2,880 matches
-
despre misteriosul vulcan. Răspândirea acestora este sprijinită și de natură: vârful vulcanului Karthala (2361 m) este aproape în permanență învăluit de nori de ploaie. Potrivit celor mai recente informații, primii care și-au făcut apariția în Arhipelagul Comore au fost perșii, în preajma anului 975. Timp de secole după aceea, insulele s-au aflat sub influență persană și arabă. Comorele au devenit centrul comerțului est-african cu sclavi, fapt ce a detrminat sporirea considerabilă a averilor sultanilor arabi. Bogăția insulelelor nu a rămas
Comore () [Corola-website/Science/303464_a_304793]
-
378), l-a obligat pe Grațian să-l proclame pe Teodosiu împărat, în 379: el a primit Orientul, Macedonia și Dacia. Teodosiu își fixează drept obiectiv stabilizarea frontierelor, mai întâi cele din nord, cu goții, apoi cele din răsărit, cu perșii. În 380, împreună cu Grațian, i-a oprit pe goți în Epir și în Dalmația. Teodosiu a instalat o parte din ostrogoți în Pannonia, iar el s-a instalat la Constantinopol. Teodosiu înrolase în armata romană contingente de "barbari", lăsându-le
Teodosiu I () [Corola-website/Science/299985_a_301314]
-
așezat tabăra pe malul râului Bulemus și a înaintat împreună cu oamenii săi, transportând doar echipamentele și proviziile pentru câteva zile. Macedonenii au ajuns la Gaugamela în după amiaza zilei de 30 septembrie. Alexandru a dorit inițial să îi atace pe perși imediat după ce au ajuns, dar generali s-au opus. De asemenea, generalii lui Alexandru au propus un atac de noapte, pentru a diminua avantajul numărului. Alexandru nu a acceptat, motivând că aceasta ar fi o victorie furată. În aceste condiții
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
De asemenea, generalii lui Alexandru au propus un atac de noapte, pentru a diminua avantajul numărului. Alexandru nu a acceptat, motivând că aceasta ar fi o victorie furată. În aceste condiții macedonenii s-au odihnit în noaptea dinaintea luptei, în timp ce perșii temându-se de un atac de noapte au rămas în veghe. Unele estimări actuale estimează că numărul soldaților lui Darius al III-lea nu era mai ridicat de 50.000, pentru că era foarte greu de condus și de organizat o
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
ei erau cei 10.000 de nemuritori persani, 2.000 de hopliți greci, 40.000 de calăreți (dintre care 1.000 de călăreți din Bactria), 200 care de luptă scite și 15 elefanți de război. Hans Delbrück estimează numărul călăreților perși la 12.000. Alexandru a condus în această bătălie o armată formată din soldați proveniți din Regatul Macedoniei, aliații din Tracia și Liga Corintică, această forță având conform lui Arrian, cel mai de încredere istoric, care a scris despre Alexandru
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
s-a așezat în centru, împreună cu cea mai bună infanterie a sa, care prin tradiție se aflau alături de regele persan. În jurul lui se aflau cavaleria din Caria, mercenari greci și garda de călăreți persană. Chiar în centru a plasat pdestrași perși (nemuritorii), cavaleria indiană și arcașii din Mardian. Pe ambele flancuri era așezată cavaleria. Bessus comanda flancul stâng, pe care se aflau cavaleria din Bactria, Dahae, Arachosia. cavaleria din Persia, din Susia, Cadusia și călăreții sciți. Carele de luptă au fost
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
linie dublă. Macedoneni aveau o cavalerie depășită și de cinci ori, de cavleria persană. De asemenea armata persană era desfășurată pe o lungime foarte mare. În aceste condiții era de așteptat ca armata macedoneană să fie atacată pe flancuri de către perși. De aceea linia a doua macedoneană a primit ordin să fie pregătiți să răspundă la un atac din flanc. Linia a doua era formată mai mult din mercenari. Bătălia a început prin ordinul dat de Alexandru falangei de a ataca
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
Macedonenii au înaintat sub un unghi de 45 de grade, probabil pentru a ademeni cavaleria persană. Fiind amenințat direct, Darius părăsește câmpul de luptă, cauzând o derută totală în rândul oștenilor săi. Și-au pierdut viața peste 40.000 de perși, în timp numai câteva sute de macedoneni au căzut victime. Alexandru Macedon renunță la urmărirea lui Darius, deoarece flancul drept al armatei sale se afla în dificultate.
