2,765 matches
-
din România și din Europa Centrală și de Sud-Est. Din octombrie 2012, este președintele Consiliului de Afaceri România-Kazahstan ca o recunoaștere a viziunii sale și a activității susținute de dezvoltare economică strategică la nivel înalt. Gruia Stoica a absolvit Universitatea Politehnică din București, iar apoi a obținut o diplomă de Master în Structura Fină a Materialelor Metalice. Parcursul educațional îi este completat cu absolvirea unor cursuri în diverse instituții de învățământ superior din România: Colegiul Național de Apărare, Universitatea Națională de
Gruia Stoica () [Corola-website/Science/328865_a_330194]
-
cu omiterea etapei de întrebări și răspunsuri, din cauza protestului deputaților PSRM cu blocarea tribunei parlamentului, care a generat un scandal. Noul cabinet de miniștri a depus jurământul în fața președintelui Nicolae Timofti aproape de miezul nopții. Pavel Filip a studiat la Institutul Politehnic din Chișinău (1983-1990), iar apoi la Institutul Internațional de Management (1991-1996). Din 1991 până în 2008, a activat în cadrul companiei SA „Bucuria”, în perioada 2001-2008 fiind director general al acesteia. Între anii 2008-2011 a fost director general al companiei de stat
Pavel Filip () [Corola-website/Science/329488_a_330817]
-
publicat și difuzat numeroase lucrări cu caracter specific civic, despre revoluție, despre democrație, despre constituționalism s.a. Este un ideolog și un promotor fervent al democrației meritocratice, la nivel societal. A absolvit în 1972 Facultatea de Electronică și Telecomunicații din cadrul Institutului Politehnic București, fiind repartizat, după absolvire, la Centru Teritorial de Calcul Electronic din Timișoara unde și-a început activitatea de informatician. Din 1976 s-a transferat la Facultatea de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic Timișoara, iar apoi, după înființarea unei noi facultăți
Lorin Fortuna () [Corola-website/Science/335018_a_336347]
-
1972 Facultatea de Electronică și Telecomunicații din cadrul Institutului Politehnic București, fiind repartizat, după absolvire, la Centru Teritorial de Calcul Electronic din Timișoara unde și-a început activitatea de informatician. Din 1976 s-a transferat la Facultatea de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic Timișoara, iar apoi, după înființarea unei noi facultăți, la Facultatea de Electronică și Telecomunicații. La momentul declanșării evenimentelor de la Timișoara din decembrie 1989 era șef de lucrări. În data 14 iunie 1991 își susține teza de doctorat la Facultatea de
Lorin Fortuna () [Corola-website/Science/335018_a_336347]
-
unei noi facultăți, la Facultatea de Electronică și Telecomunicații. La momentul declanșării evenimentelor de la Timișoara din decembrie 1989 era șef de lucrări. În data 14 iunie 1991 își susține teza de doctorat la Facultatea de Electronică și Telecomunicații, din cadrul Institutului Politehnic București, obținând titlul de doctor, cu teza în domeniul aplicării vorbirii artificiale în industrie și telecomunicații, fiind autorul a câtorva zeci de lucrări științifice, precum și de brevete de invenții în acest domeniu. A coordonat un colectiv de cercetare care a
Lorin Fortuna () [Corola-website/Science/335018_a_336347]
-
și monografii și a scos 26 de brevete de invenții. Dr. inginer, profesor la Facultatea de Tehnologia Produselor Alimentare din Galați acesta a fost medaliat de Comisia Internațională a Industriilor Agricole din Paris (1968). Facultatea de Tehnologia Produselor Alimentare, Institutul Politehnic Galați. 1957 - asistent la disciplina Tehnologia conservelor vegetale, Institutul Politehnic din Galați; 1959-1968 - șef lucrări, titular cursuri Tehnologia și utilajul industrializării fructelor și legumelor și Tehnologia generală a produselor alimentare; 1965 - doctor inginer în Microbiologie industrială, cu teza "Complexul enzimatic
