9,829 matches
-
Acasa > Poezie > Familie > PUII Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului PUII de Dorel Dănoiu, O picătură care geme prelinsă alene, pe obraz. Privirea tristă-n lung de vreme cu amintiri te ține treaz Iar gândul a înfipt în minte! o obsesivă întrebare : Ce vină are un părinte când puii vor din cuib să zboare ?! Îi crești
PUII de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378436_a_379765]
-
formă fericită Au sunat colindătorii clopoțeilor de nea o strigare din vecie care vine-n viața mea Am s-ascult măcar o dată ce îmi cântă zorile când în inima-mi de piatră au crescut mirările Contemplând albastrul sacru ce unește veșnicia picăturile de vorbe își găsesc temeinicia Prin Cetatea lăudată a luminilor din sine se preumblă viața toată regăsindu-mă pe mine În eter sfântă strigare înveșmântă veșnicia toate sufletele-s dalbe adorându-Te pe Tine ... † Foto tehnica - Art Colaj Media - realizat
COLIND HIERATIC XVI-REGĂSIRE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378442_a_379771]
-
până-n infinit. Suntem un trup într-o scorbură de stele, însetați de-o iubire eternă. NU MĂ-NTREB Nu mă-ntreb ce va fi mâine. Am ațipit pe genunchii tăi și liniștea-mi zâmbește-n somn. Potirul se umple de picături de fericire și binecuvântare. Între ieri și azi, liniștea mă îmbracă în iubirea-ți brodată peste chipul meu. Sărutul tău princiar luminează înserarea. Îmbrățișarea ta e o pală de vânt ce mătură perdeaua de nori... Iar soarele, --răsfirat în raze
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
dar mă aștept să primesc răsplata imediat ce pruncul se va naște. Nebună de fericire, Rodomela nu mai stătu pe gânduri. Se învoi cu Pomorac să plătească prețul, oricare ar fi fost acesta. Vrăjitorul îi ceru să consfințească înțelegerea cu o picătură din sângele ei, iar femeia acceptă imediat pentru că era în stare în acel moment să-și dea tot sângele numai să primească leacul. Cu promisiunea ciudatului vrăjitor că problema împărătesei se va rezolva, Rodomela se întoarse la palat purtând în
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
mine.... Femeia este râul necesar, Să mă "izbesc" de el sau să m-abtin, Cănd singur sunt cu sufletul hoinar, Nu știu de este miere sau pelin, Să sorb din cupă plină de nectar, Măcar din când în când o picătură, Ori poate este plină de amar, Oricum ar fi, iubesc fără măsură. Dr. Ioan MIRON, medic primar de familie și doctor în științe medicale Referință Bibliografica: Ce folos, / Miron Ioan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03
CE FOLOS, de MIRON IOAN în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378607_a_379936]
-
de tot ce văzuse și, punea întrebări una peste alta, trebuia să știe ce căpușorul lui nu a înțeles. Au mai poposit pe drum, bucurându-se din plin de farmecul acelei zile de toamnă, plină de culoare, ca o ultima picătură de frumusețe. Căldura mângâietoare a soarelui de toamnă îi alinta ca un fel de adio, sigur veneau zile mohorâte cu ploi reci și mărunte, specifice anotimpului. Ziua a trecut fără a o băga în seamă, doar când înserarea s-a
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378852_a_380181]
-
au stabilit o nouă întâlnire, înainte de a se prezenta la prima înfățișare a divorțului. Era cum nu mai fusese de mult, împăcată cu sine și plină de speranțe pentru viitorul ei și al lui Ionuț. Cu Gabi se vedea printre picături, secția era plină, avusese iarăși loc un accident de circulație, un autobuz încărcat cu pasageri care făceau naveta la oraș s-a răsturnat într-o râpă, noroc că nu a decedat nimeni, în schimb au fost prinși sub autobus o
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378853_a_380182]
-
lui a deschis mistere vii, E floarea inimii sau inima florii? De vrei poezia să i-o scrii Iubește-l în pasiunea candorii Sărutului, prins intre două lumi! Știi, gândului tău străpuns de spini Îi picură din tălpi mici roșii Picături de floare, ce îngână: -Suflet rănit cuprins de vrajă, Ești macul inimii ce sângerează! -Nu vreau să mor, mai am iubire De dăruit, știu bine! Un snop de maci, scăldați in soare Unesc albă neprihănire cu-a sângelui culoare Iar
BALADA FLORILOR DE MAC de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378946_a_380275]
-
spre mine, spre noi, nu știm ce ne-așteaptă mâine. Suntem într-o poveste scrisă, rând cu rând, tu un gând, eu alt gând, El și Ea ~ două inimi. Un cântec de demult îngân... Este povestea ce umple sufletul cu picătura ce-i lipsea. Gândul curge ca și râul. Ne privim în oglinzile oceanului sorbindu-ne apa vie, apa iubirii, apa eternei reîntoarceri. Monoton curge râul! Tot timpul căutăm, ăsta-i universul - pulsații, respirații, floarea de lotus a luminii activate... - pictând
