KorAP: Find »[drukola/base=particulă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...107 108 109 ...551 >

13,759 matches

Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266

unor coloranți reactivi, cu conținutul final de 1 g L-1 biosorbent (Aksu și Tezer, 2005). Tsai și Chen (2010) au examinat potențialul de adsorbție al biosorbentului obținut din biomasa algei unicelulare Chlorella neviabilă. În scopul de a elucida proprietățile particulelor (morfologia de suprafață și mărimea particulelor) biomasei uscate s-a utilizat metoda SEM, pentru a observa textura externă. Microfotografiile SEM (Figura 4.16) relevă că particulele de biomasă au formă sferică și cu mărimea mai mică de 100 μm. Cărbunele

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de 1 g L-1 biosorbent (Aksu și Tezer, 2005). Tsai și Chen (2010) au examinat potențialul de adsorbție al biosorbentului obținut din biomasa algei unicelulare Chlorella neviabilă. În scopul de a elucida proprietățile particulelor (morfologia de suprafață și mărimea particulelor) biomasei uscate s-a utilizat metoda SEM, pentru a observa textura externă. Microfotografiile SEM (Figura 4.16) relevă că particulele de biomasă au formă sferică și cu mărimea mai mică de 100 μm. Cărbunele activ comercial a fost utilizat pentru

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
biosorbentului obținut din biomasa algei unicelulare Chlorella neviabilă. În scopul de a elucida proprietățile particulelor (morfologia de suprafață și mărimea particulelor) biomasei uscate s-a utilizat metoda SEM, pentru a observa textura externă. Microfotografiile SEM (Figura 4.16) relevă că particulele de biomasă au formă sferică și cu mărimea mai mică de 100 μm. Cărbunele activ comercial a fost utilizat pentru comparație, fiind cunoscut pentru utilizarea lui frecventă ca adsorbent pentru coloranți. Proprietățile biomasei și ale adsorbentului cărbune (i.e., proprietățile porilor

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
al apelor industriale reziduale, după ce s-a prelevat o cantitate de material umed. Apoi, s-a omogenizat, s-a spălat cu apă distilată, s-a uscat la 60șC până la masă constantă (48 ore). După măcinare, materialul s-a cernut și particulele < 0,063 mm au fost utilizate în studiile de sorbție a unui colorant reactiv (Gulnaz și al., 2006). În mod asemănător s-a prelucrat un nămol anaerobic (cu conținut de 98 g L-1 solide suspendate, din care 38 g

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
a unui colorant reactiv (Gulnaz și al., 2006). În mod asemănător s-a prelucrat un nămol anaerobic (cu conținut de 98 g L-1 solide suspendate, din care 38 g L-1 sunt volatile) și în final s-au obținut particule de biosorbent de 150 µm (Caner și al., 2009). Biomasa de nămol activ este cunoscută ca fiind o masă organică bogată care, alături de microorganisme, conține diverse substanțe organice. Compoziția biochimică a acestora din urmă constă în proteine, lipide, polizaharide extracelulare

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
fost uscate prin congelare, formă sub care au fost utilizate ulterior ca biosorbent (Binupriya și al., 2009). Gallagher și al. (1997) au măsurat porozitatea și aria suprafeței biomasei de R. oryzae și au observat că procesul de autoclavare afectează structura particulelor. Ca urmare a ruperii celulelor se produce o creștere a ariei suprafeței, a volumului monostratului, a porozității particulelor și astfel se expun situsuri latente, datorită cărora crește adsorbția colorantului. Fu și Viraraghavan (2000) au utilizat autoclavarea pentru a pretrata biomasa

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
și al. (1997) au măsurat porozitatea și aria suprafeței biomasei de R. oryzae și au observat că procesul de autoclavare afectează structura particulelor. Ca urmare a ruperii celulelor se produce o creștere a ariei suprafeței, a volumului monostratului, a porozității particulelor și astfel se expun situsuri latente, datorită cărora crește adsorbția colorantului. Fu și Viraraghavan (2000) au utilizat autoclavarea pentru a pretrata biomasa fungică viabilă (A. niger). În urma autoclavării se intensifică capacitatea de biosorbție de la 1,17 mg Basic Blue 9

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
niger rezultată după fiecare pretratament chimic a fost spălată și autoclavată pentru 30 minute la 121șC și 18 psi, apoi uscată la 60-70șC, timp de 36 ore. Biomasa uscată a fost mojarată și cernută, fiind utilizată ca biosorbent. Pulberea conține particulele ≤ 300 µm (Fu și Viraraghavan, 2002b). Kumari și Abraham (2007) au recurs la autoclavare atât în cazul fungilor, cât și al levurilor. Fungii Aspergillus niger, Aspergillus japonica, Rhizopus nigrigans, Rhisopus arrhizus au fost crescuți pe medii adecvate, în condiții bine

