5,851 matches
-
kurhoteluri“). The Future Is Unwritten evită clișeele documentarului biografic Am impresia că, venind pe final, am pierdut filmele cele mai interesante. 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, respectiv California Dreamin’ s-au dat în primele zile. Tot atunci, și pelicula ungurească Dolina de Zoltan Kamondi, filmată în România și coprodusă de MediaPro Pictures. Însă după șapte filme văzute în două zile (nu e mult, dar sistemul cu bilete rezervate cu o zi înainte m-a disperat, m-am dus din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
a povestit că în 1963 i-a văzut filmul și Yukio Mishima, care i-a spus sec: „Shinoda, a fost bine“. Tânărul regizor era terminat de emoție. În același an, după ce filmul a avut premiera, Mishima și-a făcut seppuku. Pelicula cu pricina concurează în prospețime o mulțime din filmele contemporane. E un fel de Romeo și Julieta amestecat cu Pe chei, Rebel fără cauză, Duminică la ora 6 pe invers și Suta de lei, iar interpretul principal e o combinație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
22“, Rodica Palade. De asemenea, două dintre proiecții au beneficiat de invitați speciali: filmul Reconstituirea de Lucian Pintilie a fost introdus de regizorul Andrei Șerban, iar documentarul Marele jaf comunist al lui Alexandru Solomon, de Vladimir Tismăneanu. De altfel, majoritatea peliculelor au fost introduse de criticii prezenți, la final fiind organizate sesiuni de întrebări și răspunsuri. Surpriza numită Reconstituirea Dincolo de prezențele românești, în sală s-a aflat unul dintre cei mai cunoscuți critici de film din Statele Unite, A.O. Scott (care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
sau Scurtă istorie de Ion Popescu Gopo. Dacă Iacob a fost vitregit de o programare nefericită (sâmbătă, ora 13.00), Reconstituirea a reprezentat o reală surpriză pentru organizatori - sala fiind nu doar plină, dar reacționând extraordinar de bine la o peliculă nu tocmai recentă din istoria cinematografiei române. Restul e tăcere nu e mainstream Armand Assante, Răzvan Vasilescu și Jamie Elman au făcut show la finalul proiecțiilor cu California dreamin’ (nesfârșit). De fiecare dată când a luat cuvântul, Assante a ținut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
regizorul pentru o scenă în care prefectul Poliției Bucureștiului de la mijlocul anilor ’30 s-a folosit de faptul că producătorul francez „Gaumonde“ angajase actori evrei pentru a-i interpreta pe soldații români din timpul Războiului de Independență. Dorind să oprească pelicula Resboiul cu turcii, șeful poliției a afirmat că e jignitoare deoarece românii trebuie jucați de români. De aici și confiscarea și arderea producției care ar fi putut face concurență Resboiului de Independență, care stă la baza filmului regizat de Nae
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
măduva tulpinilor sub formă de benzi care se așezau unele lîngă altele în straturi perpendiculare; se înmuia totul, se presa și se usca la soare; apoi se băteau foile pentru ca cele două straturi să adere mai bine, se punea o peliculă de lipici pe suprafața lor pentru a ușura scrierea; la sfîrșit se decupau în bucăți de 15-17 cm înălțime. Existau mai multe feluri de papirus, de la cel hieratic, rezervat cărților sacre, pînă la cel emporetic, papirusul grosolan care servea drept
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
În consecință, ele se sustrag aproape complet istoriei cărții. Forma în care se prezintă cartea contemporană se caracterizează printr-un apel din ce în ce mai amplu la imagine și culoare. Multe cărți se împodobesc cu coperți multicolore și devenite strălucitoare prin aplicarea unei pelicule transparente; atunci cînd se pot scoate, coperțile se numesc cămăși. A intervenit o simplificare în procesul de fabricație: marginile caietelor sînt tăiate cu mașina de tăiat hîrtia, coperta este aplicată cu ajutorul unui clei puternic adeziv și nu mai are nevoie
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
cunoaște a.b.c-ul, dar nu și restul alfabetului tehnicii actuale. Această ediție pare făcută doar ca regizorul să insereze pasaje filmate în misiunile spațiale NASA, momente ce ni se par azi antichități... psihedelice! La vremea conceperii și turnării peliculei, imaginile captate de astronauți nu erau disponibile. (Se credea, probabil, că secretele găsite pe Lună vor fi uimitoare, de arătat „celor aleși“...) Câteva secvențe căzute la primul montaj, plus animații 3D, lungesc „director’s cut“ într-o măsură pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