Brad Segal () [Corola-website/Science/331519_a_332848]
-
Dr. inginer, profesor la Facultatea de Tehnologia Produselor Alimentare din Galați acesta a fost medaliat de Comisia Internațională a Industriilor Agricole din Paris (1968). Facultatea de Tehnologia Produselor Alimentare, Institutul Politehnic Galați. 1957 - asistent la disciplina Tehnologia conservelor vegetale, Institutul Politehnic din Galați; 1959-1968 - șef lucrări, titular cursuri Tehnologia și utilajul industrializării fructelor și legumelor și Tehnologia generală a produselor alimentare; 1965 - doctor inginer în Microbiologie industrială, cu teza "Complexul enzimatic al mucegaiurilor ce se dezvoltă pe struguri", conducător prof. dr. doc
Brad Segal () [Corola-website/Science/331519_a_332848]
-
este un inginer informatician român. 1952 Școală Medie Electrotehnica din Cluj, absolvent (șef de promoție) 1952 - 1958 Institutul Energetic din Moscova, Facultatea Radio, Inginer Electronic (diplomă de merit) Teza de doctorat: Studiul sistemelor cu prelucrare paralelă a datelor 1978 Institutul Politehnic „Traian Vuia” Timișoara, Facultatea de Electrotehnica Conducător științific: prof. dr. ing. Alexandru Rogojan, Doctor-inginer Perioade, locuri de muncă, funcții, proiecte și beneficiari 1958 - 1968 Academia R.S.R. Filiala Cluj, Institutul de Calcul, cercetător Concepția și implementarea calculatoarelor: DACICC-1, Academia R.S.R. Filiala
Gheorghe Farkas () [Corola-website/Science/336946_a_338275]
-
Display alfanumeric, DAF - 1, DAF-1000, DAF-2000, beneficiar Întreprinderea de Echipamente Periferice București • Echipamente unicate pentru aplicații industriale și laboratoare Ex. DACICC-200, terminare și predare la ICEA București • Microproducție EX. CĂ-101 Dispozitiv de afișare special, beneficiar M.A.N. București Institutul Politehnic / Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, plata cu ora 1978 — 1979 Circuite și dispozitive digitale: lucrări, proiecte 1980 - 1983 Televiziune: cursuri 1998 - 2015 Arhitectură Calculatoarelor: lucrări, proiecte, cursuri Bazele arhitecturii calculatoarelor: lucrări, cursuri Proiectare cu Microprocesoare: lucrări, proiecte, cursuri Delegații tehnice în
Gheorghe Farkas () [Corola-website/Science/336946_a_338275]
-
(născut la 13 noiembrie 1942) este un fizician American, Patricia W. și C. Sheldon Roberts '48 profesor de electronică solidului și profesor de inginerie electrică la Institutul Politehnic Rensselaer. Shur s-a nascut pe 13 noiembrie 1942 în Kamensk-Uralsky, Sverdlovsk, URSS. El a primit diplomă de master în Inginerie Electrică de la Institutul St. Petersburg de Electrotehnica . În 1967 a obținut Doctoratul în fizica la Institutul A. F. Ioffe
Michael Shur () [Corola-website/Science/337509_a_338838]
-
J. Watson Research Center, si la Universitatea din Minnesota. Din 1989 până în 1996, el a fost John Money Profesor la Universitatea din Virginia, unde a servit ca director de laborator la Electrofizica aplicată în 1996. s-a mutat la Institutul Politehnic Rensselaer din 1996. Shur a dus multe eforturi de cercetare în diverse domenii legate de dispozitive semiconductoare, solid-state de fizică și inginerie, cum ar fi electronice de unda de plasma, tranzistori cu film subțire, cu laser, tehnologie, sub micrometru tranzistoare
Michael Shur () [Corola-website/Science/337509_a_338838]
-
din Țara Făgărașului la data de 15 septembrie 1909. Școala elementară o termină în comuna Racovița, Sibiu și în perioada 1919 - 1927 urmează cursurile Liceului Gheorghe Lazăr din Sibiu. Se înscrie, apoi, la Facultatea de Mecanică și Electricitate a Institutului Politehnic din București, unde obține în anul 1940 o diplomă de inginer electrician. După terminarea facultății, se angajează ca inginer la uzinele de armament din cadrul Uzinei Mecanice Mârșa (județul Sibiu). În anul 1943 este încorporat și pleacă pe frontul celui de
