2,810 matches
-
așa cum Îi plăcea să spună Însuși președintele - este adevărat, asta se Întâmpla În campaniile electorale și cu ocazia diferitelor sărbări populare la care participase). Primul cuvânt cu care se deschide dialogul este un imperativ, Veniți ..., neatenuat de nici o formulă de politețe, semn al faptului că interlocutorii nu erau tocmai În „apele lor”. Urmează un atac direct la adresa administrației, care nu făcuse nimic să le salveze viețile și bunurile. Atacul este redirecționat spre președinte care i-a determinat pe acești oameni, pe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
perioade (Înființarea Partidului Comunist, venirea la putere a lui Ceaușescu) și oculta alte etape (regalitatea, ocuparea țării de către sovietici). Obiectivitatea Îl obligă pe autor să folosească un stil impersonal, care să excludă exclamațiile, interjecțiile, opiniile prea personale, epitetele etc. Pluralul politeții este specific mai ales stilului științific. În altă ordine de idei, obiectivitatea Înseamnă și consemnarea opiniilor nefavorabile, a unor aspecte negative etc. De pildă, colaborând cu articole la Dicționarul scriitorilor români, am constatat că mulți voiau să-și șteargă din
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
-și poate menține sentimentele de demnitate și de valoare atât de utile existenței sale dacă toți cei pe care îi întâlnește îl tratează ca pe un "nimeni"" (2000, pp. 36-37). Aceasta explică de ce lucrurile mărunte aparent banale și uzate (precum, politețea, curtoazia, complimentele, adresarea directă, focalizarea privirilor și câte și mai câte) pot avea asemenea consecințe enorme în relațiile interumane. Cel mai clar semnal prin care vrem să-i oferim celuialt prețuire este momentul în care suntem dispuși să-i arătăm
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a nu fi respins, de teama de critici, de teama de a nu-și ocupa locul (dorit, tânjit n.n. G.A.) în lume" (2006, p. 200). Acest gen de amabilitate cum știm este (cel mai) adesea "o mască searbădă", acea politețe înțeleasă ca manifestată drept "indiferență organizată" (precum se exprima P. Valéry).34 Există teama de pedeapsă. Mai ales și mai frecvent întâlnită în împrejurări și raporturi instituționale, ierarhice, formale, aceasta teama de pedeapsă (și corolarul ei, vânătoarea de recompense) îi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
precum și actualizarea unor "ritualuri" există "regulile limbii, regulile discursului și reguli socioculturale de interacțiune", iar "riturile sau ritualurile se exprimă printr-un sistem de prescripții sau de proscripții proprii fiecărei culturi, pe care le desemnăm în mod curent drept utilizări, politețe sau mod de viață și care trebuie respectate dacă dorim o bună comunicare. Astfel, un conviv care rămâne tăcut la masă face asistența să se simtă prost (regula angajării), o mână întinsă solicită o altă mână întinsă (regula reciprocității), nu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să găsească, în timp ce interlocutorul deschide geamul, un anumit material Power Point printre celelalte documente dintr-un folder), premisa că interlocutorul va fi dispus să ofere ajutor și că poate face acest lucru, întărirea acestei premise prin folosirea unei structuri subsumate politeții ("Mă ajuți, te rog, să...?") vezi, în acest sens, inclusiv diferența dintre "Mă ajuți, te rog, să deschid geamul?" și "Te rog să deschizi geamul.", respectiv " Deschide geamul!", diferență care marchează tipul de relație locutor interlocutor etc. Studiile de specialitate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
subiectul avut în vedere); (d) regula manierei (mesajul transmis trebuie să fie clar, concis, logic) Grice, apud O'Sullivan, Hartley, Saunders, Montgomery & Fiske, 2001, pp. 172-173; Rovența-Frumușani, 2005, p. 37; Lohisse, 2002, pp. 179-180. Acestora li se pot adăuga principiul politeții (Brown & Levinson, 1987) implicând, în cadrul politeții pozitive și al celei negative, strategii specifice de evitare a amenințărilor la adresa feței pozitive/negative a locutorului/interlocutorului (strategii pe care le vom exemplifica în următoarele secțiuni ale cărții) și principiul ritualizării, ce poate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