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Biomasa a fost autoclavată la 121șC, 103,42 KPa timp de 45 minute. Biomasa inactivată rezultată, spălată cu apă distilată, a fost uscată (la 103 ± 1șC) la masă constantă, apoi a fost pulverizată și cernută, obținând biosorbentul sub formă unor particule de 150 μm. Levura S. cerevisiae a fost menținută în soluție de glucoză 5%, apoi a fost autoclavată 30 minute. Biomasa a fost centrifugată la 800 rpm, timp de 15 minute. Depozitul rezultat a fost spălat de câteva ori cu

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
fost menținută în soluție de glucoză 5%, apoi a fost autoclavată 30 minute. Biomasa a fost centrifugată la 800 rpm, timp de 15 minute. Depozitul rezultat a fost spălat de câteva ori cu apă distilată, uscat, pulverizat și cernut, selectând particule de 210 μm (Kumari și Abraham, 2007). Pretratamentul biomasei fungice de Aspergillus foetidus prin autoclavare facilitează reținerea colorantului Reactive Black 5, comparativ cu biomasa netratată (Patel și Suresh, 2007). Pentru prepararea adsorbentului (biomasă autoclavată de T. harzianum) o suspensie de

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
mult mai intensă și este foarte stabil la păstrare față de produsul fluid (Annadurai și al., 2003). Figurile 4.18 și 4.19 prezintă imaginile SEM ale nămolului tratat cu microunde 1 minut și respectiv 4 minute, înainte și după adsorbție. Particulele de nămol tratate termic (Figura 4.18a) au o structură poroasă, iar după reținerea colorantului devin mult mai netede decât particulele originale (Figura 4.18b). Este notabil că particulele de nămol din Figura 4.19a încă mai prezintă o structură

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
19 prezintă imaginile SEM ale nămolului tratat cu microunde 1 minut și respectiv 4 minute, înainte și după adsorbție. Particulele de nămol tratate termic (Figura 4.18a) au o structură poroasă, iar după reținerea colorantului devin mult mai netede decât particulele originale (Figura 4.18b). Este notabil că particulele de nămol din Figura 4.19a încă mai prezintă o structură poroasă, însă rugozitatea lor nu este atât de însemnată ca aceea a nămolului tratat 1 minut, datorită posibilei topiri a suprafeței

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
microunde 1 minut și respectiv 4 minute, înainte și după adsorbție. Particulele de nămol tratate termic (Figura 4.18a) au o structură poroasă, iar după reținerea colorantului devin mult mai netede decât particulele originale (Figura 4.18b). Este notabil că particulele de nămol din Figura 4.19a încă mai prezintă o structură poroasă, însă rugozitatea lor nu este atât de însemnată ca aceea a nămolului tratat 1 minut, datorită posibilei topiri a suprafeței în decursul tratamentului de 4 minute. Expunerea la

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Figura 4.19a încă mai prezintă o structură poroasă, însă rugozitatea lor nu este atât de însemnată ca aceea a nămolului tratat 1 minut, datorită posibilei topiri a suprafeței în decursul tratamentului de 4 minute. Expunerea la microunde conduce la particule mai puțin poroase care pot adsorbi câțiva ioni, după cum se poate observa din Figura 4.19b. ). 4.2.3.4.Tratament cu radiații gama Biomasa uscată mojarată de Aspergillus niger (biomasă nativă) sau de microalgă Spirogyra sp. a fost spălată

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
un procedeu combinat. Biomasa spălată cu apă deionizată a fost uscată la 50 0C timp de 24 ore, apoi a fost oxidată cu NaOCl 1%, pentru îndepărtarea pigmenților. După spălare și uscare a fost sitată, obținând biosorbentul sub formă de particule de 80-315 µm (Nacèra și Aicha, 2006). Biomasa fungică de A. niger, obținută după cum s-a arătat în subcapitolul 4.2.2.1 a fost pretratată prin mai multe procedee, iar cele care s-au dovedit eficiente sunt prezentate în

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
subcapitolul 4.2.2.1 a fost pretratată prin mai multe procedee, iar cele care s-au dovedit eficiente sunt prezentate în Tabelul 4.2. Biomasa rezultată a fost mojarată, obținându-se o pulbere, iar după sitare s-au selectat particulele ≤ 300 µm și fiecare produs a fost testat pe cei patru coloranți. Fu și Viraraghavan (2002b) au studiat îndepărtarea colorantului anionic Congo Red cu fungul A. niger pretratat (cu reactivi acizi, alcalini și săruri). S-a recurs la tratarea biomasei

