2,753 matches
-
determinante. Presupunând că de fiecare dată colectivitățile umane ar acționa complet rațional și ar crea tipurile de organizare socială cele mai bune posibil cele mai eficiente din punct de vedere uman, atunci nu ar rezulta o singură societate, ci o pluralitate, în funcție de condițiile particulare în care are loc acest lucru și, în primul rând, în funcție de tehnologia productivă disponibilă, de capacitatea economică a societății de a satisface nevoile umane și sociale fundamentale. Bibliografie generalătc "Bibliografie generală" Achim, M. (1971), ABC-ul investigației
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o experiență a acumulărilor empirice și teoretice mai vechi sau mai noi, similar cu aspectele socioeconomice ale ,,tranziției” postcomuniste În Europa Centrală și Orientală. Cititorul beneficiază astfel nu atât de o ,,perspectivă” interpretativă privilegiată, atotlămuritoare și exhaustivă, cât de o pluralitate de abordări, românești și străine ( În acord cu relativismul disciplineiă), cu o valoare orientativă - cum apreciază În introducere unul dintre editori - pentru viitoarele cercetări În domeniu. Nu doar interesul intrinsec al studiilor reunite aici, ci și exigențele noi ale profesionalizării
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este unul. Nu este și nu poate fi decât un singur Dumnezeu. Cum se vor concepe doi infiniți? Însă dacă Dumnezeu este unul, dacă Natura divină este una și nu poate fi decât una, această unitate de natură nu exclude pluralitatea Persoanelor. Nu există decât un singur Dumnezeu; pot să fie în Dumnezeu mai multe persoane distincte, neformând în unitatea de natură decât un Dumnezeu. Dumnezeu este așa. Dumnezeu nu este singur (solitar) în infinitul slavei Sale. Dacă El a compus
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Fiul și Sfântul Duh sunt un singur Dumnezeu, nu trei. Rațiunea acestei uniri este nedeosebirea. Căci deosebire fac numai aceia care adaugă sau micșorează, ca arienii care, împărțind Treimea pe trepte de merit 90 o destramă și o împing în pluralitate. Iar începutul pluralității este alteritatea. Și fără alteritate nu se poate înțelege ce este pluralitatea. Deosebirea dintre trei sau mai multe lucruri constă în gen, specie și număr. De câte ori se zice același, de atâtea ori se spune și deosebit. Iar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Duh sunt un singur Dumnezeu, nu trei. Rațiunea acestei uniri este nedeosebirea. Căci deosebire fac numai aceia care adaugă sau micșorează, ca arienii care, împărțind Treimea pe trepte de merit 90 o destramă și o împing în pluralitate. Iar începutul pluralității este alteritatea. Și fără alteritate nu se poate înțelege ce este pluralitatea. Deosebirea dintre trei sau mai multe lucruri constă în gen, specie și număr. De câte ori se zice același, de atâtea ori se spune și deosebit. Iar același se spune
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Căci deosebire fac numai aceia care adaugă sau micșorează, ca arienii care, împărțind Treimea pe trepte de merit 90 o destramă și o împing în pluralitate. Iar începutul pluralității este alteritatea. Și fără alteritate nu se poate înțelege ce este pluralitatea. Deosebirea dintre trei sau mai multe lucruri constă în gen, specie și număr. De câte ori se zice același, de atâtea ori se spune și deosebit. Iar același se spune în trei moduri: după gen, de pildă om și cal, care sunt
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
varianta ei plată, opresivă, uniformizantă. Convingeri oricît de nobile, proiectele cele mai raționale, adevărurile cele mai evidente mai ales toate acestea nu pot spera să întîlnească o adeziune generală, să întrunească unanimitatea. Prin definiție, omul democrațiilor europene trăiește în orizontul pluralității neunificabile. își profesează convingerile alături de concetățeni cu convingeri diferite sau contrare ; poate avea revendicări și propune proiecte pentru care să se lupte, dar dacă respectă legea democrației moderne nu are nici o garanție că ele vor fi asimilate de societate în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
său ideal, omul spiritual din diferite tradiții alege singurătatea, celibatul, concentrarea interioară în locul traiului în colectivitate, al căsătoriei, al stării de risipire sau distracție lăuntrică, el face, desigur, o foarte dificilă alegere. Dar ea urmărește să îl elibereze tocmai de pluralitate, să-l facă să devină strîns în sine și în Unitate, să atingă starea de unificat. Grecescul monakhos, ebraicul yahșd și siriacul șhșd‡y‡4, sanscritul kaivalya 5 desemnează ființa care a ales Unitatea, care tinde să asume întregul real
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adevăr, pentru specialiștii de azi, ca și pentru gînditorii Renașterii sau pentru un filozof ca Berdiaev, Origen reprezintă teologul libertății : nu numai fiindcă așază libertatea persoanei în centrul doctrinei lui, ci și fiindcă practică o teologie în libertate, mizînd pe pluralitatea sensurilor și a interpretărilor, eventual în tensiune, pe cercetarea deseori polemică, dar riguroasă a altor credințe și filozofii. A accepta diversitatea teologală și teologică, teologumena, riscul, dezbaterea cu conștiința că ele reprezintă efort de înaintare colegială spre absolut înseamnă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
