8,430 matches
-
Educația în economia de piață, Florea Voiculescu • Intoarcerea zeilor, Nicolae Sacaliș Calata • Învățarea autodirijată și consilierea pentru învățare, Horst Siebert • Managementul clasei, Emil Stan • Măsurarea în științele educației, Elisabeta Voiculescu, Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Violența în școală, Eric Debarbieux LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
existențiale". În consecință, la nivelul acestor grupuri se elaborează și dezvoltă un sistem culturalo-normativ propriu, antitetic celui social, facilitând prin această opozabilitate, practicarea unor activități ilicite și ilegale, ceea ce are drept finalitate atingerea unui anumit prag de satisfacție socio-economică. Aceste paradigme teoretice permit conturarea un set larg de indicatori, în funcție de care variază frecvența criminalității: • sexul; • vârsta; • clasa socială; • categoria socio-profesională etc. Astfel, dezvoltarea într-un anumit grad al "culturii delincvențiale" poate fi apreciată, fără a exagera, drept o consecință a interacțiunii
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
grad al "culturii delincvențiale" poate fi apreciată, fără a exagera, drept o consecință a interacțiunii directe dintre specificitatea existențială și culturală a eșantionului și cea fenomenului infracțional (Preda, 1998). Teoria asociațiilor diferențiale E. A. Shutherland este cel care a formulat această paradigmă în urma analizei delincvenților în arealul urban; acesta consideră comportamentul criminal condiționat nu de caracteristicile biofiziologice sau psihice ale individului, ci de specificul comunicării din interiorul grupului de referință, de unde individul "absoarbe" cultura și se conformează regulilor și normelor sociale și
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
norme reflectate pe plan psihologic prin acceptarea unor norme și valori duale, generatoare de comportamente agresive sau distructive, tocmai prin această dualitate. Teoria subculturilor delincvente A. K. Cohen, având drept reper teoretic anumite norme într-o cultură, a elaborat o paradigmă care urmărește identificarea grupurilor defavorizate, neprivilegiate sau frustrate; acest fapt este rezultatul comparării sistemului normativ specific acestor categorii sociale, pe care autorul le numește "subculturi delincvente", cu norme sau valori general valabile pentru restul societății. În urma analizei acestei problematici: condițiile
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
practică un ansamblu de acțiuni delincvente, fără a se specializa în mod expres într-o formă de manifestare; * autonomia grupului presupune solidaritatea între membrii grupului, față de presiunile exercitate de alte subculturi. Teorii ale "reacției sociale" față de delincvență Din perspectiva acestor paradigme, un rol semnificativ în declanșarea unui comportament delincvențial este jucat de reacția de răspuns și contra-răspuns a individului în diferite contexte sociale. Conform acestor teorii, delincvența nu este o trăsătură intrinsecă actului sau acțiunii unui individ, ci mai curând o
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
siguranță dacă această direcție va avea un avantaj. Este un fel de joc de noroc. În cele din urmă, totuși nanotehnologia ar putea conduce către noi surse de energie care nu au fost studiate până acum. Nanotehnologia poate exprima o paradigmă absolut nouă a energiei sustenabile. Aceasta este ținta. Nanoenergia poate accelera eficiența surselor de energie solară, a biocumbustibililor, biotermală sau a surselor de hidrogen, mărind viteza accesului la aceste surse de energie regenerabile. Nanoenergia ar putea de fapt să faciliteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
ne concentrasem cu ceva timp în urmă era atunci în mod esențial aceeași de care omenirea începea acum să se preocupe: dezvoltarea tehnologiei personale pentru a încuraja și sprijini individul să devină de succes, prosper sau creativ. Aceasta era o paradigmă complet nouă, pe care Steve Jobs a înțeles-o - atunci și acum - mai bine decât oricine de pe această planetă. Lua naștere capitalismul digital. Forța de a inspira individului sentimentul că este important și de a-și dezvolta pe deplin propriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
era clar că era necesară o structură mai vastă. Și colegii mei și eu analizam serios această provocare. Care erau inovațiile de top care aveau să îmbunătățească performanța umană și să dezvolte potențialul uman? Am căzut cu toții de acord că paradigma nanotehnologiei numai ea singură, nu era suficientă. Trebuia să o extindem. Urma, ne-am gândit noi, să apară o viziune mai amplă care era extrem de importantă pentru viitorul națiunii și al lumii. Am expus ideea în fața lui Mike Roco, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