manierei (mesajul transmis trebuie să fie clar, concis, logic) Grice, apud O'Sullivan, Hartley, Saunders, Montgomery & Fiske, 2001, pp. 172-173; Rovența-Frumușani, 2005, p. 37; Lohisse, 2002, pp. 179-180. Acestora li se pot adăuga principiul politeții (Brown & Levinson, 1987) implicând, în cadrul politeții pozitive și al celei negative, strategii specifice de evitare a amenințărilor la adresa feței pozitive/negative a locutorului/interlocutorului (strategii pe care le vom exemplifica în următoarele secțiuni ale cărții) și principiul ritualizării, ce poate fi explicat prin apelul la teoria
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de analiză care se deschid pentru problematica nuanțată a comunicării interpersonale, din care voi avea în vedere în continuare, ca prefigurare a următoarelor secțiuni ale lucrării de față: (1) Fereastra Johari, (2) analiza tranzacțională și (3) teoria fețelor și strategiile politeții. (1) Fereastra Johari în comunicarea interpersonală În orice situație de comunicare interpersonală, fiecare locutor intră cu o serie de date explicite, respectiv implicite privind raportarea la sine, raportarea la interlocutor/la ceilalți, raportarea la contextul comunicativ, la tema de discuție
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Brécard & Hawkes, 2008 etc.). De altfel, următoarele secțiuni ale lucrării de față vor conține exemple de actualizare a Stărilor Eului și a raporturilor posibile/dezirabile/optime locutor interlocutor prin utilizarea anumitor strategii discursive și teatrale. (3) Teoria fețelor și strategiile politeții în comunicare Teoria fețelor, implicând diferențierea feței pozitive (ca teritoriu al manifestării sociale a Eul-ui24, a imaginii pe care dorim să o arătăm celorlalți) de fața negativă (manifestare a teritoriului intim al Eul-ui) pe care o/le actualizează în comunicare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
107 etc.), uneori chiar prin anumite forme de ritualizare a actelor comunicative (vezi și supra, exemplele pentru actualizarea unor astfel de ritualuri prin raportare la diferitele tipuri de relații stabilite între locutor și interlocutor), respectiv prin folosirea anumitor strategii ale politeții 26. * * * Teoria politeții este reflectată, în literatura de specialitate, atât sub forma strategiilor, cât și prin actualizarea anumitor principii/postulate/maxime, care recomandă pe aceeași linie a dinamicii relațiilor locutor interlocutor: "generozitate/tact", "aprobare/ modestie", "simpatie", "consens" etc. (G. Leech
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
chiar prin anumite forme de ritualizare a actelor comunicative (vezi și supra, exemplele pentru actualizarea unor astfel de ritualuri prin raportare la diferitele tipuri de relații stabilite între locutor și interlocutor), respectiv prin folosirea anumitor strategii ale politeții 26. * * * Teoria politeții este reflectată, în literatura de specialitate, atât sub forma strategiilor, cât și prin actualizarea anumitor principii/postulate/maxime, care recomandă pe aceeași linie a dinamicii relațiilor locutor interlocutor: "generozitate/tact", "aprobare/ modestie", "simpatie", "consens" etc. (G. Leech, apud Haugh, 2007
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o anumită cultură (Brown & Levinson, 1987, p. 74). Astfel, se poate ajunge la actualizarea, într-un anumit context, a strategiilor optime de manageriere a fețelor locutorului/interlocutorului, corespunzătoare dinamicii interacțiunii pe care o presupune orice relaționare/comunicare. Dintre acestea, strategiile politeții pozitive și cele ale politeții negative implică, pe de o parte, ideea de comunitate comunicativă, comuniune, solidaritate, sociabilitate, familiaritate, tendința de a simetriza/echilibra (pe orizontală) comunicarea (cf., pentru politețea pozitivă, Gurlui, 2008, pp. 184-185; Vinagre, 2008, p. 1031; Rovența-Frumușani
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