simplu ca și polul pe care îl vizează. Cel care poate participa la divin este omul lăuntric, persoana în statura ei verticală completă. Fuga de lume, fuga în pustie, fuga de aici înseamnă, dintotdeauna, retragere din regimul obiectivării și al pluralității, reacordarea ființei la unitatea Unului. în societățile vechi, tipul acesta de destin reprezenta excepționalul normei, dacă recurgem la termenii lui Andrei Pleșu 1 : era normă atinsă, la care ceilalți membri ai societății priveau cu respect și cu conștiința imperfecțiunii lor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e Supra-Ființa, Principiul suprem. Abia cînd Unul e conceput în retragerea sa, cînd tautologia principială Unul care este Unu se deschide către predicația Unul este, abia atunci apare în chiar interiorul Unului plaja ființei, abia atunci se ivesc categoriile contrare, pluralitatea, posibilitatea ființărilor. în mistica ebraică, o linie care culminează cu doctrina lurianică a contracției (țimțum) susține că spațiul creației se ivește ca efect al concentrării, restrîngerii sau interiorizării lui Dumnezeu, absorbit de Infinitul lui radical. în termenii lui Meister Eckhart
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
într-un panteon. Știința modernă a istoriei religiilor a inventat o serie de alți termeni intermediari care, pentru a spune așa, descriu situații aflate la jumătatea drumului dintre pozițiile citate. Între acestea amintim „henoteismul”, adică postura celor care, deși admit pluralitatea divinităților, recunosc supremația doar a unui dumnezeu, și „monolatria”, care desemnează cultul unei singure divinități, fără a exista o negație teoretică a celorlalte divinități. Toți acești termeni au fost subiectul unor explicații ulterioare, dar, datorită limitelor acestei cărți, mă voi
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
adevăr universalizantă, deschisă asupra tuturor indivizilor și culturilor, care demască și critică europocentrismul. Ceea ce este important în cultura europeană nu sunt doar ideile conducătoare (creștinism, umanism, rațiune, știință), ci aceste idei și contrariile lor. Geniul european nu rezidă doar în pluralitate și schimbare, ci se manifestă în dialogul pluralităților care produce schimbarea. Nu rezidă în producerea noului ca atare, ci în antagonismul dintre vechi și nou (noul de dragul noului se degradează devenind modă, superficialitate, snobism și conformism). Ceea ce contează în viața
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care demască și critică europocentrismul. Ceea ce este important în cultura europeană nu sunt doar ideile conducătoare (creștinism, umanism, rațiune, știință), ci aceste idei și contrariile lor. Geniul european nu rezidă doar în pluralitate și schimbare, ci se manifestă în dialogul pluralităților care produce schimbarea. Nu rezidă în producerea noului ca atare, ci în antagonismul dintre vechi și nou (noul de dragul noului se degradează devenind modă, superficialitate, snobism și conformism). Ceea ce contează în viața și devenirea culturii europene este întâlnirea fecundantă a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
biologic. Dezbaterea, punerea în cauză, confruntarea și chiar competiția sunt necesare pentru a evita scleroza și decadența care amenință societățile închise. Schimbul poate fi considerat ca stând la baza noțiunii de cultură: nu există cultură fără confruntare, fără comparație, fără pluralitate. Relațiile culturale internaționale se află, deci, în inima culturii, iar mizele culturale atașate acestora sunt cu totul esențiale, dar de multe ori insuficient puse în valoare în raport cu mizele lor diplomatice sau economice."74 Discutând strict de aspectul cultural al schimburilor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de diverse segmente ale populației, care datorita poziției sociale vad în mod diferit lumea. Faptul că unde stai determină ceea ce vezi este o realitate în majoritatea situațiilor, și este valabil mai ales pentru conceptul de multiculturalism și managementul diversității Reprezintă pluralitatea grupurilor culturale distincte; concepții despre diferențe culturale și în același timp la răspunsurile politice și individuale date la aceste problemă. Atitudinea care afirmă că echilibrul și corectitudinea relațiilor interetnice presupun recunoașterea nevoii de integrare, alături de nevoia de separare a comunităților
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