stăteau lucrurile. Acesta nu poate fi un scenariu productiv pentru viitorul Chinei, având în vedere că înaintăm prin secolul XXI. Una dintre cele mai mari provocări pentru China și alte națiuni în curs de dezvoltare va fi cum să transforme paradigma producției alimentare pentru a răspunde cerințelor unei populații avide, cu o creștere rapidă. Există serioase preocupări pe care previzunile mele le indică, asupra acestei întrebări legate de capacitatea de a produce suficientă hrană pentru satisfacerea cererilor populației în viitorul apropiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
conform acestui raport. Provocarea cu care se confruntă cele două lumi: globalizarea sustenabilă Provocarea cu care se confruntă cele două lumi este problema centrală care fie va condamna, fie va netezi viitorul globalizării. Prognoza mea se referă la o nouă paradigmă care va veni în întâmpinarea acestei provocări, creând o punte de legătură între provocarea la care sunt supuse cele două lumi: globalizarea sustenabilă. Această abordare caută să se folosească de progresul comercial și economic ca de o forță călăuzitoare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
era pe cale să se contureze, iar noi nu eram pregătiți să facem față modului în care acesta ne-ar fi afectat securitatea. Am stat deoparte în acea atmosferă onestă dar în mod evident dezarmantă și mi-am dat seama că paradigma securității personale se schimbase într-o manieră fundamentală. Tot ceea ce credeam că știm referitor la securitate trebuia regândit. Viitorul securității - ceea ce era posibil - se schimbase odată cu evenimentele din 11 septembrie. Dacă am fi fost pregătiți pentru acel 11 septembrie, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
și utilizarea acesteia va fi un moment definitoriu pentru evoluția științei. Urmează să apară noi legi împotriva folosirii în scopuri lipsite de etică a ADN-ului. Cu cât un dispozitiv este „mai umed”, cu atât ar putea fi mai „viu”. Paradigma tehnologiei umede pe care o prognozez, va permite androizilor și roboților să aibă organe, creiere și plămâni create prin bioinginerie, care ar putea fi un amestec de materiale anorganice și organice. Ce ziceți dacă s-ar începe cu ADN-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
fi promulgate pentru a interzice folosirea ADN-ului uman pentru roboți. TITLU DE ȘTIRI DIN VIITOR: 2040 Ființele umane care sunt depistate cu mai puțin de 80% ADN pierd drepturile de cetățeni ---------------------------------------------------------- Mințile organice în corpuri de roboți vor redefini paradigma completă a esenței roboților. Rezultatele sunt înfricoșătoare. Vom ajunge să-i considerăm „vii”? Dacă sunt vii, vor avea drepturi și dacă așa va fi, ce va însemna acest lucru? Unii oameni de știință ar putea spune că nu ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
să regândească și să învețe să fie tolerant față de modele diferite de democrație care ar putea să se configureze în timp în fostele țări socialiste și în rândul națiunilor musulmane, care ar putea evolua într-o formă complementară de democrație. Paradigme noi ale democrației se vor contura în viitor, iar toleranța noastră pentru aceste diferențe va defini în egală măsură cooperarea dintre națiuni. Este în interesul nostru legat de China să continuăm să urmăm calea progresului și a păcii, aceea prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
corespunzător, China va avea nevoie de inovații la o scară uriașă. Având mai mult de o sută de noi orașe mari până în 2040 și peste un miliard de locuitori în mediul urban, China va trebui să stăpânească construirea unei noi paradigme pentru administrarea populației și gestionarea creșterii economice. Cum va reuși China să răspundă provocărilor viitorului megaorașelor? Răspunsul este următorul: orașe inteligente. Orașe care gândesc - în care sănătatea, siguranța, transporturile, apa, producția alimentară și habitatul sunt toate administrate cu o inteligență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
ar fi ignoranța, vanitatea nelimitată, logorea, opinia exagerat de bună despre meritele personale, incapacitatea de a lucra susținut și serios, gândirea incoerentă și confuză, incapabilitatea de a acapara cunoștințe sistematice și aveau convingerea că trebuie să deteste și să dezaprobe paradigmele științifice, afirmând că omul nu e demn decât de visare și de divinație, adică de intuiție. 1.3. Parodiile misticismului Unele manifestări artistice și literare pseudomistice pot câteodată să dea impresia, în ochii persoanelor superficiale sau insuficient cultivate, de realizări
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