Bătălia de la Gaugamela () [Corola-website/Science/314478_a_315807]
-
au rămas necunoscute. Puține exemplare de picturi murale grecești au rezistat timpului. Unele mozaicuri, copii ale unor fresce, furnizează informații asupra picturii din acea epocă. Astfel celebrul mozaic găsit la Pompei, reprezentându-l pe Alexandru cel Mare în bătălia cu perșii de la Issus, este copia unei opere descrise de Pliniu cel Bătrân ca fiind executată de pictorul Filoxen din Eritreia la sfârșitul secolului al IV-lea î.Ch. Descoperiri arheologice recente, cum ar fi la cimitirul din Pagases sau la Vergina
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
iar mai apoi pe ruinele ei, împăratul [[Iustinian I (cel Mare)|Iustinian]] (527-565) a construit în [[530]] o nouă biserică în stil bizantin, care a purtat numele de "Biserică Maicii Domnului". Biserică a fost mai tarziu distrusă de către [[Imperiul Sasanid|perșii sasanizi]]. [[Fișier:AlAqsaFromKotel.JPG|thumb|right|Moschea pe latura sudică a [[Muntelui Templului]]]] Nu se cunoaște exact dată când a fost zidita Moscheea Al-Aqsa, dar este sigur că aceasta s-a întâmplat la începutul anilor cuceririi arabe în Palestina, sub
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
greci afirmă că ea l-a învins și omorât pe împăratul persan Cyrus al II-lea cel Mare, în timpul asaltului inițial al invaziei acestuia asupra Mesageției. Consilierii lui Cyrus l-au sfătuit să întindă o capcană sciților care îl urmăreau. Perșii au lăsat în urmă o tabără, aparent abandonată, cu o rezervă importantă de vin. Sciții nu erau obișnuiți cu vinul, fiind consumatori de hașiș și ca urmare s-au îmbătat. Perșii au atacat prin surprindere, măcelărind armata mesagetă și capturându
Tomiris () [Corola-website/Science/314757_a_316086]
-
sfătuit să întindă o capcană sciților care îl urmăreau. Perșii au lăsat în urmă o tabără, aparent abandonată, cu o rezervă importantă de vin. Sciții nu erau obișnuiți cu vinul, fiind consumatori de hașiș și ca urmare s-au îmbătat. Perșii au atacat prin surprindere, măcelărind armata mesagetă și capturându-l pe fiul lui Tomiris Spargapises. Acesta, odată trezit din beție, s-a sinucis. Tomiris i-a trimis un mesaj lui Cyrus, denunțând trădarea și provocându-l la o bătălie onorabilă
Tomiris () [Corola-website/Science/314757_a_316086]
-
armata mesagetă și capturându-l pe fiul lui Tomiris Spargapises. Acesta, odată trezit din beție, s-a sinucis. Tomiris i-a trimis un mesaj lui Cyrus, denunțând trădarea și provocându-l la o bătălie onorabilă. În lupta ce a urmat perșii au fost învinși, cu pierderi mari, Cyrus a fost ucis și Tomiris l-a decapitat, păstrandu-i capul într-un vas de vin.. Atât folclorul persan cât și cel din Asia centrală mențin diverse alte povestiri despre Tomiris. Se pare că
Tomiris () [Corola-website/Science/314757_a_316086]
-
de la Dara (sudul Turciei de astăzi), urmată de Bătălia de la Callinicum de pe râul Eufrat, în anul 531, înfruntare soldată cu un final indecis și cu semnarea unui acord de "Pace Eternă" în care Bizanțul se angaja să plătească tribut anual perșilor în schimbul menținerii păcii. În anul 532, în Constantinopol izbucnește puternica Răscoală Nika, ce amenință însăși tronul lui Iustinian, moment în care Belisarius ocupa cel mai înalt grad dintre ofițerii militari din capitala Imperiului Bizantin. Acesta, împreună cu Mundus, magister militum al
Belisarie () [Corola-website/Science/313509_a_314838]
-
Mansur al-Hallaj (ar.: منصور الحلاج - Mansūr al-Hallăj); (pers.:منصور حلاج - Mansūr-e Hallăj), pe numele său întreg "Abū al-Mughīth Husayn Mansūr al-Hallăj") (c. 858 - 27 martie 922) a fost un mistic musulman, poet și propovăduitor, devenit celebru, în special, pentru aparenta sa auto-identificare cu Dumnezeu, pentru poezia sa mistică
Al-Hallaj () [Corola-website/Science/314226_a_315555]
-
fluviul Eufrat, se construiau bărci de stuf, care călătoreau până în India și estul Africii.Dar prosperitatea nu avea să dureze mult. În anul 539 î.en., regele Cirus al II-lea cel Mare, cu o armată de călăreți și arcași perși și mezi iscusiți proveniți din Iranul de azi, au cucerit Babilonul, Palestina, Siria, Lidia și Asia Mică . Fiul său Cambyses, a invadat Egiptul. Succesorul său, Darius I, a extins imperiul până în India și Grecia și l-a reorganizat, numind satrapi
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
să reprezinte un drum liber spre oraș. Însă, o armată de 9000 de atenieni și 1000 de plateeni, fără cavalerie și arcași, aflați la comanda strategului Miltiades și polemarhului Callimachus, au declanșat atacul în pas alergător spre tabăra persană unde perșii își descărcau proviziile din corăbiile acostate. Văzându-i pe hopliții greci înaintând nebunește spre sinucidere, “nemuritorii”, 20-30 000 de pedeștri și infanteriștii perși, 1000 de călăreți și miile de arcași s-au aliniat. Arcașii perși își lansează săgețile întunecând cerul