Liviu Mănduc () [Corola-website/Science/330018_a_331347]
-
analiză a sistemului energetic național. Profesional, activitatea sa se leagă de perioada 1953 - 1957, când Liviu Mănduc conducea intreprinderea Electromontaj Cluj, ulterior devenind directorul IRE Cluj (1957 - 1962). Această ultimă funcție o părăsește pentru a deveni cadru didactic la Institutul Politehnic din Cluj, avand dorința expresă de a înființa o facultate de profil electric în această localitate. Acest deziderat l-a înfăptuit în anul 1960 când înființează Facultatea de Electromecanică și în 1964 Facultatea de Electrotehnică, Liviu Mănduc stabilind și o
Liviu Mănduc () [Corola-website/Science/330018_a_331347]
-
este un muzeu național din Iași, amplasat în Piață Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1. Muzeul Politehnic, așa cum era cunoscut publicului larg până la data de 3 august 1994, în semn de prețuire pentru valorile științei ieșene, a adoptat titulatura de , fiind situat la parterul Palatului Culturii, în aripa de est. Nucleul Muzeului s-a constituit încă din
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
(n. 13 mai 1914, Suia - d. 10 august 1984, Timișoara) a fost un inginer electronist român, profesor universitar și rector al Universității Politehnica Timișoara. În 1965 a înființat la UPT prima secție din România având ca specializare calculatoarele numerice. Se naște ca fiu al preotului și al Emiliei Pop. Școala primară o urmează în localitatea natală. Apoi, între 1923-1930, urmează gimnaziul și liceul
Alexandru Rogojan () [Corola-website/Science/334089_a_335418]
-
preotului și al Emiliei Pop. Școala primară o urmează în localitatea natală. Apoi, între 1923-1930, urmează gimnaziul și liceul la actualul Colegiu Național „Andrei Mureșanu” din Dej. Își începe studiile universitare la Universitatea din Cluj, dar se mută la Școala Politehnică din Timișoara, pe care o urmează între anii 1933-1938 cu întreruperi datorită satisfacerii stagiului militar. Își susține examenul de absolvire în 1941. Se căsătorește în 1941, iar în 1948 i se naște fiica, Dorina. După absolvire a lucrat pentru scurt
Alexandru Rogojan () [Corola-website/Science/334089_a_335418]
-
1965 devine șeful catedrei de Electronică și Calculatoare, atunci înființată. În 1973 scrie cursul "Calculatoare numerice" în trei volume. În calitate de profesor universitar, în 1966 primește dreptul de a fi conducător de doctorat, deși el însuși își susține doctoratul la Institutul Politehnic București abia în 1974, cu tema „Metodă pentru sinteza schemei logice a unui calculator numeric”, metodă care a stat la baza proiectării calculatorului CETA. În 1979 finalizează construcția calculatorului CETA-16, calculator de proces al testorului de baterii de la ELBA. Îndeplinește
Alexandru Rogojan () [Corola-website/Science/334089_a_335418]
-
proiectării calculatorului CETA. În 1979 finalizează construcția calculatorului CETA-16, calculator de proces al testorului de baterii de la ELBA. Îndeplinește funcțiile de prodecan al Facultății de Electrotehnică (1952−1953), prorector (1953−1954 și 1963−1966) și rector (1956−1957) al Institutului Politehnic Timișoara. Pentru activitatea sa științifică i se acordă mai multe distincții, între care Ordinul Muncii cl. a III-a și Ordinul Meritul Științific cl. a III-a. O stradă din Timișoara îi poartă numele. Tot numele său îl poartă principalul
Alexandru Rogojan () [Corola-website/Science/334089_a_335418]
-
cursurile Liceului „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, unde se remarcă că un elev excepțional, cu talent la matematică și literatura. Se înscrie în 1932 în paralel la cursurile Universității din București, Facultatea de Stiinte, secția de Matematică și ale Școlii Politehnice din București. În timpul studenției este premiat la concursul național „Tinerimea Română”, 1938. Între anii 1936-1938 urmează Școală de Ofițeri de Artilerie din Craiova. În 1938 este avansat că sublocotenent și repartizat la Centrul de Instrucție ĂĂ de la Ghencea, fiind cooptat