meritele deloc neglijabile ale pionierilor, descoperitori de drumuri noi în artă, pe care îi situează sub denumirea generică de avangarde. Diferența dintre mediul de formare academică al lui Maiorescu și cel al lui Mihail Dragomirescu dă măsura unei schimbări de paradigmă: între atmosfera culturală dominată de pozitivism și atmosfera postromantică marcată de spiritul nietzscheano-wagnerian al Decadenței, distanța este marcată. Postjunimistul dogmatic va deveni, în deceniile care vor urma, o béte noire pentru moderniștii autohtoni; în mod ironic însă, tot el se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
jurnal și de real reportericesc, improvizația liberă și afectarea antisentimentalismului lucid, dereglarea sensurilor și a logicii determinist-tradiționale ș.a.m.d. Că elementele virtualei estetici postmoderne sînt deja prezente aici înaintea adoptării unei estetici moderniste - e adevărat. Ele ilustrează epuizarea unei paradigme și a unui limbaj, tatonarea și experimentarea altor limbaje, alternative, infuzia emancipator-demofilă de elemente „marginale” și „plebee”, alternative în raport cu aroganța narcisiacă, devitalizată a Artei. Tendințe moderniste ieșene. Versuri și proză, Fronda, Absolutio. Despre revistele simboliste și postsimboliste efemere din România
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
paternitate teoretică! - privește categoria căreia i se subsumează autorul Paginilor bizare. Într-o notă de subsol reprodusă în Eseu despre textul poetic, II (Ed. Cartea Românească, București, 1986, p. 269), Mincu își revendică paternitatea și precursoratul încadrării lui Urmuz în paradigma „textualizantă”: „Urmuz este un autor de Text. Această afirmație a noastră din Eseul despre textualizarea poetică, I (Ed. Cartea Românească, București, 1981) este preluată tacit de N. Manolescu în Arca lui Noe, III. Criticul mi-a telefonat, susținînd că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poststaliniste pe fondul clasicizării europene a avangardelor și al emergenței europene a literaturii absurdului; 2) recuperarea protocronistă (în anii ’80) a „precursorilor” avangardiști autohtoni ca expresie a priorității unei culturi naționale mici în fața dominației marilor puteri; 3) apariția unei noi paradigme artistice (de tip postmodern) în România deceniului nouă și integrarea estetică a revoluției avangardiste în tradiția internă a acestui model. 4) transformarea avangardei istorice în „vector de imagine pozitivă” al culturii române în afara țării. După cel de-al Doilea Război
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de ani și Își dădea doctoratul În biochimie la Cambridge. Spirit febril, turbulent, dinamic, Hubczejak colinda de mai mulți ani Europa - Îl regăsim Înscris succesiv la universitățile din Praga, Göttingen, Montpellier și Viena - căutând, cum spune chiar el, „o nouă paradigmă, dar și altceva: nu doar un alt fel de a privi lumea, ci și un alt fel de a mă situa În raport cu ea”. Oricum, a fost primul - și multă vreme singurul - care a apărat această teză radicală născută din lucrările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
secolul XX, cu imoralismul, cu individualismul, cu aspectul lui libertar și antisocial; avea conștiința angoasată că nici o societate nu e viabilă fără axul unificator al unei religii oarecare; În fapt, New Age era o chemare puternică la o schimbare de paradigmă. Mai conștient decât oricine că există compromisuri necesare, Hubczejak nu avea să ezite, În cadrul „Mișcării pentru Potențialul Uman” pe care a creat-o la sfârșitul anului 2011, să reia În nume propriu unele teme evident New Age, precum „constituirea cortexului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
perpetuarea grupului prin adopții, fertilizare in vitro etc.); În lumea largă, marginalul nu poate avea decât o existență de activist revoluționar. Din nefericire, o atare conduită a marginalilor, care se extinde la alte grupuri și mișcări constituite pe baza aceleiași paradigme (de la ecologiștii moderați la feministele moderate, mergând până la partidele „verzi”), e În mare parte determinată de intoleranța foarte reală a societăților umane, oricât de postmoderne ar fi ele. Tocmai de aceea, refuzul de a deveni activistul propriei diferențe este aspru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
a hârtiei. Zeitgeist‑ul nu mai are răbdare... The Closing of the American Mind și autorul său au avut parte de o soartă și mai ingrată, pentru că au pus degetul pe răni adânci ale universității americane: abandonarea rigorii, standardelor și paradigmelor intelectuale pe care doar cultura clasică și valorile ei le pot orienta și susține; canonizarea culturii populare, a subculturilor juvenile și marginale; exaltarea deconstructivismului și relativismului; instituționalizarea ideologiilor contraculturale, de la revoluția sexuală și afrocentrism la feminism. Bloom avut și curajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]