3,187 matches
-
casele lor mici aprinse. Magistratul a dat o Ordonanță prin care întoarcerea lor în Stațiune e interzisă pentru totdeauna. Un punct câștigat de acesta: i-a prefăcut pe târgoveți din asasini în justițiari; îl vor urma, așa crede... § Ai ucis piticii. I-ai schilodit. Le-ai aprins casele, i-ai gonit. Pentru a dovedi înclinația spre crimă a personajului colectiv. Pentru a-l introduce pe Vânătorul de lupi albi în roman, mai degrabă. Și haitele sale; te urmăresc și-n somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
solară, Femeia cu părul roșu, Ceasornicarul, Magirus revin obsesiv; personaje nemulțumite de destinul lor; îți vor invada existența. Pentru a scăpa, ai două posibilități: mori sau încerci, în alte cărți, să faci ceva pentru ele: în Saludos ai salvat niște pitici. A făcut-o personajul principal! Asta se întâmpla acolo! Nu am categorii umane favorite. Pitici sau uriași, cu toții, trebuie să plătească venirea lor pe lume. Copiii se nasc țipând. Sunt înspăimântați de ceea ce îi va aștepta câteva zeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
vor invada existența. Pentru a scăpa, ai două posibilități: mori sau încerci, în alte cărți, să faci ceva pentru ele: în Saludos ai salvat niște pitici. A făcut-o personajul principal! Asta se întâmpla acolo! Nu am categorii umane favorite. Pitici sau uriași, cu toții, trebuie să plătească venirea lor pe lume. Copiii se nasc țipând. Sunt înspăimântați de ceea ce îi va aștepta câteva zeci de ani, ei simt. În locul înțelegerii, preferi violența. Nu recunoști nici o autoritate, nu respecți nici o instituție. „De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
marea albastrăverzuie. -Ce mult aș dori să ajung pe această insulă! - exclama prințesa. Dorința pe loc îi fusese împlinită de crenguța magică din palmă. Ajungând pe insula necunoscută, pornise în căutare de hrană printr-o vegetație densă, plină de meri pitici cu fructe albastre. Foamea trezită din amorțeală o îndemna să guste din acele fructe. Rupând un măr, începu să sune toată pădurea cu mii de clinchete și să apară în întâmpinarea ei iepuri, veverițe, căprioare, chiar și popândăi. Iepurii îi
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
devenea albastră, iar pe întuneric lumina datorită fosforului. Cupa fosforescentă, cu gura imensă înghițea orice ființă întâlnită în cale. Dedițelul de mare sau Degetul de mare prindea între tentaculele sale, pe oricine care îndrăznea să treacă în fața lui. Cei zece pitici rătăciți în lumea acvatică erau înspăimântați pe bună dreptate. Se impunea să se ascundă urgent, ca să nu fie găsiți de străjerii temuți ai Reginei întunericului. Alergau în toate direcțiile până să-și găsească un adăpost cât mai sigur. Piticul Sid
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
zece pitici rătăciți în lumea acvatică erau înspăimântați pe bună dreptate. Se impunea să se ascundă urgent, ca să nu fie găsiți de străjerii temuți ai Reginei întunericului. Alergau în toate direcțiile până să-și găsească un adăpost cât mai sigur. Piticul Sid s-a urcat pe Gorgonaria, care semăna cu un copac cu tulpină cornoasă, fixată în nisip și totuși flexibilă. Crenguțele albastre se unduiau în curenții apelor. Piticul Sad a ales o altă ființă care semăna și ea cu un
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
în toate direcțiile până să-și găsească un adăpost cât mai sigur. Piticul Sid s-a urcat pe Gorgonaria, care semăna cu un copac cu tulpină cornoasă, fixată în nisip și totuși flexibilă. Crenguțele albastre se unduiau în curenții apelor. Piticul Sad a ales o altă ființă care semăna și ea cu un copac și care se chema Mărgeanul roșu. N-avea frunze, dar avea multe ramuri de culoarea roșie și floricele ce semănau cu steluțele de pe cer. Pin și Pan
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
o ascunzătoare cât mai sigură, s-au urcat pe schelele albe de pe Lofelia, ca niște alpiniști maritimi. Piticii Obon și Obona s-au cățărat pe Pomul cu degete, Obon ascunzându-se după degetul arătător, iar Obona după cel inelar. Ceilalți pitici, patru la număr, au întârziat, tot uitându-se după colegii lor, timpul trecea și era de așteptat apariția Reginei întunericului. Miru s-a urcat la repezeală pe Copacul cu flori galbene și s-a pitit în umbra petalelor, iar Mira
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
