Unite, a devenit director al
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Conștiința fiului cel mai iubit dintre toți fiii patriei suplinește în virtutea forței conștiința celor 300.000 de germani din România, precum se presupune, doctrinar, și încearcă să suplinească toate cele 22 de milioane de conștiințe românești. Cu urmările cunoscute. Un pamflet la adresa lui Adrian Păunescu și a Cântării României, [octombrie] 1984, difuzată la 6 noiembrie 1984 Folkul și porcul sau fleica și drapelul Năpastele la poporul român se zice că sunt de la Dumnezeu, de ele nu poți să scapi: cutremure, inundații, focuri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
literatura sa, pe care o citeam cu interes la debutul „generației ’60” și În anii imediat următori. A existat, totuși, un moment când, vrând-nevrând, ne-am trezit asociați. În campania isterică provocată, În 1982, de interviul meu din Familia, lungul pamflet al lui Corneliu Vadim Tudor, tribunul liric al național-comunismului ceaușist, apărut la 2 iulie 1982 În nefasta Săptămâna și intitulat „Valoarea prin discernământ”, declanșa un calculat atac pe trei direcții, ocupându-se de producțiile literare „dușmănoase” ale subsemnatului, dar și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prin discernământ”, declanșa un calculat atac pe trei direcții, ocupându-se de producțiile literare „dușmănoase” ale subsemnatului, dar și ale lui Sorescu și... Adrian Păunescu (cu Păunescu, CTV alterna perioade de fraternizare cu altele de iritată rivalitate, iar pretextul lungului pamflet era, de fapt, o intervenție a „rivalului” său, În România liberă din 9 iunie, același an, intitulat „Valoarea prin adăugire”, În care eram admis totuși prin „adăugire” alogenă Între valorile literare românești). Nici atunci nu m-am văzut Însă cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prea stimulează gânduri negre... Pe de altă parte, Ravelstein Îndemna pe fiecare să-l citească pe Céline. Sigur, Céline dispunea de o enormă Înzestrare, dar era și un dement enorm. Înainte de război a publicat Bagatelles pour un massacre. În acest pamflet sălbatic, denunță evreii care au ocupat și violat Franța. Un lupanar evreu - Bordelul Domnului. Cazul Dreyfus fusese reluat. Eram de acord totuși cu Ravelstein că Céline nu ar fi pretins că nu participase la Soluția Finală hitleristă”. Precum cărturarul român
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fundamentaliștii islamici” Își ghidează azi fanatismul invocând tot CONSPIRAȚIA. Nu a fost hotărâtoare nici contrarierea reiterată de influența pe care grandilocvența unor pasaje din falsul intitulat Protocoale (= CONSPIRAȚIA) a avut-o, cum amintește Danilo Ki½, asupra „doctorului numit Detouches, autorul pamfletului intitulat Bagatelle pour un massacre”, care este și un mare scriitor. N-ar fi singurul, din păcate. Nu m-a decis nici chiar faptul că Protocoalele au fost grabnic tipărite și difuzate În România democrată de după 1989 sau că, la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
parlamentară, dar și activitatea guvernării junimiste din 1888 a lui Theodor Rosetti și a celei conservatoare a lui Lascăr Catargiu, care i-a succedat, sunt urmărite cu atenție, fervoarea critică a tinerilor comentatori atingând adesea cotele polemicii înverșunate și ale pamfletului. Informații privind actualitatea culturală și literară autohtonă și europeană, cronici muzicale, plastice și literare, notițe și știri teatrale, o consistentă rubrică bibliografică se adaugă publicisticii politice. I. Nenițescu (semnează și Isn.) își publică aici câteva poezii (Moartea lui Decebal ș.a.
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
alegeri. Adesea, în articolele sale, scriitorul recurge la procedeele prozei artistice. Vise fericite, bunăoară, comentariu referitor la intențiile conservatorilor, este o adevărată schiță literară, în care ironia stă fericit alături de portretul caricatural. Aproape de caricatură, sprijinită însă mereu și pe modalitățile pamfletului, se situează și seria de comentarii dedicată liderilor junimiști. Câteodată, Delavrancea se lasă furat de jocul intereselor de partid, obiectivitatea cedând locul exagerării sau atacului necontrolat. Doar așa se poate explica de ce Maiorescu este numit „escrocul de cuvinte de la Instrucție
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
românești. În slujba acestor idealuri - comune majorității publicațiilor exilului românesc de peste Ocean - Dean Milhovan-Mitu induce o vibrație specială paginilor revistei. Literatura, cultura și arta în genere devin arme importante pentru D. Inserate, la început, la întâmplare și după nevoie, poezia, pamfletul, narațiunea și memorialistica, foarte acide, cronica literară și recenzia de semnalare sau de atitudine sunt grupate în rubricile „Colțul literar” și „Pagina culturală” ca prezențe permanente. Spre deosebire de celelalte publicații ale exilului, aici se apelează mai puțin la textele clasice, reproducându
DREPTATEA (THE JUSTICE). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286869_a_288198]
-
Declarată de orientare românească și creștină, D. este totodată o revistă de constantă atitudine anticomunistă. Alături de semnatarii permanenți ai textelor ideologice (V. Posteucă, N. Petra, John Halmaghi), Horia Stamatu susține ultima serie a publicației cu o suită de eseuri și pamflete pe marginea dezastrului economic, politic și social din România ceaușistă (Scrisoarea unui european, Altă revoluție culturală, Independență, libertate, cultură, Cum se anunță desființarea literaturii). Spiritul incisiv polemic al autorului se convertește deseori într-unul reflexiv, pentru a evalua consecințele și
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
doar de tonalitățile revoltei și de nota de mesianism. În proză G. are însă momente de virtuozitate. Sunt schițe în volumul Alb și negru (1902) în șirurile cărora fiecare cuvânt se așază ca într-un mecanism detonator, în registru de pamflet, acuzând, în linie sămănătoristă, degradarea societății (Altă doină) și nedreptățile (Vaiet și tăcere, Midas, Arhivarul, Frații ș.a.). Doar povestirea Mâna moartei, prezentând ordinea logică prin ochiul deformant al patologicului, găsește cheia unui fantastic înrudit cu cel din proza lui I.L.
