2,773 matches
-
arme și bagaje la comunism. Tineretul a fost deci lipsit de reperul fermității și consecvenței. Maeștrii generației mele au jucat o perioadă rolul de tovarăși de drum. Apoi au fost aruncați la coș sau puși, mulți dintre ei, în situații penibile, umilitoare. Personal am trăit din plin această realitate, care a făcut ravagii 3. Naivitate a vârstei? Idealism sentimental? Pur și simplu mă uluiau afirmații gen: Te înșeli dacă crezi că fac pe gratis. Revelația acestui cinism este greu de descris
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
forță și dictat a esteticii literare marxist-leniniste. Ea arunca practic la coș întreaga gândire literară europeană declarată ca idealistă. Deci, peste lipsa de tradiție internă, s-a adăugat o a doua cauză: instaurarea dogmatismului feroce marxist-leninist impus prin traduceri de penibile, simpliste și primitive manuale sovietice. Totul pus sub semnul antologiei de tipul: Marx-Engels-Lenin despre literatură și artă 3, completați cu puțin înainte și cu sinistrul părintele popoarelor, Stalin. Culme a farsei intelectuale: toți patru declarați... esteticieni ! Ravagiile pe care le-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
individ n-avea nici cea mai mică noțiune a operei de artă. Cu atât mai mult cu cât, la nivelul propagandei oficiale, opera sculptorului român fusese declarată... formalistă, decadentă. Uităm mereu, mult prea ușor, că astfel de texte cel puțin penibile au fost scrise chiar și de G. Călinescu (1956). A declara dogmatic și senin că astfel de producții... nu aparțin totuși artei plastice propriu-zise 9 este o enormitate incredibilă. Construcția, solidă, a rezistat totuși tractorului utecist care, din fericire, nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Și dacă vrei am să te cânt și pe tine. Ofertă, bineînțeles, primită și imediat recuperată de... Agitprop-ul homeric. Situația pare anecdotică, profund distractivă. Tradusă în termeni românești, ea dezvăluie nu mai puțin întreaga gravitate a condiției precare, uneori penibil de ancilară, incertă și fragilă, a culturii alternative. O situație instabilă și cel puțin incomodă. Nu pledăm pentru indulgență și nici pentru salvarea culturii alternative în ansamblul său. Reținem doar poziția sa fundamental dificilă, ingrată, foarte interpretabilă, privită mai ales
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
chiar a poetului de curte... Femios. Slab, fără o mare tradiție socială bine consolidată pe criteriile sale civic-etice, fără mari convingeri ideologice, care să-l justifice și să-l inspire, obligat să cânte când pe unul, când pe altul... Situație penibilă, deloc de invidiat. Ceea ce explică, în bună parte, și foarte redusul său prestigiu social și, nu o dată, suferința sa morală reală, mai mult sau mai puțin bine refulată. Din care cauză, el se declară, cu ostentație vădit interesată, apolitic, bine
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de a le cultiva, în spirit festivist și de un populism ieftin, de operetă politică, gen Cântarea României, se ajunge la falsificarea, mai totdeauna grosolană, a folclorului autentic. De unde o invazie de kitsch folcloric, de un prost gust strident și penibil. Nu trebuie omise, în sfârșit, nici urmările masivului transfer de populație rurală la orașe, prin politica de industrializare forțată, ceaușistă. Ea a produs dezrădăcinați și dezadaptați social. La fel, numărul, de fapt enorm, majoritar, al intelectualilor la prima generație. Această
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nu ne împiedică să observăm și infatuarea, orgoliul enorm, teribilul complex de inferioritate superioritate, mai ales, ce inspiră și astfel de răbufniri și exhibiționisme. îndrăznim totuși să afirmăm: ceea ce se numește, în genere, cultură română, nu merită astfel de exagerări penibile, nici compensații stridente, nici respingeri umilitoare, aruncați pentru totdeauna în bolgiile infernului cultural. Măsura dreaptă este cea mai echitabilă. Ni cet excŁs d'honneur, ni cette indignită. O soluție nu numai că se întrevede, dar ea începe să fie pusă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în cazul privirii unui tablou la o expoziție) și halucinații vizuale cinematografice în care scenele, ființele, obiectele sunt în mișcare. Halucinațiile vizuale pot fi agreabile, plăcute, frumoase, situație mai puțin frecvent întâlnită (viziuni paradisiace, exotice etc.) sau mai frecvent sunt penibile, chiar terifiante (incendii, cataclisme, scene de luptă etc.). După modul în care sunt percepute ("văzute"), ele mai pot fi necolorate sau colorate. Imaginile pot fi nete sau mai obscure, șterse, unice sau multiple, mobile sau fixe. În halucinațiile vizuale la