1987, p. 74). Astfel, se poate ajunge la actualizarea, într-un anumit context, a strategiilor optime de manageriere a fețelor locutorului/interlocutorului, corespunzătoare dinamicii interacțiunii pe care o presupune orice relaționare/comunicare. Dintre acestea, strategiile politeții pozitive și cele ale politeții negative implică, pe de o parte, ideea de comunitate comunicativă, comuniune, solidaritate, sociabilitate, familiaritate, tendința de a simetriza/echilibra (pe orizontală) comunicarea (cf., pentru politețea pozitivă, Gurlui, 2008, pp. 184-185; Vinagre, 2008, p. 1031; Rovența-Frumușani, 2005, p. 58; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pe care o presupune orice relaționare/comunicare. Dintre acestea, strategiile politeții pozitive și cele ale politeții negative implică, pe de o parte, ideea de comunitate comunicativă, comuniune, solidaritate, sociabilitate, familiaritate, tendința de a simetriza/echilibra (pe orizontală) comunicarea (cf., pentru politețea pozitivă, Gurlui, 2008, pp. 184-185; Vinagre, 2008, p. 1031; Rovența-Frumușani, 2005, p. 58; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, pp. 108-109; Kerbrat-Orecchioni, 1992, pp. 301-302 etc.) și, pe de altă parte, impersonalizare, distanță locutor interlocutor, evitarea presupunerilor referitoare la acesta din urmă, deferență, atitudine
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
evitarea presupunerilor referitoare la acesta din urmă, deferență, atitudine de evitare a unei situații-problemă sau de redresare a acesteia, de atenuare a unor acte comunicative ofensatoare la adresa uneia dintre fețele interlocutorului, tendința de a supraevalua valoarea interlocutorului etc. (cf., pentru politețea negativă, Gurlui, 2008, pp. 184-185; Rovența-Frumușani, 2005, pp. 52, 56-57; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, pp. 108-110 etc.). Atât strategiile politeții pozitive, cât și cele ale politeții negative se concretizează, în cadrul actului comunicativ, în manifestări verbale, nonverbale și/sau paraverbale vezi Tabelele nr.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acesteia, de atenuare a unor acte comunicative ofensatoare la adresa uneia dintre fețele interlocutorului, tendința de a supraevalua valoarea interlocutorului etc. (cf., pentru politețea negativă, Gurlui, 2008, pp. 184-185; Rovența-Frumușani, 2005, pp. 52, 56-57; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, pp. 108-110 etc.). Atât strategiile politeții pozitive, cât și cele ale politeții negative se concretizează, în cadrul actului comunicativ, în manifestări verbale, nonverbale și/sau paraverbale vezi Tabelele nr. 6 și nr. 7. Tabelul nr. 6. Manifestări verbale, nonverbale și paraverbale ale politeții pozitive Strategii subsumate politeții
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicative ofensatoare la adresa uneia dintre fețele interlocutorului, tendința de a supraevalua valoarea interlocutorului etc. (cf., pentru politețea negativă, Gurlui, 2008, pp. 184-185; Rovența-Frumușani, 2005, pp. 52, 56-57; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, pp. 108-110 etc.). Atât strategiile politeții pozitive, cât și cele ale politeții negative se concretizează, în cadrul actului comunicativ, în manifestări verbale, nonverbale și/sau paraverbale vezi Tabelele nr. 6 și nr. 7. Tabelul nr. 6. Manifestări verbale, nonverbale și paraverbale ale politeții pozitive Strategii subsumate politeții pozitive Manifestări verbale Manifestări nonverbale Manifestări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
108-110 etc.). Atât strategiile politeții pozitive, cât și cele ale politeții negative se concretizează, în cadrul actului comunicativ, în manifestări verbale, nonverbale și/sau paraverbale vezi Tabelele nr. 6 și nr. 7. Tabelul nr. 6. Manifestări verbale, nonverbale și paraverbale ale politeții pozitive Strategii subsumate politeții pozitive Manifestări verbale Manifestări nonverbale Manifestări paraverbale potențarea ideii de comunitate comunicativă prin sublinierea apartenenței la grup formule de adresare specifice (de exemplu, în comunicarea dintre soți, dintre prieteni, dintre colegi de clasă etc.) forme pronominale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