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
reîntoarceri. Monoton curge râul! Tot timpul căutăm, ăsta-i universul - pulsații, respirații, floarea de lotus a luminii activate... - pictând cerul cu stele numai noaptea va ști de ce nu-și arată cerurile. Cu roua dimineții ne ascultăm bătăile inimii. O lacrimă! Picături de ploaie în inima mea! Alergăm spre acele sunete lipite de noi, asemeni muzicii ce curge pe sub arcada lăuntrică, asemeni ploii de stele ce se revarsă în nopțile verilor noastre. Oamenii au lumini aparte în priviri, aleși sunt să poarte
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
cu pagină pătrunzi în miezul clipei. Dintr-o noapte târzie, prin unduirile flăcării, captezi esența. Tălmăcit și răstălmăcit împarți țesătura viselor, cotidianul zilelor, simțurile devin nuduri, dezbracă ființa. Ce merităm, totul sau nimic? O iubire și mai mare! Cu fiecare picătură de culoare îți bate inima, pare că totul se rotește în jurul tău, căutarea continuă, nu se termină niciodată, o călătorie spre necunoscut. Vrem să ne cunoaștem, am mai făcut câțiva pași, prin noi, în noi. Aici e taina, unirea în
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
leul cel puternic, ești căprioara-n fugă și cânt de pasăre mai ești, ești lutul ce trece prin văpaie pentru a rezista în timp și firul de mătase întregit de viermele pierit, incandescent vulcan și revărsat de ape, ocean și picătură în taină oglindită, și piatră, și templu, și altar, ești mugur, ram și floare, ești munte, nor, zefir, furtună, cer senin, și mal, și val, și stea, și fulg, și avalanșă, și Om tu ești. Alean și jale, surâs și
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
evoluția asta înseamnă, mergi înainte, un nou cerc de lumină te-așteaptă! Spiritul poate să accepte provocările sau, doar, să se opună lor, asemeni bujorilor roșii și galbeni, ce ies în evidență, în briza vântului, din aceeași tulpină, rubine din picăturile inimilor însângerate ale celor care-au trecut pe-acolo. Un conflict intern prin care soarele învinge în culoarea lor. Un om și o femeie dorită de om... O șoaptă-i iubirea lor, ca floarea de cireș în lună plină, o
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
luminii. Într-o dimineață am întâlnit o clipă cu adevărat răbdătoare. A fost politicoasă cu soarele așteptându-l, dându-i binețe, apoi l-a condus spre un petec de zăpadă pe care l-au încălzit împreună și au îndepărtat o picătură de pe petala unui ghiocel abia răsărit. Mai sunt și clipe care se deplasează grupate și ordonate, întotdeauna doar spre viitor. Ele deretică viața oamenilor și-i fac să se simtă confortabil cu traiul lor monoton. Sunt clipe leneșe, care apar
ALBUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379002_a_380331]
-
Și scrie cu ochii aceia care văd poezia în spațiul fizic și temporal proprii acestei vederi astfel că Lumea lui Paul este străvăzută de poezie. Simbiotic. Metafora sa poate atinge sublimul, din imprevizibil: “buzele tale frământă oameni care trăiesc în picături cu ele lipești cioburi și îmi dictezi telegrame către lutieri”. Dicteul din Eros al lui Paul Blaj deține tehnica tratării sentimentale a detaliilor iubirii, diseacă liric micile neprevăzuturi ale implicării afective, o gestică a intimului iubirii și a versului său
PAUL BLAJ- BELGIA, DROGHERII ȘI AVARII ÎN PLOAIE( ULTIMELE POEME ANTUME) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379081_a_380410]
-
Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017 Toate Articolele Autorului Coridorul de Dorel Dănoiu Doar câțiva norișori mai închiși la culoare treceau pe cer, când una din acele ploi scurte de vară , venită parcă din senin, se porni cu niște picături mari și dese. Era îmbrăcat sumar și se gândea că stropii o să-i spele transpirația acumulată la mers. Totuși trebuia să-și pună pelerina de ploaie. care îi putea oferi oarece protecție. Știa din auzite, că pericolul unui trăznet putea
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
zboruri de rândunică, fulgi de ianuarie, dureri de naștere, binecuvântări de preoți, urări de sănătate, parfumuri de flori, nopți de priveghere, amintiri din viitor, cioburi de adevăr, fotoni de lumină divină, molecule de aghiasmă, umbre de cruci, pași spre biserici, picături de isop, nuanțe de curcubeu, pozne copilărești, plecăciuni smerite, îmbrățișări de îndrăgostiți, ploi de vară fierbinte, armonii de cântec de leagăn, iertări din inimă, vise de adolescent, înmormântări de eroi, fețe de oameni veseli, palme educative de tată, împăcări de