și că în analiză se va ține cont și de moralitatea domnișoarei Plugaru, și de competențele ei. Sunt convins! Acum, dacă pe domnul Steel bărbații noștri politici s-ar putea să fi prins oarecare invidie, fiindcă, după cum o dovedesc nenumărate pelicule, e mai ortoman, eu zic că domnișoarei Plugaru puteau să-i explice așa, cinstit, reținerile lor. „Domnișoară“, i-ar fi putut spune vreunul din liderii noștri de azi, „vedeți, eu, personal, apreciez activitatea dumneavoastră cinematografică. Numai că nu vă putem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
Otopeni. Interesante. Instructive. Aveți talent, dar pe o zonă destul de limitată. Vă asigur încă o dată că nu e nimic personal. Pur și simplu nu cred că ați face față. Cerințele noastre sunt mult mai mari. Am văzut eu odată niște pelicule din alea extreme, cu indivizi care mâncau rahat și se pupau unii pe alții în fund. Dacă îl cunoașteți pe vreunul dintre ei... Ar fi niște oameni politici de viitor“. Dur, dar onest. Aș fi apreciat un asemenea discurs. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
subiectiv“. 432, În afara Oscarurilor - critica americană dezaprobă În ciuda previziunilor cronicarilor de film de la „The New York Times“, filmul lui Cristian Mungiu, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, nu a intrat nici măcar pe lista lungă a nominalizărilor la Oscarul pentru cea mai bună peliculă străină. O excludere ce reprezintă, în viziunea hollywoodreporter.com, o mare surpriză. Sub titlul „How Do You Say «Oscar Scandal» in Romanian?“, cunoscutul critic de film de la „LA Weekly“, Scott Foundas, publică un amplu articol în ediția din 15 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
-o, dar a și redactat o scrisoare-comunicat de presă în care îi informa pe jurnaliști nu doar că de acu’ înainte PR-ul filmelor sale se va concentra pe câteva publicații cu greutate(!), dar și că simplificarea va lovi producția peliculelor sale, scenariile, echipa, iar filmele nu vor mai avea premiera mondială la mari festivaluri. E al doilea val al Dogmei? „Dogma e ca viața. Nu înțelegi ce se spune, dar cuvintele sunt importante“, spune cineastul danez prin gura unui personaj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
The New York Times“ pariază pe Mungiu A.O. Scott: În 432 nu există alegeri bune sau rele de făcut Doi dintre cei trei critici de film ai „The New York Times“ au ales filmul lui Cristian Mungiu, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, printre peliculele care ar trebui nominalizate la Oscar, anunță Institutul Cultural Român din New York, care citează ediția de duminică, 6 ianuarie a.c., a cotidianului. Cei trei critici de film ai ziarului, A.O. Scott, Manohla Dargis și Stephen Holden, și-au publicat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
criticând lipsa materialității și susținând că imaginile pot dispărea odată cu distrugerea hard-disk-ului, dar mie mi se pare că nu asta contează. Important este să aibă cine să le privească, indiferent care le-ar fi suportul. De ce ar fi fotografiile pe peliculă mai presus, de vreme ce ajung oricum la coșul de gunoi?“ Un trecut de care nu-și mai amintește nimeni Ceea ce face ca aceste fotografii ale nimănui să fie fascinante este tocmai emoția pe care o trezesc privitorului. Fără îndoială, amintesc de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Canada, Africa de Sud, Australia, Brazilia, Portugalia, Irlanda, Mexic sau Maroc și trebuie să treacă de etapa de preselecție, coordonată de criticul de film Irina Margareta Nistor. S-au înscris în competiția festivalului ajuns la a XVII-a ediție și 37 de pelicule românești. Festivalul DaKINO a avut prima ediție în 1991, iar din 1994 a devenit un eveniment internațional, ce i-a avut invitați, printre alții, pe Nikita Mihalkov, Costa Gavras, Emir Kusturica, Jiri Menzel sau Anthony Minghella. Printre cineaștii români ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale“, cât și de la Academia de Studii Economice sau de la Universitatea Politehnică, au realizat 24 de proiecte de film documentar de scurtmetraj pe tema „Cum vezi lumea când ai 20 de ani“. Peliculele au fost jurizate de criticul de film Mihai Chirilov, scenaristul Răzvan Rădulescu și jurnalistul Dragoș Bucurenci. Scurtmetrajul câștigător, Pachetul, realizat de echipa Elaine DeFleetwood, formată din Irina Stelea, Octavian Arnăut și Lucian Reniță, explică ce înseamnă pachetele trimise de părinți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
îl dădea ca favorit la Palme d’Or - alături de filmul lui Cristian Mungiu -, n-a mai luat până la urmă nici un capăt uscat de frunză de palmier. Nici un premiu. Curios. No Country for Old Men este una dintre cele mai bune pelicule ale fraților Coen, sintetizând multe dintre temele exploatate de ei până acum și fiind mai multe filme într-unul singur. Coen-ii ecranizează romanul de succes al lui Cormac McCarthy, găsind în el subiectul potrivit pentru a fi infuzat cu propria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
