3,697 matches
-
mai puternică de iubire ai mai putea aștepta? Când vrei, eu gata sunt! Și iau drept martor al făgăduinței mele pe tovarășul meu de colo. SGANAREL: Drept e, să n-ai nicio teamă. Te ia de nevastă de câte ori ți-o pofti inima. DON JUAN: Acum îmi dau seama că nu mă cunoști îndeajuns Charlotte!... Nu fi nedreaptă cu mine și nu mă socoti ca pe alții: drept e că în lume mișună mincinoșii, care n-au altă treabă decât să sucească
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
este supramarcat printro dublă „intrare“ în universul ficțional. Fiecare „prag“ al intrării în lumea basmică este semnalat prin sintagma Amu, cică... Finalul canonic (motivul nunții împărătești) este însoțit de formula de încheiere, particularizată prin nota de umor: Și mai fostau poftiți la nuntă crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, structura basmului conține două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană). Această
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este supramarcat printro dublă „intrare“ în universul ficțional. Fiecare „prag“ al intrării în lumea basmică este semnalat prin sintagma Amu, cică... Finalul canonic (motivul nunții împărătești) este însoțit de formula de încheiere, particularizată prin nota de umor: Și mai fostau poftiți la nuntă crai, crăiese șimpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, basmul se structurează din două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană), fiind
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
această dorință. c. Dialog cu bunica Bunica precizează că ea își dorește să o ajute cât de mult poate pe M.R., însă aceasta nu îi acceptă sprijinul. Se plânge de faptul că fetița nu o ascultă niciodată, făcând tot ceea ce poftește. Recunoaște că nu o poate îndruma în rezolvarea sarcinilor de lucru primite ca temă și susține că este dispusă să îi aducă meditator, dacă situația o cere. Despre zilele când M.R. refuză să meargă la școală, bunica susține că aceasta
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
în cruciș pe pîntece. Femeii împovărate să nu-i treacă nimeni pe dinainte tot timpul cît se află în această stare, că ci acela în cealaltă lume o poartă în spinare. Femeia îngreunată să nu cîrpească ciurul. Femeia îngreunată dacă poftește ceva și cineva nu i dă, acela face un păcat. Femeia îngreunată să nu cumva să doarmă pe pragul casei, căci i se lasă copilul în prag, și-i greu de ea. Femeia împovărată nu joară*. Se zice că la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
patul copilului și pe așternutul mamei, că i se umflă țîțele. Femeile care alăptează copii și li se umflă vreo țîță, din care cauză simt dureri, să se ducă la latrină și să stoarcă în ea, zicînd: „La ce ai poftit, aici găsești!“, căci le va trece; sau să caute prin sare pisată nouă peri și să le pună în apă și să-i bea. Omul care omoară un orbete* cu mînile dindărăt are leac să vindece femeile ce sufăr de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Culmea este că tocmai ea fusese convocată pentru a vitupera un amantlâc al unei tinere călugărițe surprinse în flagrant. De-a dreptul insutenabilă este sarcina numitului Masetto: prefăcându-se surdo-mut, acesta este angajat ca grădinar la mânăstire, după care este poftit de măicuțele nărăvite să guste din fructul oprit, să le călărească non-stop. Unitatea povestirilor evocate constă în perimetrul sfânt al mânăstirii unde au loc acte cât se poate de lumești. Sursă inepuizabilă a comicului este tocmai contrastul dintre aparență și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Nichi, operator tv., care pînă-n '89 avea voie să-l filmeze pe Ceașcă de aproape. Nu trece mult și apare un alt amic, Petrică. Acesta vine la mine și mă-ntreabă cînd se-adună gașca, apoi, fiindcă nu l-am poftit să stea, neavînd ce face, se așează la masă la Nichi. Cum l-am pomenit pe Ceaușescu și cum îl aveam în fața ochilor pe Petrică, e momentul să povestesc una dintre întîmplările cvasi-amuzante ale teatrului românesc. Actorul (care, nu de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
liniște. Cartea, care face satira vieții de la oraș, ridică satului un imn curat sămănătorist (...). La țară, dacă-ți vine gustul să mergi cu mîinile la brîu sau la spate, numai în cămașă ori cu un băț în mînă, mergi cum poftești. Acolo-i libertatea. La oraș, pîinea e rea, tare, nesărată, neagră, nedospită, acrită sau prea proaspătă, crudă, fără gust. La țară ea e din grîu bun, măcinat la moară bună, din făină trecută prin trei site, coaptă în cuptor mare
