4,496 matches
-
a atacului; în prinderea loviturilor înalte de la colțul terenului și declanșarea atacului; în prinderea loviturilor libere înalte și declanșarea atacului. Prinderea mingii cu plonjon prin cădere laterală Plonjonul este un alt element tehnic specific jocului portarului și constă din desprinderea portarului de la sol și proiecția sa într-un zbor oarecare în vederea prinderii, respingerii, boxării sau devierii mingii. Este unanim recunoscut faptul că diferitele condiții de sosire a mingii la poartă creează mereu noi forme particulare de plonjon, astfel că procedeele tehnice
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
transversale. Fazele plonjonului La fel ca la prinderea mingii înalte, elementul tehnic „Plonjonul” are patru faze principale: 1. Elanul; 2. Desprinderea; 3. Zborul; 4. Căderea. 1. Elanul începe din poziția de plecare care nu este altceva decât poziția fundamentală a portarului. Desprinderea poate avea loc după un pas sau mai mulți pași de elan. În plonjonul lateral aceștia pot fi pași adăugați sau mai rar pași încrucișați, iar în plonjonul frontal, elanul se face prin pași înainte. În general, în oricare
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
loc după un pas sau mai mulți pași de elan. În plonjonul lateral aceștia pot fi pași adăugați sau mai rar pași încrucișați, iar în plonjonul frontal, elanul se face prin pași înainte. În general, în oricare procedeu de plonjon, portarul utilizează frecvent un elan dintr-un singur pas, în general cu piciorul dinspre minge care devine astfel piciorul de bătaie. 2. Desprinderea are loc, fie prin bătaie realizată după pasul de elan și cu ajutorul acestuia, fie de pe loc, fără bătaie
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
pas, în general cu piciorul dinspre minge care devine astfel piciorul de bătaie. 2. Desprinderea are loc, fie prin bătaie realizată după pasul de elan și cu ajutorul acestuia, fie de pe loc, fără bătaie, printr-o pornire-reflex bazată pe capacitatea proprie portarului de autopropulsie instantanee. De fapt din această capacitate rezultă valoarea principală a portarului de fotbal. 3. Zborul cuprinde întinderea spre minge, prinderea mingii, urmată imediat de protejarea ei și eventual aducerea spre piept. Urmează gruparea segmentelor corpului asupra centrului de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
2. Desprinderea are loc, fie prin bătaie realizată după pasul de elan și cu ajutorul acestuia, fie de pe loc, fără bătaie, printr-o pornire-reflex bazată pe capacitatea proprie portarului de autopropulsie instantanee. De fapt din această capacitate rezultă valoarea principală a portarului de fotbal. 3. Zborul cuprinde întinderea spre minge, prinderea mingii, urmată imediat de protejarea ei și eventual aducerea spre piept. Urmează gruparea segmentelor corpului asupra centrului de greutate și pregătirea pentru cădere-aterizare. 4. Căderea. Portarul în general va încerca o
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
capacitate rezultă valoarea principală a portarului de fotbal. 3. Zborul cuprinde întinderea spre minge, prinderea mingii, urmată imediat de protejarea ei și eventual aducerea spre piept. Urmează gruparea segmentelor corpului asupra centrului de greutate și pregătirea pentru cădere-aterizare. 4. Căderea. Portarul în general va încerca o aterizare grupată și amortizată. De cele mai multe ori căderea are loc pe părțile laterale și moi ale corpului. Contactul cu solul se face începând cu o parte oarecare a corpului, care devine primul punct de sprijin
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
acoperire a ei, efectuată prin interpunerea corpului între mingea aflată la piept și respectivul adversar. Plonjonul lateral, este probabil cel mai frecvent procedeu de plonjon, de aceea ne vom opri mai mult asupra lui. Acest procedeu tehnic de bază al portarului se efectuează asupra mingilor joase directe, joase sărite, semiînalte sau înalte. Plonjonul lateral se poate realiza sub forma a două procedee de execuție: plonjonul prin zbor lateral; plonjonul prin cădere laterală. Plonjonul prin cădere laterală este indicat în toate cazurile
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
asupra mingilor joase directe, joase sărite, semiînalte sau înalte. Plonjonul lateral se poate realiza sub forma a două procedee de execuție: plonjonul prin zbor lateral; plonjonul prin cădere laterală. Plonjonul prin cădere laterală este indicat în toate cazurile în care portarul nu poate să prindă mingea din poziție statică sau din deplasare. Portarul execută o alunecare pe sol urmată de prinderea sau respingerea mingii, în funcție de situația tactică a jocului. Acest tip de plonjon, are loc printr-o rulare a corpului pe
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