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
la comanda strategului Miltiades și polemarhului Callimachus, au declanșat atacul în pas alergător spre tabăra persană unde perșii își descărcau proviziile din corăbiile acostate. Văzându-i pe hopliții greci înaintând nebunește spre sinucidere, “nemuritorii”, 20-30 000 de pedeștri și infanteriștii perși, 1000 de călăreți și miile de arcași s-au aliniat. Arcașii perși își lansează săgețile întunecând cerul, dar hopliții au rezistat șiroaielor de săgeți datorită scuturilor lor masive. Dupa încleștări strânse, perșii, înfrânți fiind, s-au îmbarcat în corabiile lor
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
alergător spre tabăra persană unde perșii își descărcau proviziile din corăbiile acostate. Văzându-i pe hopliții greci înaintând nebunește spre sinucidere, “nemuritorii”, 20-30 000 de pedeștri și infanteriștii perși, 1000 de călăreți și miile de arcași s-au aliniat. Arcașii perși își lansează săgețile întunecând cerul, dar hopliții au rezistat șiroaielor de săgeți datorită scuturilor lor masive. Dupa încleștări strânse, perșii, înfrânți fiind, s-au îmbarcat în corabiile lor și s-au retras înapoi în Asia Mică. Victoria grecilor a fost
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
sinucidere, “nemuritorii”, 20-30 000 de pedeștri și infanteriștii perși, 1000 de călăreți și miile de arcași s-au aliniat. Arcașii perși își lansează săgețile întunecând cerul, dar hopliții au rezistat șiroaielor de săgeți datorită scuturilor lor masive. Dupa încleștări strânse, perșii, înfrânți fiind, s-au îmbarcat în corabiile lor și s-au retras înapoi în Asia Mică. Victoria grecilor a fost anuntață de Filipide care a alergat 42 kilometri de la Maraton la Atena. Proba olimpică, maratonul, i-a fost dedicată lui
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
a supraviețui și să-și apere camaradul. Într-un mod nesăbuit, Mardonius a atacat utilizând cavaleria, probabil pentru a-i încuraja pe greci să coboare pe câmpie și să se expună, dar panta dealului era cu desăvarșire nepotrivită pentru atac. Perșii au pierdut bătălia și au fost forțati să se retragă. Între timp, la Mycale, flota grecească a obținut o victorie împotriva flotei persane. După o săptămână de confruntări la Plateea, Mardonius însusi a pierit în luptă. Grecii au reocupat Teba
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
remarcabil al arhitecturii universale. După moartea lui Iustinian, Lombarzii au invadat și au cucerit cea mai mare parte a Italiei, avarii și, mai târziu, bulgarii au cucerit cea mai mare parte a Balcanilor iar la începutul secolului al VII-lea, perșii sasanizi au invadat și au cucerit Egiptul, Palestina, Siria și Armenia. Perșii au fost învinși și teritoriile cotropite de ei au fost recucerite de împăratul Heraclius I în 627, recuperând și "crucea lui Hristos" . Dar apariția neașteptată a triburilor unite
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
au cucerit cea mai mare parte a Italiei, avarii și, mai târziu, bulgarii au cucerit cea mai mare parte a Balcanilor iar la începutul secolului al VII-lea, perșii sasanizi au invadat și au cucerit Egiptul, Palestina, Siria și Armenia. Perșii au fost învinși și teritoriile cotropite de ei au fost recucerite de împăratul Heraclius I în 627, recuperând și "crucea lui Hristos" . Dar apariția neașteptată a triburilor unite de arabi musulmani în 630, proaspăt convertiți la Islam, i-au luat
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
I în 627, recuperând și "crucea lui Hristos" . Dar apariția neașteptată a triburilor unite de arabi musulmani în 630, proaspăt convertiți la Islam, i-au luat prin surprindere pe bizantini, care erau epuizați de eforturile uriașe făcute în războaiele cu perșii. În Bătălia de la Yarmuk, arabii i-au învins pe bizantini și le-au ocupat teritoriile Siria și Palestina. Anul 950: o mare civilizație se prăbușește. Dar supraviețuiesc câțiva indivizi în ținuturile înalte ale Americii Centrale, ce poartă urmele unei civilizații prospere
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
există mii de povestiri cu Nastratin Hogea, se poate găsi una pentru aproape orice circumstanță. Nastratin apare adesea ca un personaj cu un umor ciudat în folclorul mai multor culturi: albanezi, arabi, azeri, bengalezi, bosniaci, bulgari, greci, hinduși, italieni, pașto, perși, români, sârbi, turci și urdu. Pentru uzbeci, Nastratin este al lor. La adunări, la întrunirile familiale sau petreceri se spun povestiri despre el, numite "latifa" ale lui "afandi". Există cel puțin două culegeri de povestiri legate de Nasriddin Afandi: În
Nastratin Hogea () [Corola-website/Science/313305_a_314634]