acestora, valoarea ce comandă contractul social sau politic nu mai este autoritatea obligatorie și unică a unei voințe așa-zis naționale rezultate din aprobarea majoritară a unei adunări. În guvernarea reprezentativă anglo-saxonă, obligația legitimantă primordială este, dimpotrivă, recunoașterea permanentă a pluralității intereselor, necesitatea imperioasă de a o salva chiar cu prețul unor compromisuri, față de un bun comun supus unor situații limită, pe care Locke le precizase deja riguros. Pentru Locke, acest bun comun nu poate tinde decît la a prezerva cadrul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
redefiniri periodice ale rolurilor de agresor și de victimă. Ar putea părea bizar că am vorbit despre două centre de putere, cînd de fapt este aproape unanim acceptată existența unuia singur: partidul comunist. În realitate Însă, ne confruntăm cu o pluralitate de centre de putere care Își dispută Întîietatea și Își negociază legitimitatea. De asemenea, se vorbește despre partid numai ca despre o putere represivă și negativă. Însă controlul unei puteri nu poate fi niciodată total, ceea ce conduce la ideea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
universal pentru ambele direcții. Retorica sacerdotală antidemocratică, anticapitalistă și mesianică se potrivea de minune și pentru fasciști, și pentru comuniști. Acum este puțin mai greu, pentru că discursul trebuie adaptat din mers. Problema este că BOR e nevoită să producă o pluralitate de discursuri, lucru cu care este mai puțin obișnuită. Cert este faptul că marele discurs al inocenței BOR a rămas. La fel de violent, la fel de răsunător. Stilul apologetic inconfundabil al BOR Încearcă să provoace permanent la luptă un adversar inexistent. Biserica se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
utilizatori, din perspectiva egalizării șanselor elevilor din medii culturale și sociale diferite. 4. Profesorul documentarist inițiază și participă la activități cu caracter cultural în vederea promovării culturii românești și internaționale, a recunoașterii valorilor europene, a identificării modelelor, a acceptării și valorizării pluralității culturale. 5. Profesorul documentarist participă la demersurile de promovare a activităților CDI și a imaginii școlii, din perspectiva deschiderii către comunitatea educativă și societate. Domenii de competență: competențe pedagogice, culturale, de comunicare, de gestionare a CDI. I. ATRIBUȚII SPECIFICE POSTULUI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
fanteziei, spunea Hayden White, într-un interviu acordat Ewei Domanska, poate și pentru că fiecare viitor istoric gândește altfel și gândește altceva în raport cu aceleași teme, problematici care le-au reținut atenția istoricilor din trecut. Astfel avem de a face cu o pluralitate de interpretări și/sau de tehnici hermeneutice pe un același fond tematic. Incompatibilitatea dintre istoria-dinamică și istoria ca mod de a scrie și de a gândi au avut un efect epistemologic în constituirea teoriei istorice și politice. Coerența, ordinea, claritatea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
text spune și nu spune în același timp. Ceea ce nu a fost spus de un autor, ci doar intuit, lăsat în suspensie de un anume gânditor conferă enunțului valoare în măsura unui nou spus diferit de cel precedent. Din perspectiva pluralității cunoașterii moderne, ceea ce spune un text sau un discurs este relaționat cu ceea ce cunoaște fiecare individ în parte în contact cu respectivul text sau discurs! Nu le poți spune pe toate și nu într-un mod absolut. Cunoașterea se completează
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cum cred unii! în căutarea și/sau confiscarea puterii, ci se dezvoltă, într-un mod obiectiv, pe baza unor acțiuni și fapte certe care, în ciuda instrumentalizărilor operate de grupările ideologico-politice, mereu interesate să ofere istorie, conving, arată, dezvoltă atitudini, creează "pluralități". În zilele noastre, media cu televiziunile ei, ce țin Discursul despre societate, viață și umanitate a devenit vehiculul esențial al războiului dintre cuvinte și oameni, având drept efecte polarizarea societăților și difuzarea unor stări de intolerență față de tot ceea ce se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se combină, în vreme ce la celelalte e vorba fie de adăugare (1,2,4), fie de înlăturare (3). Întrucât la 5 și 6 nu se poate folosi un sens pentru a-l defini pe celălalt, e vorba mai degrabă de o pluralitate de sensuri; doar în cazul primelor patru tipuri se poate vorbi de polisemie adevărată, de accepții ale aceluiași cuvânt. La primele două tipuri există o relație de implicare (sinecdoca), arhisememul lor constituind o invarianta. În cazul metonimiei și al metaforei
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mult mai des (de aproape două mii șase sute de ori171). Unii sunt de părere că este un plural al maiestății, dar ebraica nu cunoaște așa ceva; alții văd în acest plural „urma unei concepții semitice comune care percepe dumnezeirea că pe o pluralitate de forțe”172. Alții, în sfârșit, îl consideră un plurale amplitudinis: Elohim îi include pe toți zeii, în el este plinătatea dumnezeirii. De aceea, este echivalent cu „dumnezeire” și în acest sens e folosit în relatarea sacerdotala** a creației: „A
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]