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
l-a întrebat de unde este și încotro se duce. Comisul i-a spus că are proces din pricina unor pământuri moștenite din moși-strămoși, merge la Vodă să-i facă dreptate, pe baza documentelor și dacă nu i-a face, "atunci să poftească Măria-Sa să-i pupe iapa nu departe de coadă!" Ajungând la Curtea Domnească, comisul constată că boierul de la han era însuși domnitorul, care i-a făcut dreptate și l-a întrebat ce se întâmpla dacă nu-i rezolva situația
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
calului, ridică un sac de orez numai cu o mână. Au fost trimiși mai mulți călăreți după fugar. În ziua următoare, coropcarul se îndrepta spre Iași, cu marfa în spinare, când un om dintr-o căruță ușoară oprește si-l poftește să meargă cu el. Era Todiriță Cătană, care-l recunoscuse pe Ienache drept unul din boierii care râdeau de el când umbla legat. Voinicul îl sfătui să spună arnăuților că Toderiță Cătană fugise de frica poterei spre Timișești. La Hanu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
socotind-l drept simbol al unui întreg popor. Cetățeanul turmentat se adresează prefectului pentru că, din principiu, el nu luptă contra guvernului. Acceptă cu placiditate indicațiile prefectului, dar într-un moment de luciditate ripostează când Tipătescu îl apotrofează: Votează pentru cine poftești... Eu nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba de poftă... 4.3. Dama bună Singurul personaj feminin al piesei este Zoe, eleganta soție tânără a bătrânului Trahanache și amanta prefectului. Acest personaj abil și capricios este folosit de Caragiale, probabil
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
simbol al unui întreg popor. Cetățeanul turmentat se adresează prefectului pentru că, din principiu, el nu luptă contra guvernului. Acceptă cu placiditate indicațiile prefectului, dar într-un moment de luciditate ripostează când Tipătescu îl apotrofează: Votează pentru cine poftești... Eu nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba de poftă... 4.3. Dama bună Singurul personaj feminin al piesei este Zoe, eleganta soție tânără a bătrânului Trahanache și amanta prefectului. Acest personaj abil și capricios este folosit de Caragiale, probabil, cu intenția de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
recupera violoncelul are dinamică repetitivă și gestualitatea de film mut: "De mai multe ori, în fața cafenelei, Antim încercase zadarnic să-i ia violoncelul din mână. În cele din urmă, ridicase exasperat brațele în aer și, deschizându-i larg ușa, o poftise să intre. Spre mirarea lui, fata intrase cu pasul sigur, cu fruntea sus, zâmbind și rotindu-și privirile în toate părțile, parcă ar fi căutat pe cineva, sau poate doar ca să se convingă că nu era intimidata"13 În interiorul cafenelei
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
final motivul moarte-somn, reminiscență a credințelor mitologoce antice, unde totdeauna zeul somnului este fratele zeului morții. În concepția populară românească moartea este somnul de veci. Formula finală, mai amplă ca de obicei, poartă pecetea originalității autorului: Ș-apoi fost-au poftiți la nuntă: Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor și Crăiasa zânelor, minunea minunilor din ostrovul florilor! Și mai fost-au poftiți încă: crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, ș-un păcat de povestariu, fără bani în buzunaru. Veselie mare între
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
românească moartea este somnul de veci. Formula finală, mai amplă ca de obicei, poartă pecetea originalității autorului: Ș-apoi fost-au poftiți la nuntă: Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor și Crăiasa zânelor, minunea minunilor din ostrovul florilor! Și mai fost-au poftiți încă: crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, ș-un păcat de povestariu, fără bani în buzunaru. Veselie mare între toți era, chiar și sărăcimea ospăta și bea. Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dorință. 63 c. Dialog cu bunica Bunica precizează că ea își dorește să o ajute cât de mult poate pe M.R., însă aceasta nu îi acceptă sprijinul. Se plânge de faptul că fetița nu o ascultă niciodată, făcând tot ceea ce poftește. Recunoaște că nu o poate îndruma în rezolvarea sarcinilor de lucru primite ca temă și susține că este dispusă să îi aducă meditator, dacă situația o cere. Despre zilele când M.R. refuză să meargă la școală, bunica susține că aceasta