și aduceți-mi piticii intruși! - striga Regina furioasă. Cum au îndrăznit să pătrundă în împărăție fără voia mea?! Vor fi pedepsiți cu moartea cea mai crudă! Cei trei străjeri pe loc porniseră cu felinarele fosforescente în direcții opuse, spre căutarea piticilor. Cingătoarea se încolăcea după fiecare copac și-i găsea unul după altul pe Sid și Sad, pe Obon și Obona. Cupa de mare îi descoperise pe Miru și Mira, iar Degetul de mare îi prinse între degete pe Dumu și
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Mâncare nu vă trebuie, iar apă aveți cât vreți! -Ha! Ha! Ha! ... râdea macabru Regina întunericului, îndepărtându-se spre alte cămări ale împărăției. Scafandrii, din adăpostul stâncilor, cu înfrigurare urmăreau scena plină de cruzime. Erau hotărâți să-i elibereze pe pitici, care urmăreau scopuri importante ca și ei, au venit să cerceteze adâncul mării, să cunoască vietățile maritime ca să prezinte lumea acvatică tuturor oamenilor interesați. Îi dezlegară rapid și îi ascunseră în buzunarele costumului de scafandru, apoi din nou se întoarseră
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
sunt tot animale, Cingătoarea venereiseamănă cu o panglică, Cupa are gură, iar Degetul de mare este de fapt o colonie cu digitații. Undele apei aduseră o muzică suavă, Tuburile muzicale cântau de acum o melodie sensibilă și plăcută, atât pentru pitici, cât și pentru scafandrii. Melodia se întindea pe toată suprafața nisipului, pătrundea în toate colțurile, unde trăiau vietăți maritime, iar în urma ei se așternea pacea binefăcătoare. În fața lor apăruse o frumusețe nemaipomenită, Zâna Mării, care acum se întorsese din exilul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
orice așezare omenească, nevoit să duc la bun sfârșit o reparație anevoioasă. Apă de băut, abia dacă aveam pentru opt zile. Trebuia să mă grăbesc. (Se ridică cortina. Pustiu. În stânga, în prim-plan, vizibil parțial un avion. Alături, câteva stânci pitice. Pe fundal, un ecran pentru umbre chinezești sau pentru proiecții. Omul repară, înconjurat de piese și șuruburi.) OMUL: Da, asta-i. De multe ori, un șurub afurisit te bagă în cele mai mari încurcături. Eu, dacă m-am făcut aviator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să mai stai mult pe capul meu? (Cade perdeaua-nor. Micul Prinț ezită o clipă, face un gest de lehamite.) MICUL PRINȚ: Oamenii mari, de bună seamă, sunt nemaipomenit de ciudați! (Trece spre a cincea planetă. Jocul se repetă. Un felinar pitic, aprins. Alături Fanaragiul, cu stingătorul în formă de pâlnie.) Bună seara! FANARAGIUL: Sau bună dimineața! De unde putem ști? Iată, ți se pare că e seară. Eu am altă părere, pentru că am învățat ce-i adevărat și ce nu. Sting felinarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de clopoței, eu voi avea 500 de milioane de fântâni. Rămâi cu bine. Asta e tot! (Crește fondul muzical, lumina scade, treptat, total. La fel și fondul muzical. Lumina va crește din nou, același decor, dar fără avion. Pe stâncile pitice, vizibil parțial Șarpele.) OMUL (vine din dreapta. Când se apropie de centrul scenei, Șarpele pleacă foarte încet. Omul caută cu privirea ceva, se întoarce spre sală) Am revenit aici după șase ani. Totul e neschimbat. În pustiu, decorul se schimbă foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
simplu împăturite. Am numărat, nu lipsea nici măcar o liră. M-am apropiat de fereastră. Soarele frigea pe viaduct, țârâia pe câmpiile de mărăcini. Lângă o rulotă o țigancă întindea rufe. Lângă grădina cu straturi întunecate, stropite de curând, trei găini pitice, cu ciufurile cozilor ridicate, mergeau în șir una după alta. Italia nu s-a atins de banii mei, i-a acceptat și i-a zvârlit în borcanul acela. Am făcut un duș, apoi îmbrăcat cu halatul Italiei cu mânecile care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
a înaintat dând cocoșul la o parte cu o lovitură zdravănă de picior și a întrebat, în mijlocul cotcodăcelilor, cu ce doreau să fie serviți acești domni. Cottard voia vin alb și întrebă de un anume Garcia. După cum i-a răspuns piticul, erau de-acum câteva zile de când acest Garcia nu mai fusese văzut prin cafenea. \ Crezi că are să vină diseară ? \ Ei! spune celălalt, de unde să știu eu ce are el în cap ! Dar cunoașteți ora lui obișnuită ? \ Da, dar nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