poate realiza sub forma a două procedee de execuție: plonjonul prin zbor lateral; plonjonul prin cădere laterală. Plonjonul prin cădere laterală este indicat în toate cazurile în care portarul nu poate să prindă mingea din poziție statică sau din deplasare. Portarul execută o alunecare pe sol urmată de prinderea sau respingerea mingii, în funcție de situația tactică a jocului. Acest tip de plonjon, are loc printr-o rulare a corpului pe părțile laterale, începând cu partea exterioară a labei piciorului, gamba, coapsa, șoldul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
accidentare. Utilizare tactică câștigarea în spațiu și timp pentru intrarea în posesia mingii; la acțiunile de finalizare ale adversarului prin șut pe jos și prin surprindere la poartă. Prinderea mingii cu plonjon la picioarele adversarului Acest procedeu tehnic din arsenalul portarului se execută la picioarele adversarului care conduce mingea și se pregătește să finalizeze. Plonjonul la picioarele adversarului are două modalități concrete de execuție: plonjonul longitudinal; plonjonul transversal. Plonjonul longitudinal sau direct la minge și la piciorul atacantului are următoarele faze
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
care prind mingea; interpunerea corpului între minge și atacant; protejarea mingii și redresare. Plonjonul transversal se face asupra atacantului cu mingea, într-o poziție menită să bareze șutul la poartă al acestuia. Această poziție este una de baraj în fața mingii. Portarul plonjează cu capul și mâinile spre partea laterală în care anticipează șutul, asigurându-se cu ajutorul picioarelor întinse de protejarea părții opuse. Corpul în căderea laterală atinge solul rând pe rând cu: partea exterioară a labei piciorului aflat în direcția blocării
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cu mingea. Mingea este prinsă, în partea ei dinapoi de palma mâinii aflate jos, iar sus de palma mâinii aflate deasupra, împiedicând astfel ricoșarea. Prinderea mingii trebuie să se facă într-o direcție perpendiculară pe direcția alergării atacantului. Greșeli frecvente portarul nu apreciază bine momentul când adversarul șia îndepărtat mingea de picior și de cele mai multe ori se accidentează; contactul corpului cu solul nu se face rând pe rând cu: partea exterioară a labei piciorului aflat în direcția blocării mingii, gamba piciorului
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
urmă cu brațele întinse paralel cu mingea. Utilizare tactică: înlătură posibilitatea adversarului de a-și pregăti momentul transmiterii mingii spre poartă prin micșorarea unghiului față de poartă și accelerarea execuției. Boxarea mingii Boxarea mingii este un alt element tehnic specific jocului portarului. Ca definiție, boxarea mingii ar putea însemna o respingere în teren a mingii cu ajutorul pumnului sau al pumnilor. Boxarea se face asupra mingilor cu traiectorie înaltă sau semiînaltă. Elementul tehnic boxarea mingii are două procedee de execuție: boxarea mingii cu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cu întinderea rapidă a brațelor (brațului) cu pumnii strânși ca în imaginea următoare. În punctul maxim al săriturii se execută lovirea mingii, privirea urmărind mingea. Urmează apoi aterizarea amortizată, sau revenirea pe sol. În timpul zborului și a intervenției asupra mingii, portarul este deseori în contact direct și opus cu adversarii ce încearcă lovirea mingii cu capul. Greșeli frecvente acțiunea de boxare se înlocuiește cu o lovire a mingii similară serviciului de sus la volei; mingea se boxează în direcția din care
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
atacă poarta prin mingi înalte; la atacurile agresive ale atacanților asupra mingilor înalte; în condiții nefavorabile: minge umedă, teren alunecos, etc. Devierea mingii Acest procedeu de schimbare a direcției mingii este unul din cele mai eficace procedee tehnice din arsenalul portarului. Devierea înseamnă o respingere a mingii în afara cadrului porții și a terenului de joc, o schimbare a direcției peste sau pe lângă poartă. În marea majoritate a cazurilor se face cu o singură mână dar în funcție de faza de joc și de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
înseamnă o respingere a mingii în afara cadrului porții și a terenului de joc, o schimbare a direcției peste sau pe lângă poartă. În marea majoritate a cazurilor se face cu o singură mână dar în funcție de faza de joc și de plasamentul portarului se pot folosi și ambele mâini. Cu totul întâmplător se poate devia mingea și cu piciorul. În funcție de traiectoria mingii, devierea poate fi: devierea mingilor venite pe jos; devierea mingilor venite la semiînălțime; devierea mingilor venite pe sus. Devierea mingilor venite
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