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
în lună. Călătoria noastră nu fuse decât o sărutare lungă (Umbra mea Eminescu: 2011, II, 263). (h7c) În vremea cârmuirii lui Chjou Mu-wang, a venit un mag vrăjitor dintr-o țară depărtată de la apus. După oarecare vreme, vrăjitorul l-a poftit pe prinț să facă o plimbare împreună cu dânsul. Prințul l-a apucat pe mag de mânecă și amândoi s-au înălțat până în miezul cerului, iar acolo s-au oprit. După aceea au pornit spre palatul magului. El se înălța peste
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de mii de ani treceau În tot atâtea clipe (Luceafărul Eminescu : 2011, I, 206). (h2c) În vremea de demult, un pescar numit Urasima Taro locuia în satul Mitsunowe din provincia Tanko. Ieșea zilnic la pescuit, iar seara se întorcea. [...] te poftesc în palatul Dragonului, care e zeu al mării. [...] Urasima Taro uitase totul de pe lume, privind acestea. Timpul curgea aici nebăgat în seamă, ca într-un vis fermecat. [...] Urasima privi în jur : parcă toate erau ca mai înainte, numai oameni cunoscuți
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
întâmplare să se consacre domeniului literaturii române vechi. I-ar fi plăcut, aidoma celor mai mulți dintre studenții de la Filo, să se ocupe de perioadele mai pasionante ale scrisului literar, mai ales de cea modernă și contemporană. Când profesorul Alexandru Dima a poftit-o să intre în corpul didactic al facultății pe care tocmai o absolvise, postul liber era cel de asistent la Veche. Așa că a trebuit să dea concurs pentru această poziție. A susținut examenul și a reușit. Ceea ce crezuse atunci ca
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
coboară la amănunt pentru a evidenția ulterior judecăți de ordin mai general de factură nu doar literară, ceea ce le face să depășească semnificativ dimensiunile și profilul specific cronicii obișnuite. Deschizând cartea, rămânem surprinși de varietatea formulelor narative ilustrate de prozatorii poftiți în salon, ce oscilează între un nivel elitist, de maximă exigență estetică, și unul previzibil, facil, caracteristic orizontului de așteptare al cititorului de cultură medie, avid de senzațional. Din literatura română (cap. Proza românească de la eros fantastic la ironie, parabolă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
francez moare, e criză!", se proclamă pentru a cîta oară? în mediile literare suspuse, ce deplîng absența suflului, osteneala prăfuită a condeielor. Din fericire, mai sunt și autori care nu-l vor lăsa niciodată să se stingă, din aceia care poftesc cu nesaț la sîngele cald al literelor, erudiți și necuviincioși precum Orsenna, sau din cei care se revendică de la o pretinsă școală de luciditate ectoplasmică, indiferentă și iconoclastă, ce se ridică cu cinism (în fapt, cu o nevoie de autenticitate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
că o să fiu răsplătit de ai mei pentru isprava mea cu un ceas de mână. Colegul meu doru mischianu fusese, avea un strălucitor pobeda (?) adus din urss. (Culmea, sovieticii făceau acum ceasuri de mână, în al doilea război mondial le poftiseră și ei tare mult. Tata îmi povestise un episod care m-a dat gata, cum scăpase el de un rus, care-l prinsese pe front. Soldatul acela îndreptase arma spre el, tata ridicase brațele și atunci i se văzusese ceasul
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
femeilor abia Începute. Mi-e frică de primăvară. Psalmul trupului ninge Îngheț. Mai știi omul de zăpadă? A putrezit de-atâta nins... Curgi din mine, sudoare de dragoste, pe cămașa inimii. Sunt singur. Iau degetele și le prind de umeri, poftindu-le să-ți pipăie somnul căzut pe talpa nopții. Piatra palidă cu gene de nisip Își legăna pântecul, așteptând să nască piramide. Ieri, timpul se uita-n oglindă să-și vadă sufletul. Perdeaua luase târziul În palme, țopăind prin cameră
CONFESIUNI - (din volumul În curs de apariție „ÎN VESTIARUL INIMII). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
ce fusese preot, îmbrăcat în resturile roșii ale sfintelor lui haine". Duja își conduce grupul către palat, care, straniu, nu se înfățișează delabrat, precum restul cetății. Pustiul locului este tulburat de apariția unui bătrân înveșmântat în hlamidă 61, care-i poftește, cu gesturi de infinită curtoazie, în sala cea mare a palatului, la nunta regală. Aici, expediția suferă un alt șoc: acolo, "era așezată o masă lungă, din acelea care se-ntind numai la sărbători. De amândouă părțile scaune grele, puse
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]