în cap ! Dar cunoașteți ora lui obișnuită ? \ Da, dar nu este foarte important. Vreau doar să-i prezint un prieten. Chelnerul își ștergea mâinile jilave de partea dinainte a șorțului. Domnul se ocupă și el de afaceri ? \ Da, spune Cottard. Piticul trase zgomotos aer pe nas: \ Atunci, veniți iar diseară. Am să trimit băiatul până la el. Ieșind, Rambert întreabă despre ce fel de afaceri era vorba. \ De contrabandă, firește. Se trec mărfuri peste porțile orașului. Se vând la prețuri mari. \ Bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
everestul lui, un fluviu amazon cu indieni, o plută de piatră, un cristos de pe corcovado, un cal din troia, un scaun electric, un pluton de execuție, un înger suflând în trompetă, un satelit de comunicații, o cometă, o galaxie, un pitic gigantic, un gigant mic, în sfârșit, o listă atât de vastă de minuni, încât n-ar ajunge nici optzeci de ani de viață trândavă ca să le viziteze cu folos, chiar dacă persoana respectivă s-ar fi născut în Centru, neieșind niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a patruzeci și opta flotare din seria de cincizeci executată zilnic. Se simte în formă maximă. Flotările terminate, ia extensorul din debara, deschide fereastra de la balcon și începe tracțiunile. Energia pe care o degajă îi este diminuată de imaginea lămâiului pitic care se veștejește într-un ghiveci de pe balcon. Ia un pahar, îl umple cu apă plată Evian, pune în el o aspirină efervescentă și o lasă să se dizolve. Până atunci, duce extensorul în debara. De unde revine cu o pungă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
și Roman face cât doi -, în cealaltă, prezicătoarea. Esmé are în jur de 40 de ani, păr negru, lung, o coroană pe cap și, în general, arată ca o clarvăzătoare care apare la posturi de televiziune regionale. Lângă ea, un pitic - Edy -, care o ajută cu recuzita show-ului. Comunicarea între cele două compartimente ale rulotei se face prin microfoane și difuzoare. Totul este foarte high-tech. Transferul banilor și al obiectelor de la clienți la ghicitoare - pardon, la clarvăzătoare - se face printr-
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
care e gata să abandoneze. — Moartea, răspunde înghețat Esmé. — Eu plec, spune cu o voce pierdută Roman. — Cum adică, moartea? redevine curios Lionel. — Vă spun când o să muriți. — Eu încerc, nu stau într-o sută de euro, se decide Kiril. Piticul împinge sertarul pe care se află o farfurioară. Kiril pune pe farfurioară o sută de euro. Piticul trage sertarul spre el și ia bancnota. Împinge din nou sertarul spre Kiril. Și un fir de păr, spune severă Esmé. Kiril are
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Cum adică, moartea? redevine curios Lionel. — Vă spun când o să muriți. — Eu încerc, nu stau într-o sută de euro, se decide Kiril. Piticul împinge sertarul pe care se află o farfurioară. Kiril pune pe farfurioară o sută de euro. Piticul trage sertarul spre el și ia bancnota. Împinge din nou sertarul spre Kiril. Și un fir de păr, spune severă Esmé. Kiril are o problemă: e ras în cap. Esmé îi face semn că poate să-și smulgă un fir
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
păr. Își apropie mâinile la câțiva milimetri de un glob de cristal, fără să-l atingă. Globul începe să plutească între mâinile ei ca în numerele de magie de la circ. Esmé e în transă. Îi face un semn din cap piticului: Edy presară scrumul din farfurioara lui Kiril peste globul de cristal. Urmează același ritual cu scrumul din celelalte două farfurioare. Esmé deplasează globul spre piedestalul lui. Iese din transă. Deschide sertarul, scoate o bancnotă de o sută, o pune pe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Câte o sută de căciulă: era româncă. Cei doi îi întind câte o sută. Toți trei grăbesc pasul spre gară. Sunt foarte tăcuți. Esmé își dă jos cu grijă peruca neagră, lăsând să-i cadă o coamă blondă, numai zulufi. Piticul o întreabă: — De ce porți perucă neagră când ai un păr așa de frumos? — Cine s-ar încrede într-o țigancă blondă? Du te și te culcă, e târziu. Îi dă o hârtie de zece euro. Edy iese printr-o trapă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ea o cheamă Matilde - ca și cum ar fi interesat pe cineva, în acele momente, cum o cheamă pe ea. Se simte în formă maximă. Odată terminate flotările, Lionel ia extensorul din debara, deschide fereastra de la balcon și începe tracțiunile. Vede lămâiul pitic care se veștejește în ghiveciul de pe balcon. Ia un pahar, îl umple cu apă plată Evian, pune în el o aspirină efervescentă și o lasă să se dizolve. Până atunci, duce extensorul în debara, de unde revine cu o pungă pe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]