se realizează cu ajutorul: * modului de ramificare dicotomic al bronșiilor, ceea ce creează devieri ale fluxului aerian și, astfel, particulele de dimensiuni mari nu mai pot înainta în interiorul căilor aeriene. * structurii epiteliului respirator format din celule prevăzute cu cili vibratili și o peliculă de mucus. Cilii elimină particulele de impurități, cu ajutorul mișcărilor lor, iar pelicula de mucus înglobează și ea particulele impure sau microbiene pătrunse o dată cu aerul inhalat. * macrofagelor alveolare care ingeră particulele infectante de dimensiuni mici (<5 ) ajunse la nivelul alveolelor și
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
ale fluxului aerian și, astfel, particulele de dimensiuni mari nu mai pot înainta în interiorul căilor aeriene. * structurii epiteliului respirator format din celule prevăzute cu cili vibratili și o peliculă de mucus. Cilii elimină particulele de impurități, cu ajutorul mișcărilor lor, iar pelicula de mucus înglobează și ea particulele impure sau microbiene pătrunse o dată cu aerul inhalat. * macrofagelor alveolare care ingeră particulele infectante de dimensiuni mici (<5 ) ajunse la nivelul alveolelor și care pot conține bacili. Macrofagele sînt capabile să distrugă sau să inhibe
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
literatura de specialitate. Pe lângă lucrările publicate în reviste, se adaugă un număr semnificativ de lucrări comunicate la diverse conferințe și simpozioane naționale, unele dintre ele având un pronunțat caracter aplicativ. Iată câteva: Regulator electronic (1978), Detectori capacitivi pentru neuniformități la peliculele dielectrice (1984) , Tablou pentru verificarea tranzistorilor bipolari (1996). Alte lucrări au fost efectuate împreună cu profesorii pe care i-a îndrumat pentru pregătirea examenului în vederea obținerii gradului I în învățământ, cum ar fi: Fenomene fizice care explică activitatea cardiacă (1996), Elemente
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
ce e mai amuzant? Cât de bine s-a înțeles cu următorii mei soți! Pe Emmanuel l-a invitat acasă în 1975, când am venit noi în țară pentru un recital al meu la Ateneu. Era ceva ca într-o peliculă de Fellini: toți la masă - Emmanuel, eu, el și o duduie decorativă în apartamentul din Boteanu. Maestrul, plin de emfază, s-a ridicat, la un moment dat, a toastat în cinstea lui Emmanuel și i-a încredințat-o, ritos, pe
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
sute de site-uri. Când intră pe ecrane ultimul blockbuster de la Hollywood, spre exemplu, pe cine vei asculta? Un nume oarecare ce semnează Schimbările spațiului public în era social media 149 o cronică într-un ziar, în care scrie că pelicula nu merită văzută, sau pe prietenul care s-a documentat temeinic și îți spune că trebuie neapărat să mergi la film? Atunci când comunicatorii profesioniști au monopolul asupra informației, opiniei și divertismentului, este simplu. Dar atunci când oricine își poate face o
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
iar cel care o pierduse trebuia s-o înlocuiască cu alta din rezerva sa, venindu-i acum lui rândul la „tras“. Mai practicam și zarurile, miza fiind asigurată de „filme“: făceam rost amândoi de la operatorul din cinematografe de role, uneori pelicule conținând scene din filme văzute deja de noi pe ecrane - pe care le descompuneam cu foarfeca în bucăți individuale („mărunțiș“) sau aditive, de 10, 20, 50, 100. Toate acestea erau invenția amicului meu. Preferam să-l vizitez eu pe Sandu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a devastat New York-ul. [...] Încă nu pot fi sigur ce am reținut din acest flux neîntrerupt. Sunt sigur că am înregistrat câteva incidente care au avut loc în film și câteva personaje din reclamele publicitare presărate de-a lungul episoadelor peliculei în ceea ce a ajuns să mi se pară - peste toate aceste disparități bizare - un unic și iresponsabil flux de imagini și sentimente” (2003, 92). Este probabil și paragraful cel mai des citat și, poate, cel mai cunoscut al acestei cărți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și urmașul lui, Tranströmer; Milosz; Carver; Bonnefoy; Murray; și un întreg grup de poete nord-americane: Clampitt, Glück, Carson și Graham. Lista e mult mai lungă. Ce poeți contemporani îmi sunt prieteni? Nu foarte mulți în Anglia: Tim Liardet (ca o peliculă ce ține de vis), Douglas Houston (excelentă rigurozitate), George Szirtes , Pauline Steiner (o voce unică, meditativă), Ewald Osers (poet și traducător de marcă), Michael Hulse (copil minune al anilor '80, cunoscut acum și ca redactor, în prezent la Leviathan), grupul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]