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
fost evaluată ca biosorbent pentru adsorbția unui colorant azo din fază apoasă (Venkata Mohan și al., 2008). Biomasa de algă a fost colectată de pe suprafața apei eutrofice, spălată și uscată în aer timp de 7 zile, apoi măcinată, obținându-se particule cu mărimea de 1-2 mm. Particulele de biomasă au fost tratate cu HCl 0,1 N timp de 8 ore, la temperatura camerei și spălate cu apă ultra pură înainte de uscare. Caracterizarea particulelor de algă s-a realizat pe mai

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
unui colorant azo din fază apoasă (Venkata Mohan și al., 2008). Biomasa de algă a fost colectată de pe suprafața apei eutrofice, spălată și uscată în aer timp de 7 zile, apoi măcinată, obținându-se particule cu mărimea de 1-2 mm. Particulele de biomasă au fost tratate cu HCl 0,1 N timp de 8 ore, la temperatura camerei și spălate cu apă ultra pură înainte de uscare. Caracterizarea particulelor de algă s-a realizat pe mai multe căi. Aria suprafeței specifice a

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de 7 zile, apoi măcinată, obținându-se particule cu mărimea de 1-2 mm. Particulele de biomasă au fost tratate cu HCl 0,1 N timp de 8 ore, la temperatura camerei și spălate cu apă ultra pură înainte de uscare. Caracterizarea particulelor de algă s-a realizat pe mai multe căi. Aria suprafeței specifice a biosorbentului a fost de 0,154 m2 g-1 și cu o distribuție a mărimii particulelor de: 10% (<20 μm), 50% (<95 μm) și 90% (<460 μm). Prin

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
la temperatura camerei și spălate cu apă ultra pură înainte de uscare. Caracterizarea particulelor de algă s-a realizat pe mai multe căi. Aria suprafeței specifice a biosorbentului a fost de 0,154 m2 g-1 și cu o distribuție a mărimii particulelor de: 10% (<20 μm), 50% (<95 μm) și 90% (<460 μm). Prin analiza elementală s-a stabilit compoziția biosorbentului: N 2,36%; C 28,81%; S 1,33%; H 3,14%. În imaginea SEM (300) se observă clusteri sub formă

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
acid). De asemenea, au utilizat pentru comparare și tratamentul bazic cu o soluție de hidroxid de sodiu 2%. Produsele rezultate au fost spălate cu apă distilată, uscate la 1050C la masă constantă și cernute prin sită asigurând un diametru al particulelor <205 µm. Cai și al. (2009) au tratat nămolul fin măcinat cu o soluție de HNO3 1 mol/L, timp de 24 ore pentru a înlocui speciile ionice din produsul natural complex cu protoni. Nămolul tratat cu acid a fost

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
și uscat la 60șC (24 ore). Nămolul rezultat protonat a fost păstrat în exicator și utilizat ca adsorbent pentru sorbția coloranților Methylene Blue și Reactive Red 4 din soluții apoase. Imaginea SEM a nămolului (Figura 4.21) arată că suprafața particulelor de nămol este neregulată cu o distribuție a porilor foarte eterogenă. Caracterizarea situsurilor de legare ale biomasei protonate s-a făcut pe baza datelor de titrare potențiometrică. După cum se va arăta în subcapitolul 4.3.3, confirmarea existenței grupelor amino

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
acetonă sau benzen, biomasa a fost utilizată pentru sorbție. Biomasa de A. niger pretratată chimic a fost spălată și autoclavată 30 minute la 121șC și 18 psi, a fost uscată la 60-70șC, apoi sitată după mojarare și s-au selectat particulele ≤ 300 µm (Fu și Viraraghavan, 2002b). - Modificarea chimică a fungului R. arrhizus cu aldehidă formică În cazul fungului R. arrhizus s-a recurs la tratarea cu aldehidă formică a biomasei rezultate după creșterea într-un mediu de cultură, în condiții

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de dezvoltare optime. Miceliul de R. arrhizus a fost spălat cu apă distilată și a fost tratat cu aldehidă formică 1%, timp de o oră, pentru inactivare. Biomasa modificată spălată și uscată la 60șC a fost măcinată și cernută selctându-se particulele de 210-300 μm. Acestea au fost introduse într-o coloană și au fost utilizate pentru sorbție, în condiții dinamice (Aksu și al., 2006). - Modificarea chimică a fungului Penicillium chrysogenum cu polietilenimina (PEI) și reticulare cu aldehidă glutarică P. chrysogenum a

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
reactiv. Domeniul de pH acid favorizează biosorbția colorantului Reactive Red 4, datorită protonării grupelor amino. Desorbția a avut loc la pH 9, cu regenerarea biomasei și reutilizarea în mai multe cicluri. Practic, 10 g biomasă uscată de C. glutamicum (cu particule < 0,25 mm) au fost puse în contact cu 2,5 mL piridină și 95 mL cloroform, s-a adăugat apoi clorură de 4-bromobutiril sub agitare la 25șC, timp de 12 ore. Biomasa acilată spălată cu cloroform a fost introdusă

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]