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pentru care se adresează diferiților medici, solicitând examinări și investigații paraclinice repetate. 2) Obsesia este un gând sau o idee ce se impune spontan conștiinței individului și care nu reușește să se debaraseze de ea. Ideea este percepută ca fiind penibilă ș absurdă, având un caracter de constrângere și de impunere. În practica psihiatrică obsesiile se întâlnesc mai ales în nevroza obsesivă; obsesia apare și în schizofrenie, în psihoza delirantă și depresie. Obsesia trebuie diferențiată de ideea fixă, în acest caz
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și hipertimie, este o creștere exagerată a afectivității, care depășește parametrii normalității. Astfel, se produce o dezechilibrare importantă a vieții psiho-afective trăită cu o tonalitate excesivă fie în sens pozitiv, fie în sens negativ, fiind percepută ca o trăire neplăcută, penibilă și dezagreabilă. Trăiri pozitive (plăcute): 1) Euforia care este caracterizată prin bună dispoziție, veselie, ambianța plăcută, totul este posibil, iar autoaprecierea este ridicată. Este întâlnită în primul rând în stările de excitație maniacală endogenă sau exogenă, în intoxicațiile de alcool
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fost receptat de către centru acest fenomen al localismului creator? Cu suficientă ostilitate, am putea spune, mai ales atunci când atacurile s-au îndreptat împotriva revistelor regionale. De exemplu, în timp ce Al. Phillipide arunca anatema asupra tuturor revistelor din provincie, considerându-le o "penibilă mediocritate", paginile revistei Provincia literară deveneau, în acest context, vocea apărării pentru toate publicațiile de acest gen din țară. Paul I. Papadopol consemna că există, într-adevăr, și reviste "de suburbie" care strică "gustul literar", dar că generalizarea e "o
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
i se răspundea: Pentru binele serviciului, anumite funcții publice trebuie înconjurate cu o aură de demnitate și prestigiu. Acesta este modul de a atrage oamenii merituoși. Nenumărați indivizi nefericiți se adresează președintelui Republicii și ar fi plasat într-o poziție penibilă dacă ar trebui întotdeauna să refuze să îi ajute. Un anumit fast în saloanele ministeriale și diplomatice face parte din recuzita guvernelor constituționale etc. Deși astfel de argumente ar putea fi controversate, ele merită un examen serios. Ele se bazează
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cercuri concentrice. Fermecați de acest discurs, încântați să afle că este atât de ușor să se crească legislativ avuția unui popor, fabricanții de legi au votat Restricția. Ce atâta vorbă despre muncă și economie? ziceau aceștia. La ce bun aceste penibile mijloace de a crește avuția națională când un Decret este de-ajuns? Și, într-adevăr, legea a avut toate consecințele anunțate de către domnul Prohibant; doar că ea a mai avut și altele pe lângă acestea, căci, să fim drepți cu el
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
intră în conflict. M-aș bucura ca toți oamenii care și-au petrecut viața aprofundând această chestiune să aibă altă judecată; eu nu am studiat-o, fără îndoială, suficient". Nu am studiat-o suficient! Este aceasta o mărturisire atât de penibilă încât, pentru a nu o face, se alege calea cufundării în inconsecvență până la a nega înțelepciunea legilor providențiale care guvernează dezvoltarea societăților umane? Căci există oare vreo negare mai formală a Înțelepciunii Divine decât a decide că există o incompatibilitate
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
socotește greșit concepută, pricină de fiori și triste cugetări. Și în afară de asta Alecsandri e indolent, căutător de inerție, de kief. El e un "culbec" închis în casa lui, un peștișor încălzindu-se la soare, la superficia apei, încercînd un sentiment penibil la ideea deplasării. Avea impresia că dacă și-ar fi constrâns gândul vagabond spre un scop precis, ar fi făptuit o acțiune rea, ca și când ar fi împușcat o rândunică. Destul de bogat, Alecsandri a călătorit cu voluptate toată viața, cercetând îndeosebi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
amoureuse"99. Iată câteva notații ilustrative: 22 sept. 1937: "la dejun, Md**. Totală incapacitate de lucru o săptămână"; " Extraordinară conversație cu o minoră de 16 ani la telefon"; "Telefon E.P. Extrem de obositoare. Se impune ruptura"; "E.P., liberă, se propune!! Sit. penibilă. Scap râzând"; 22 april. 1938: "Popea plecată 1, 40 Sibiu. Mare melancolie"; 12 nov. 1938: "Cella Serghi disponibilitate amoroasă"; 30 dec. 1938 (în chenar, n.n.): "Popea 6-8. Delicious. Reapărută după o săptămână. Primo baccio"; 13 febr. 1939: "Popea [...] Totul devine
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