brațelor și devierea mingii. Utilizare tactică când mingea nu poate fi prinsă. Este o intervenție de ultim moment pentru a împiedica mingea să intre în poartă; în lupta aeriană asupra mingilor înalte, centrate, când nu există posibilitatea reținerii mingii de către portar; în condiții de timp umed când mingea devine alunecoasă, este recomandabil ca mingile ce se îndreaptă spre poartă să fie deviate peste sau pe lângă aceasta. Acest procedeu tehnic denumit blocarea mingii se poate executa direct la minge sau la piciorul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
mingea; interpunerea corpului între minge și atacant; protejarea mingii și redresare. Blocarea mingii Blocarea mingii se face asupra atacantului cu mingea, într-o poziție menită să bareze șutul la poartă al acestuia. Această poziție este una de baraj în fața mingii. Portarul cade cu capul și mâinile spre partea laterală în care anticipează șutul, asigurându-se cu ajutorul picioarelor întinse de protejarea părții opuse. Corpul în căderea laterală atinge solul rând pe rând cu: partea exterioară a labei piciorului aflat în direcția blocării
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cu mingea. Mingea este prinsă, în partea ei dinapoi de palma mâinii aflate jos, iar sus de palma mâinii aflate deasupra, împiedicând astfel ricoșarea. Prinderea mingii trebuie să se facă într-o direcție perpendiculară pe direcția alergării atacantului. Greșeli frecvente portarul nu apreciază bine momentul când adversarul și-a îndepărtat mingea de picior; contactul cu mingea nu se ia cu palmele, favorizând astfel ricoșarea mingii sau accidentarea portarului la cap. Repunerea mingii în joc cu mâna Repunerea mingii în joc cu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
să se facă într-o direcție perpendiculară pe direcția alergării atacantului. Greșeli frecvente portarul nu apreciază bine momentul când adversarul și-a îndepărtat mingea de picior; contactul cu mingea nu se ia cu palmele, favorizând astfel ricoșarea mingii sau accidentarea portarului la cap. Repunerea mingii în joc cu mâna Repunerea mingii în joc cu mâna asigură promptitudine și precizie în circulația mingii începând chiar de la portar, acest lucru fiind deosebit de important din prisma asigurării unei stări psihice optime a jucătorilor de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
picior; contactul cu mingea nu se ia cu palmele, favorizând astfel ricoșarea mingii sau accidentarea portarului la cap. Repunerea mingii în joc cu mâna Repunerea mingii în joc cu mâna asigură promptitudine și precizie în circulația mingii începând chiar de la portar, acest lucru fiind deosebit de important din prisma asigurării unei stări psihice optime a jucătorilor de câmp. La rândul lui, elementul tehnic Repunerea mingii în joc cu mâna se împarte în trei procedee tehnice de bază, astfel: 1. Repunerea mingii în
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
brațul fiind extins din articulația cotului. Eliberarea mingii se face prin ducerea energică a brațului dinapoi înainte pe lângă genunchi, mingea fiind lansată când ajunge în apropierea verticalei corpului. Greșeli frecvente lansarea mingii se face din poziție înaltă; mingea părăsește mâna portarului înainte ca brațul să fie orientat spre direcția aruncării. Utilizare tactică în situații de teren cu gazon foarte neted, pentru a preveni ținerea mingii foarte mult. Repunerea mingii în joc cu mâna prin rotarea brațului Repunerea mingii în joc cu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
în plan vertical; lansarea mingii se face prin ducerea palmei pe lângă umăr, neavând astfel forța necesară transmiterii mingii la distanță optimă; lansarea mingii nu se face atunci când mingea se află în punctul cel mai înalt al execuției; mingea părăsește mâna portarului înainte ca brațul să fie orientat spre direcția aruncării. Utilizare tactică în fazele de joc în care între portar și coechipierul căruia îi va fi destinată mingea se află un adversar; în situațiile în care se impune o accelerare a
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
distanță optimă; lansarea mingii nu se face atunci când mingea se află în punctul cel mai înalt al execuției; mingea părăsește mâna portarului înainte ca brațul să fie orientat spre direcția aruncării. Utilizare tactică în fazele de joc în care între portar și coechipierul căruia îi va fi destinată mingea se află un adversar; în situațiile în care se impune o accelerare a vitezei de joc (declanșarea atacului rapid sau a contraatacului). în fazele de joc în care coechipierii se află la
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
fi destinată mingea se află un adversar; în situațiile în care se impune o accelerare a vitezei de joc (declanșarea atacului rapid sau a contraatacului). în fazele de joc în care coechipierii se află la o distanță mai mare de portar și acesta nu are posibilitatea jucării mingii cu piciorul. Repunerea mingii în joc cu mâna prin aruncare pe deasupra umărului Repunerea mingii în joc cu mâna prin aruncare pe deasupra umărului are o execuție asemănătoare cu aceea a aruncării de deasupra umărului
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]