Titus Popescu () [Corola-website/Science/335175_a_336504]
-
ulterior a devenit taximetristă deoarece se câștiga mai bine. Pentru o scurtă perioadă de 3 luni a fost șofer de autobuz (în 1971 a obținut dreptul de a conduce autobuze) și ulterior șofer pe IMS (precursorul mașinii Aro) la Institutul Politehnic. În 1975 a obținut dreptul de a conduce motociclete. După un deceniu de la obținerea permisului de conducere, a dorit să devină instructor auto. Dat fiind că la acea vreme era necesar pentru a deveni instructor să fie angajata unei școli
Barbara Panco () [Corola-website/Science/335229_a_336558]
-
Cetățean de onoare al municipiului Râmnicu-Vâlcea, Medalia revistei «Sămănătorul Tismana». Radiodifuziunea Română (1967-1969); redactor, „Colocvii” (1969-1971); inspector, Ministerul Învățământului (1971-1976); lector universitar, Facultatea de Ziaristică, București (1976-1977); lector/professor visiting, Universitatea din Delhi (1977-1984; 2002-2003); director, Biblioteca Centrală a Institutului Politehnic București (1984-1987); director general, Biblioteca Pedagogica Națională „I.C. Petrescu” (din 1988); profesor asociat, Universitatea din Oradea; conferențiar, Universitatea „Valahia” din Târgoviște, actualmente pensionar, implicat în numeroase asociații, fundații, uniuni de creație.<br> Membru Uniunea Scriitorilor din România; președinte, Asociația Culturală
George Anca () [Corola-website/Science/335245_a_336574]
-
(n. 5 ianuarie 1935, Arad) este o scriitoare română, rector al Universității Politehnica Timișoara în perioada 1981-1989. Urmează Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” din Arad, pe care îl absolvă în 1952. Apoi, până în 1957 urmează Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Timișoara. În 1966 obține titlul de doctor inginer la Institutul Politehnic „Gheorghe
Coleta de Sabata () [Corola-website/Science/331895_a_333224]
-
n. 5 ianuarie 1935, Arad) este o scriitoare română, rector al Universității Politehnica Timișoara în perioada 1981-1989. Urmează Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” din Arad, pe care îl absolvă în 1952. Apoi, până în 1957 urmează Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Timișoara. În 1966 obține titlul de doctor inginer la Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iași. Devine cadru didactic la politehnica din Timișoara, urcând toate treptele didactice. În 1981 devine rector al institutului, funcție pe care o va deține pe durata
Coleta de Sabata () [Corola-website/Science/331895_a_333224]
-
Universității Politehnica Timișoara în perioada 1981-1989. Urmează Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” din Arad, pe care îl absolvă în 1952. Apoi, până în 1957 urmează Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Timișoara. În 1966 obține titlul de doctor inginer la Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iași. Devine cadru didactic la politehnica din Timișoara, urcând toate treptele didactice. În 1981 devine rector al institutului, funcție pe care o va deține pe durata a două mandate, până în noiembrie 1989. Domeniul de cercetare este captarea
Coleta de Sabata () [Corola-website/Science/331895_a_333224]
-
este cunoscut pentru producția sa de struguri, smochine, calcar, industria olăritului și a sticlei.Orașul este cunoscut și pentru combinatul său de produse lactate, Al Junaidi. El găzduiește, de asemenea, două instituții arabe de învățământ superior: Universitatea Hebron și Universitatea Politehnică a Palestinei. Orașul vechi este caracterizat de numeroase ulicioare, case de piatră cu acoperișul plat și vechile bazare. În imediata apropiere a Hebronului se află localitățile arabe ad-Dhahiriya, Dura și Yatta. Guvernoratul Hebron este are populația cea mai mare dintre
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]