politeții pozitive, cât și cele ale politeții negative se concretizează, în cadrul actului comunicativ, în manifestări verbale, nonverbale și/sau paraverbale vezi Tabelele nr. 6 și nr. 7. Tabelul nr. 6. Manifestări verbale, nonverbale și paraverbale ale politeții pozitive Strategii subsumate politeții pozitive Manifestări verbale Manifestări nonverbale Manifestări paraverbale potențarea ideii de comunitate comunicativă prin sublinierea apartenenței la grup formule de adresare specifice (de exemplu, în comunicarea dintre soți, dintre prieteni, dintre colegi de clasă etc.) forme pronominale/ adjectivale pronominale și verbale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ridicarea a două degete, a timpului acordat rezolvării sarcinii semnul "ok" cu degetele gest indicând acțiunea de a scrie/nota gest indicator către agendă ton hotărât intensitate medie a vocii etc. Tabelul nr. 7. Manifestări verbale, nonverbale și paraverbale ale politeții negative Strategii subsumate politeții negative Manifestări verbale Manifestări nonverbale Manifestări paraverbale prevenirea feedback-ului negativ al interlocutorului prin: (a) formularea de scuze, explicații/motivații etc.; (b) formularea indirectă/non-imperativă/ impersonală/ modalizatoare a unei solicitări; (c) formularea integrativă a unei solicitări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a timpului acordat rezolvării sarcinii semnul "ok" cu degetele gest indicând acțiunea de a scrie/nota gest indicator către agendă ton hotărât intensitate medie a vocii etc. Tabelul nr. 7. Manifestări verbale, nonverbale și paraverbale ale politeții negative Strategii subsumate politeții negative Manifestări verbale Manifestări nonverbale Manifestări paraverbale prevenirea feedback-ului negativ al interlocutorului prin: (a) formularea de scuze, explicații/motivații etc.; (b) formularea indirectă/non-imperativă/ impersonală/ modalizatoare a unei solicitări; (c) formularea integrativă a unei solicitări (a) Scuze de deranj
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
zâmbet privire directă gesturi deschise ton cald intensitate medie/scăzută a vocii etc. Importantă este, după cum reiese și din exemplele de mai sus, valorificarea contextualizată, adaptată la multiplele valențe ale unei situații de comunicare interpersonală, respectiv didactică/educațională, a strategiilor politeții pozitive/negative. Nu există, așadar, o cheie general valabilă de comunicare, de transmitere optimă a intenției comunicative a locutorului și de relaționare optimă cu interlocutorul, există particularizări și soluții particulare. I.1.3. Comunicarea didactică/educațională delimitări, particularizări Am folosit
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
protectoare/directivă față de fiu/fiică, soția partenera soțului, prietena confesoare, colega cu disponibilitate (sau nu) pentru discutarea unor probleme de ordin profesional, profesoara ilustrând o bună pregătire de specialitate, respectiv psiho-pedagogică etc.; de la un rol la altul pot varia strategiile politeții pozitive sau negative, gradul de autocontrol/autocenzură, gradul de implicare afectivă, raportul dintre rațional și afectiv etc. De asemenea, mijloacele valorificate în comunicare se nuanțează atât la nivel verbal, cât și paraverbal și nonverbal vezi, de exemplu, cuvintele și expresiile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
unei "moralități a întrebării" (implicit, și a răspunsului)10; * crearea și menținerea unei atmosfere plăcute, detensionate, de comunicare; * respectarea legilor/maximelor discursive (vezi supra), astfel încât întrebările să fie clar formulate, să fie pertinente, să corespundă și interesului interlocutorului; * actualizarea principiilor politeții (pozitive 11 sau negative): Ai putea să nu te mai miști atât de mult pe scaun?; De ce să nu jucăm/nu am juca un joc?; Dacă nu sunteți prea obosiți, mai dați două exemple de...?; Nu te deranjează zgomotul? [pentru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]