48,132 matches
-
de fugă, cu circa patruzeci de zile înainte de termen. Pe aici, nu o dată, mi-au călcat și mie pașii, scurtând drumul pe Argeș în sus, când mergeam la pescuit de păstrăv și lipan, însoțindu-l pe marele maestru în ale pescuitului, inginerul Guță, din ale cărui mâini ieșeau muștele pe culori, momeala răpitorilor. Am călcat cu piciorul, de nenumărate ori, locul pe unde apele Argeșului, ieșite din turbinele centralei subterane, sunt mânate înapoi în albie, după ce ies vijelioase de sub munte. La
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
Iuliu Curta. Dar totul s-a rezolvat, căci „omul le strică, omul le drege”. Era o primăvară timpurie, în martie, cred că pe 15, în anul 1966. Știam de eveniment. La Corbeni mă ducea, destul de des, nu numai dragostea de pescuit, ci și o altă dragoste, o fată frumoasă din clasa a XI-a, venită cu părinții pe șantier. A fost o dragoste de aproape doi ani. O chema Tiuța. Eh, ale tinereții... Am alunecat în melancolie. Dar să revenim. Era
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
imens, ca și altele din istoria noastră, și-a cerut jertfa, mitul jertfei pentru construirea a ceva durabil a funcționat din nou, „pe Argeș în sus”. O întâmplare tragică este edificatoare. Spre sfârșitul primăverii anului 1965, după o zi de pescuit, se încinsese un chef la B. Z.-ul unde locuia cumnatul meu, Iuliu Curta și sora mea, Felicia. Familia Susan, niște moldoveni deosebiți, distractivi și simpatici, ce ne deveniseră prieteni, familia ing. Sporea, inginerul Guță, toți erau prezenți și au
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
ziua de mare toate dealurile, se scăldau în apele Florei cum le-a făcut natura la un loc cu băieții, urcau cu vacile la păscut pe dealuri sau plecau cu grupul de copii de toate vârstele spre lacul Paltinu la pescuit și scăldat. Ana chiar se aventura uneori să ajungă cu vacile împreună cu surorile și alți copii, la fel de aventurieri ca și ea, tocmai la „Lacuri”, cam la vreo zece kilometri spre munte. Le plăcea acolo, că era atâta pajiște bogată în
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
cu cățel, cu purcel, ne-am hotărât să mergem cu toții la iarbă verde pentru un picnic în familie. Femeile au pregatit fripturile și dulciurile, bărbații băuturile și grătarul și bineînțeles, s-au îngrijit să ia cu ei și sculele de pescuit, deoarece ne vom opri pe malul lacului Limanu. Portbagajele abia se mai închid de atât bagaj. Mi-am lăsat Matiz-ul acasă, în primul rând pentru că se dovedea neîncăpător și apoi fiindcă nu-mi ardea să conduc când știam că la
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
să vină fumul spre pături. În calitate de fochist, Marian a rămas să se ocupe de grătar, mici și fripturi, iar fetele, Dana și Veronica, se îndeletniceau cu aperitivele. Toată gașca lui Baboi, cu bunicul în frunte, ne-am instalat sculele de pescuit și le-am „aruncat” în baltă, în speranța că vom face rost și de ceva pește pentru saramură, mai ales că luasem cu noi roșii și ardei grași, ba chiar și iute. Cristian, nepotul meu cel mai mic, care nu
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
recuperat-o cu greu, după ce am intrat în apă până la glezne. Nu i-a prea păsat când maică-sa l-a dojenit și a rămas în continuare să-l asiste pe tatăl său la grătar. Gălăgie mare în jurul sculelor de pescuit. Andrei țipa ca din gură de șarpe că a prins Paul un pește, însă deocamdată, acesta doar îl înțepase și avea toate șansele să-l scape înapoi, din cauză că de o parte și de alta creștea stuf care îl incomoda la
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
pentru saramura ce se pregătea pe grătar. Din radiocasetofonul de la Toyota se auzeamuzică populară, iar atmosfera era destul de plăcută. Bineînțeles că la aceasta au contribuit și cele 40 de grade „la umbră” ale țuicii, stinsă cu bere rece. Am abandonat pescuitul, lăsând totul în seama lui Paul și al lui Andrei. Mă lipisem de pătura care parcă mă trăgea la somn. Nu mai scăpam de Marian, care tot închina cu păhăruțul din plastic. Îi pusese gând rău sticlei cu țuică, de parcă
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
trântește cu zgomot. Andrei și Cristian, murdari și transpirați, renunțaseră la fotbal. Le era foame, mai ales că la picnic nu prea s-au înfruptat din fripturi și mici. De saramură nici nu a fost vorba. Erau preocupați, unul cu pescuitul și celălalt cu fotbalul și joaca cu bișonii. Așa că mămicile i-au îndopat imediat ca pe curcani, cu tot ce doreau să mănânce pentru a-i scăpa de foame. Cum se înserase bine, fiecare familie și-a luat bagajul, copilașii