foame, stătea umilitor la cozi interminabile, trăia pe cartele și se culca în frig ? Fiindcă trebuia nu-i așa ? să se sacrifice pentru... edificarea industriei socialiste. În fața acestei realități teribile, orice ironie sau sarcasm, fie ele și filozofice, se prăbușesc. penibil și ridicol, ca orice utopie absurdă. Să respingi Germania sau Europa untului, când în patrie se suferea de foame așa cum a făcut-o C. Noica, într-un text antologic prin irealismul său total (dar problema este mult mai complicată, am
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nu mai puțin aberante măsuri ateiste. Reversul medaliei în acest din urmă caz? O vogă acută și superficială de pseudo-mistică dubioasă, degradată, o invazie de yogini și predicatori, de cărți ale morților și revelații de mistere, de un obscurantism adesea penibil. Vocațiile mistice autentice, pentru care avem tot respectul, au fost însă totdeauna și pretutindeni puține. și, mai ales, nepublicitare. Din care cauză suntem și noi, alături de alții cel puțin din acest punct de vedere pentru secularizarea culturii române (Sorin Alexandrescu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
să sperie și pe alții cu ea. Deci pe ruși! Constantin Noica avocat al sovietelor ! Cine s-ar fi așteptat? Teză bine cunoscută, în orice caz, a propagandei sovietice... Este, oricum întoarcem lucrurile, un text destul de trist, ca să nu spunem penibil, care reia de fapt toate atacurile dintre cele două războaie, pe tema agoniei Occidentului. Ce să mai spunem iarăși, de elucubrația, de anatemizarea Europei untului? Aceasta într-o țară și într-o epocă, unde și când alimentele erau pe cartelă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
orice preț și setea de putere, iarăși cu orice preț. Ne întrebăm însă dacă a fi nefaustic este într-adevăr un motiv de a fi foarte încântați de noi înșine. și, în orice caz, dacă avantajele spiritului faustic, inventat de penibilul determinism cultural al lui Spengler, nu depășesc cu mult dezavantajele lipsei sale. De altfel, cartea întreagă stă pe o contrazicere fundamentală: dacă modelul european este unul faustic, iar acest model este paradigma întregii lumi (eurocentrismul lui Constantin Noica este manifest
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sa a fost dovedită. Cel puțin pe plan istoric. Să ne reamintim, în sfârșit, de încă un profet al timpurilor noastre: petre țuțea. El este, după cum bine se știe, Socrate al României. Al doilea, după Nae Ionescu. Va fi fiind penibil Oswald Spengler. Dar a relua cuvânt cu cuvânt formule pur ceaușiste, repetate în zeci și zeci de discursuri, oare cum este? Deci ce înseamnă suveranitate și independență națională totală după petre țuțea? Citez: Egalitate în drepturi, neamestec în afacerile interne
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de gânduri și de Întâmplări, pe care nu mă pot stăpâni să nu ți le ofer spre judecare. Fiecare scriitor din generația mea Își aduce aminte de felul cum a debutat În societatea românească din jurul anilor 1930, cu un sentiment penibil de rușine și de revoltă! N-am să-ți Înșir, dragă prietene, toate umilințele pe care trebuia să le Încercăm la fiece pas, În fiece zi, venind În contact cu cutare sau cu cutare clan al vieții noastre artistice de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
formule superficiale și personaje schematice, nici prezentări umflate, și false ale realității, nici limbajul voit «specific», cu «vânjoșenii», «dârzenii» și «Încrâncenări», nici un fel de șablon care să facă din oameni și din caractere tipuri standard; cu un cuvânt, nimic din penibila și superficiala recuzită la care o sumă de autori au recurs În ultima vreme, fără ca să reușească să convingă. În cartea lui Marin Preda, oamenii sunt vii, adevărați, creați și nu cârpăciți din bucăți, fără idealizări fals-revoluționare, fără situații neverosimile
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fiecare oră), căci talazurile ridică ambarcațiunea pînă sub parapetul vasului, pentru a o lăsa numaidecît să se prăbușească pînă la jumătatea carlingii. Cum pe corabia străină nu exista, firește, ingeniosul dispozitiv inventat de Ahab, acesta se afla acum în situația penibilă a unui om al uscatului și cerceta din ochi, deznădăjduit, bordul înalt și săltăreț al corabiei, pe care nu putea spera să-l atingă. Am mai arătat, cred, că de câte ori întîmpina vreo cît de mică dificultate pricinuită indirect de infirmitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prinsă în tacheți, întindeau spre el două parîme împodobite cu gust, fără să se gândească, pare-se, că un om cu un singur picior e prea neajutorat ca să se poată folosi de o ase menea scară marinărească. Dar situația asta penibilă nu dură decît un minut, căci comandantul vasului străin, dîndu-și seama, dintr-o singură privire, cum stau lucrurile, strigă: Ă înțeleg, înțeleg! Marea e prea agitată! Săriți, băieți și coborîți palancul de tranșare. Din fericire, corabia avusese, cu o zi-două
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]