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
absența idealurilor. Poezia se caracterizează de fapt printr-o mare diversitate de teme și modalități artistice, autorul trecând cu ușurință de la meditația asupra vieții și a morții la lirismul sensibil al evocării viețuitoarelor mărunte (Șopârla, Balada broaștei, Vrabia). Cultivă și pamfletul în versuri, cu adresă bine precizată, poezia sa socială fiind de cele mai multe ori una a invectivei, dar cuvintele triviale sunt adesea, ca și la Tudor Arghezi, înnobilate artistic. Dacă prima carte conținea in nuce toate posibilitățile lirice ale lui G.
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
pagină a ultimului roman semnat de Anne Garréta, Nici o zi. Despre eu și oglindă este vorba și În romanul de debut al romancierei. Născută În 1962 la Paris, ea debutează În 1986 cu acest Sphinx, după care șochează cu un pamflet intitulat Pentru a termina odată cu genul omenesc. În 1990 apare Ceruri lichide, apoi, după nouă ani, Descompunerea, un roman extrem de interesant care pune În scenă un ucigaș În serie și reia pe cont propriu numele și profilul personajelor proustiene din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
că nu poate învinge decât eliberându-se de complexe, C. și-a folosit inteligența pentru a scrie limpede, șocant, de pe poziția celui care nu se mai miră de nimic și se exprimă în limbajul antifilosofic al străzii. Aceste reguli ale pamfletului dintotdeauna i-au adus un mare succes de public. Comentariile sale politice, care sunt ale unui bun jucător de șah, ce analizează zece posibile mișcări înainte, se feresc a se aservi unor interese de partid, nuanța lor populistă apropiindu-le
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
București, 1985; Lumea literaturii, București, 1986; Povestitorii, București, 1988; Punct și de la capăt, București, 1991; Veselia generală, București, 1992; Lumea văzută de un român rupt în fund, București, 1996; Un pesimist la sfârșit de mileniu, București, 1999; Singur împotriva tuturor. Pamflete politice. 1990-1999, București, 1999; Prizonier în închisoarea cărților, București, 2001; Dialog cu Ion Cristoiu, realizat de Cecilia Caragea, Cluj-Napoca, 2001; Istoria ca telenovelă, București, 2003. Ediții: Marin Preda, Delirul, pref. edit., București, 1991; Mihai Beniuc, Sub patru dictaturi. Memorii (1940-1975
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
Perpessicius), I. C. Vissarion, A. Dominic, proză și eseuri de Gala Galaction (despre Al. Davila), Natalia Negru, Paul I. Zarifopol (Războiul și cultura, 16/1915, Estetică utilă și cultură, 25/1916), Mihail Săulescu (O schiță de război, 33/ 1915), Tudor Arghezi (Pamfletul, 64/1916). În revistă apar rubricile „Note și notițe”, „Sub cortină”, „Politică externă”, „Pagini vechi”, „Din concretul săptămânii”, „Însemnări și impresii”, „Studii provinciale”, „Medalion”, „Cronica literară” (susținută de Ion Vinea), „Cronica plastică” (semnată de B. Brănișteanu). Se disting articolele lui
CRONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286533_a_287862]
-
din Bistrița sau ca „impiegat” la un tribunal. Cum provincia i se pare prea constrângătoare pentru aspirațiile pe care le nutrește, se decide să descindă în București. Prozele lui trezesc imediat interesul - în primul rând al lui Camil Petrescu -, iar pamfletele, de o violență ieșită din comun, îl fac temut, dar îi aduc și necazuri. În urma unui proces de lezmaiestate (îl atacase violent într-un articol ce a stârnit vâlvă, pe prințul Nicolae), agresivul condeier e aruncat în pușcărie, experimentând disconfortul
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
Familia”, „Izbânda”, „Naționalul nou”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Floarea de foc”, „Lumea românească”, „Sfarmă-Piatră”, „Spectator”. Redactor la „Universul literar”, „Azi”, „Lumea românească”, D. a condus periodicele „Vitrina literară” (1929; seria a doua - în 1934), „Pumnul” (1932-1933), „gazetă săptămânală de polemică și pamflet”, „București” (1941), „Fapta” (1943-1948), „ziar independent de luptă și dreptate”. Ca gazetar, D. are vână și chiar o doză de ferocitate, punctând apăsat prin violența sarcasmelor cu care îi izbește pe aceia care îi cad sub condei. Mereu încruntat, pus
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
Gr. Manoilescu (Geremia Valacco), Faust Brădescu (Gherasim), J.N. Manzatti, N. Teban ș.a., dau paginile de proză. Pamfil Șeicaru, ale cărui texte ocupă aproape jumătate din spațiul publicistic, semnează scrieri memorialistice, portrete ale celor mai importante personalități politice și culturale românești, pamflet și cronică literară: Ionel I.C. Brătianu. Arhitectul României Mari, un articol despre profesorul Ion Petrovici, a cărui prezență în închisoarea de la Aiud „dă sensul tragic al epocii noastre”, Nicolae Iorga, Un singuratec, C. Stere, Parodia lui Dorian Gray. N.D. Cocea
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]