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
avansam prea mult în larg, exista riscul să nu mai ajungem la mal, în caz că se pornea vântul dinspre sud-est. Acolo era malul, iar vântul și valurile ne puteau împinge spre larg. Doi oameni trecuți de prima tinerețe, au plecat la pescuit într-o barcă fără motor la circa o milă marină[1]depărtare de țărm. Speram ca vântul să se potolească, așa cum se întâmplă adeseori pe Marea Neagra. La fel de bine știut de către cei ce se avânta pe întinderea nemărginita de apă, este
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
ajuns cam la o milă marină de țărm. Speram să cădem într-o zonă care să aibă pe fundul mării piatră și scoică, unde să fie și guvid să se hrănească. Am aruncat ancora și ne-am pregătit sculele de pescuit, un fel de petactare, nailon ceva mai gros, de 0,5 - 0,6 mm, înfășurat pe o bucată de șlap sau papuc din plastic, cu un plumb la capăt și legate două - trei cârlige nr. 1, în care punem râme
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
barca ancorată. Mai aveam o sută de metri și am fi reușit să ajungem în dreptul hotelului” Paradiso” din Mangalia. Am intrat sub protecția digului spart numit de noi pescarii ”Digul Cormoranilor” pentru că pe el se odihnesc cormoranii după partidele de pescuit și își zvântă aripile întinse în bătaia vântului. Am luat-o pe sub el spre Saturn. Când am vrut să ieșim de sub protecția digului spart, am constatat că riscăm să fim aruncați pe stabilopozii digului din dreptul spitalului, idee abandonată imediat
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
ai lor sunt mult în urmă de-ai noștri guvernanți mișei, care se știe foarte bine că miliarde au păpat, ca România cu creanțe s-ajungă stat înfeudat, conform celebrei axiome pentru infami și a lor ceată: În ape tulburi pescuitul zadarnic nu e niciodată! De-aceea spun: Cum toți aceștia nu-s vrednici de tovărășie cu Ceaușeștii împușcați, măcar să piară înfierați într-un afund de pușcărie. ----------------------------------- George PETROVAI Sighetu Marmației 1-3 iulie 2013 Referință Bibliografică: George PETROVAI - BALADA AFLĂTORILOR ÎN
BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363925_a_365254]
-
Istoria, Cultura, Economia locală rurală și națională, ci publicului larg. Rețin atenția cititorului capitole cum sunt: I. Istoria acestor locuri (Plimbare de-a lungul istoriei comunei); II. Situl eneolitic de la Suceveni; III. Ocupațiile comunităților neo-eneolitice; IV. Descoperiri arheologice privind vânătoarea, pescuitul și culesul din natură, practicate de comunitățile eneolitice din sudul Moldovei; V. Școala generală din Suceveni. Directorii, în decursul istoriei; VI. Biblioteca comunei; VII. Primăria comunei; IX. Personalități născute în comuna Suceveni; X. Graiul cifrelor privind dimensiunile și valorile vieții
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
ajungi să cumperi pâine din cimitir? Să cumperi diferite mezeluri, brânză la maț, smântână, frișcă, maioneză, legume de tot felul, cafea, fructe și alte alimente, tocmai din cimitir? Prafuri de spălat de tot felul, antiderapante mai treacă-meargă. Sau aparatură de pescuit, apă de colonie, griluri de toate tipurile, detergenți, căști pentru audiție muzicală, articole de menaj și altele, la fel. Dar nu alimente. Era ca și cum cineva ar fi transformat peste noapte, o morgă în toată regula, în abator. Sau o capelă
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
Am fost căsătorită. Am avut chiar și copii (îi dau lacrimile). EL: Lasă. Te rog ... o să-mi povestești mai târziu. (Lumina scade în intensitate, iar când își revine la normal, ne aflăm într-un apartament) SOȚUL: Ema, eu plec la pescuit cu băieții, nu vi și tu cu noi? EA: Nu pot, dragule, îmi pare rău, deoarece azi vine Denisa și o să punem ordine în actele firmei, deoarece în curând vor sosi organele de control. SOȚUL: Oh, Doamne, nu putem să
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
din 12 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Treisprezece (EROTIC) Plimbarea pe mare „Sexul este unul dintre cele nouă motive ale reîncarnării. Celelate opt nu mai sunt importante”. Am stabilit telefonic cu Miruna să mergem a doua zi pe mare, la pescuit din barcă. Se anunța o zi deosebit de frumoasă, cu o mare liniștită. Dimineața, am urmat același program obișnuit. Am ieșit cu toți colegii cu bărcile pe mare și am început să ne împrăștiem fiecare în altă direcție. Marea era cu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