PIESE DE COLECŢIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379126_a_380455]
-
-îi răspunse băiatul plin de amabilitate și bucuros că are să se repete plimbarea lor. Dar n-apucară să termine dialogul căci, ca din senin, un fulger, apoi un trăznet rupseră tăcerile și sparseră toată valea, apoi o ploaie rece, cu picături mari, se lăsă peste ei ca un potop și-i făcură leoarcă și ei, printre fulgere și tunete, fugiră de mână la trăsura pe care o lăsaseră în deal. Luară caii, Norocel îi înhămă repede și plecară spre conac. Veni
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
din vârfurile degetelor până în tălpi și, fără să vrea, își înfipse unghiile în coapsele lui. Spălându-i șamponul de pe păr și ștergându-i ochii cu un colț de prosop, Mircea îi mângâie gâtul cu buzele, iar cu limba îi aduna picăturile de apă de pe vârfurile urechii. Apoi o mângâie pe spate, continuând să-și adune mâinile în față, cuprinzându-i sânii în căușul palmelor sale puternice. Dându-i la o parte părul ud ce-i căzuse pe față, îi alintă cu
CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379793_a_381122]
-
curbele ei moi o mângâiau tandru, iar degetele sale ardeau ca tăciunii aprinși, căldura lor pătrunzând prin toți porii deschiși de apa caldă a dușului. - Ce-mi faci? întrebă fata pierdută, iar cu gura sa flămândă culegea de pe buzele lui picăturile de otravă dulce a sărutărilor. - Te doresc, continuă el tandru, nu am mai rezistat ispitei de a te avea imediat, chiar și sub duș. - Dar eu? răspunse ea cu vocea sa cristalină. - Poate sunt posesiv și egoist, dar vreau să
CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379793_a_381122]
-
PATRU MII ȘAPTE SUTE UNSPREZECE Martie. De ziua mea îmi dăruiai mereu același parfum răcoritor, care-mi plăcea. Apoi nu ne-am mai văzut și mi-ați lipsit, și parfumul, și tu. Acel parfum de fapt lipsea demult pe la noi. Ultimele picături din flaconul de pe urmă mi s-au impregnat în piele... Acum, tu nu mai ești aici. Și iată că-ntr-o seară ,într-un magazin, privirea mi-a căzut pe-un raft și inima mi-a tresărit. Era un curent
PATRU MII ȘAPTE SUTE UNSPREZECE-ארבע שבע אחת אחת-VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379846_a_381175]
-
bărbat sentimentele cele mai rare N-ai cum trăi precum o brută cu inima-nchistată în nimic Sau iarba-nvălurită în cucută sufocând pământul câte-un pic Ca cerul fără nori în plină vară și soarele arzând dogoritor Sub arșiță cerșind o picătură din ploaia unui duș răcoritor Ți-ar place să trăiești fără văpaia ce freamătă până-n rărunchi Cu trupul penetrat de vâlvătaia durerii ce te pune în genunchi? De ce-ai numi iubirea un păcat privându-ți trupul de savoare Dezlănțuită
IUBIREA, NU-I PĂCAT de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379879_a_381208]
-
tatăl meu. Dar avea dreptate. După ce am divorțat și a venit vremea partajului, primul lucru pe care și l-a revendicat fostul meu soț a fost damigeana cu țuică din boxa noastră de la bloc. Acum, că e mort, vărs o picătură din paharul cu țuică, de câte ori servesc pe cineva din țuică cea nouă...pentru el și pentru bunicu. În urmă cu câțiva ani, după ce am suferit mai multe intervenții chirurgicale, am refuzat să mai merg la cules de prune. Aveam deja
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
îmi zâmbesc. Crinii nu se uită niciodată la mine. Ei se uită spre cer. Pesemne fac rugăciunea de dimineață. Îmi umplu plămânii cu-arome florale. Miresmele-s tari. Rozmarinul, fluxul, busuiocu-nflorit Promit sărbători cu dangăt de clopot, onomasticii și pomeniri. Picături de veșnicii. Dimineața când soarele răsare îl privesc în ochi. „Faci riduri”, îmi spunea mama. „Nu fac!” Ea are multe riduri. Soarele e obraznic. Mă tot bate la cap. Mai întâi mângâie. Îi zâmbesc. Se revarsă peste mine. Temperatura crește
CANICULĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379925_a_381254]
-
Tatata,până la DADA. Orice se explică, numai iubirea mea pentru tine, nu. Sunt oameni care vor răspunsuri exacte. Ei bine, nu se poate. De aceea este un Dumnezeu. Mai este și premoniția și muniția, municipalitatea, muncile lui Hercule, neplătite. O picătură în ocean, o fi cianură? Scriitorul știe, nu spune. În plin deșert, în drumul spre Canaan, oamenii păreau uniți. Căutări, destine, destinde , dragă, arcul, doare. Tangențe, tangaje, Tanathos. Azorel moare, dar nu se predă. Nu manipula frazele, peștele oricum vine
PUTEREA DRAGOSTEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379982_a_381311]