mare liniștită. Dimineața, am urmat același program obișnuit. Am ieșit cu toți colegii cu bărcile pe mare și am început să ne împrăștiem fiecare în altă direcție. Marea era cu suprafața apei nemișcată și se anunța o zi plăcută pentru pescuit și apoi pentru plimbare cu barca. Timpul se scurgea monoton. Guvidul trăgea în prostie, parcă nu mai mâncase de când lumea. Se putea să am o zi record de captură. Peștele era frumos și greutatea minciogului creștea văzând cu ochii. Când
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
plimbare de neuitat, așa cum speram ca sentimentele noastre să alerge unele spre altele, precum pescărușul zboară spre orizont, să se contopească cu razele rasăritului de primăvară. Soarele era deja deasupra farului verde, știam că se apropie ora întâlnirii. Colegii de pescuit trăgeau la rame înspre mal, iar eu le-am spus că mai rămân, că trage bine peștele. Dar numai eu știam că altul era scopul rămânerii mele pe mare. După ce au dispărut cu toții după digul din zona golfului de acostare
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
prevadă ceva. Eram siguri doar că, în acest moment, ne simțeam deosebit de bine împreună și acest lucru ne era suficient, deocamdată. Cu aceste gânduri, care mă frământau, am trecut la locul meu pe bancheta din pupa, pregătind prima lecție de pescuit guvizi pentru Miruna. Am aranjat două volte în dreptul ei, cu momeală în cârlig și i-am spus cum să procedeze pentru a prinde primul ei guvid în Marea Neagră. Acesta nu a așteptat prea mult până să muște din momeală, iar
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
el. I l-am scos din cârlig și am aruncat din nou volta în mare. Până la urmă, s-a obișnuit cu prinsul peștelui și scosul din cârlig, așa că nu a mai fost nevoie de ajutorul meu. Dar mie numai de pescuit nu-mi ardea! Privirea nu mi se mai dezlipea de pe frumusețea corpului său sculptural și bronzat, care se răsfăța gol sub razele soarelui și briza mării, mai ales de pe perele frumoase, cu început de rumeneală de pe piept, dar și de pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
zona interzisă. Ah, ce-mi faci? Stai cuminte, că sar pe tine acum și nu știu cum ai să te descurci. Ce poți să-mi faci, dau eu replica, nu ai curaj, doar te lauzi, nu vezi că mai mult te pasionează pescuitul? Nu vrei să prinzi și altfel de pește? Tu ai vrut-o, stai că-ți dau eu ție ce meriți, obraznicule! Altfel de pește zici? Îți arăt eu acum ce pește prind, ca să te înveți altădată cum să vorbești la adresa
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
se ocupă cu fabricarea suvenirurilor, de exemplu pe insula trăiau șerpi neveninoși pe care autohtonii îi vânau, luându-le pielea din care confecționau anumite obiecte pe care le vindeau că suveniruri de pe insulă).1 Populația de pe Ada Kaleh mai practică pescuitul, cultivarea pomilor roditori (măslini, smochini ), dar majoritatea bărbaților lucrau la fabrica de țigări, care primea materie primă din Bulgaria ( tutun de cea mai bună calitate) sau la Șantierul Naval din Turnu Severin.2 Referință Bibliografica: ANDREEA TĂRĂȘESCU,Comunitatea insulara și
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
pronunța numele, mă făcea cea mai cuminte fetiță. Pentru el, eram Nicolae. Băteam câmpurile să inspectăm lanul de porumb și via în capul căreia trona un vișin, vișinul meu. Vișinul intră într-o altă etapă a vieții mele. Mergeam la pescuit cu prăjini și cutii de cremă de pantofi îngăurite în care punea râmele. Când coboram o pantă îmi striga râzând: Pune frâna, Nicolae!”, dar tot cu vocea aceea de tunet. Pe măsura vocii era și statura. Nu-i știu înălțimea
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
să atragă interesul celor mici nu numai prin poveștile nemuritoare ale autorului scandinav, cât și prin coloristică și imagini ale caselor nordice. A doua zi pe la ora zece, a sosit Bogdan, care locuia vis-à-vis, să mă invite la primul meu pescuit norvegian. Caut repede prin dotările fiului amicei mele și găsesc o lansetă. De acasă venisem cu „momeala” adecvată, pilcări (peștișori metalici din plumb, vopsiți în diferite culori, având o ancoriță la un capăt) și cât și-a băut Bogdan cafeaua
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]