3,071 matches
-
Numeroase studii din literatură demonstrează hiperbilirubinemia drept factor de risc asociat cu o morbiditate postoperatorie crescută în chirurgia de rezecție pancreatică [23, 24]. Din această cauză s-a crezut că intervențiile chirurgicale majore pe pancreas vor fi urmate de rezultate postoperatorii superioare dacă, preoperator, se asociază drenajul biliar al CBP, care să normalizeze hiperbilirubinemia și implicit să corecteze sindromul de hepatocitoloză și funcția de sinteză hepatică. În ciuda faptului că drenajul endoscopic al CBP prin montarea unui stent nu este o procedură
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
colecistitei acute alitiazice, fie consecutiv angiocolitei, fie mecanic (obstruarea abușării cisticului în CBP în cazul unui cistic cu abușare în „țeavă de pușcă”). Numeroase studii din literatură publică rezultate negative, conform cărora pacienții cu drenaj biliar preoperator prezintă o evoluție postoperatorie grevată mult mai frecvent de apariția complicațiilor infecțioase (abcese intraabdominale, supurații de plagă și mai ales angiocolită) comparativ cu pacienții fără stentare biliară preoperatorie [26-28]. Nici unul dintre aceste studii nu comunică vreo diferență de supraviețuire între cele 2 grupuri [27
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
pacienții fără stentare biliară preoperatorie [26-28]. Nici unul dintre aceste studii nu comunică vreo diferență de supraviețuire între cele 2 grupuri [27, 28]. Ultimul trial randomizat multicentric [29] publicat în literatura de specialitate, ce a cuprins 202 pacienți, a comparat morbiditatea postoperatorie în cazul chirurgiei precoce (fără drenaj biliar preoperator) versus drenaj biliar preoperator urmat de chirurgie de rezecție în timpul II (după 6 săptămâni). Morbiditatea postoperatorie a fost superioară în grupul cu drenaj biliar preoperator (74% versus 39%). Aceste date demonstrează că
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
randomizat multicentric [29] publicat în literatura de specialitate, ce a cuprins 202 pacienți, a comparat morbiditatea postoperatorie în cazul chirurgiei precoce (fără drenaj biliar preoperator) versus drenaj biliar preoperator urmat de chirurgie de rezecție în timpul II (după 6 săptămâni). Morbiditatea postoperatorie a fost superioară în grupul cu drenaj biliar preoperator (74% versus 39%). Aceste date demonstrează că utilizarea de rutină a drenajul biliar preoperator nu este justificată, însă utilizarea procedurii în condiții elective, la un anumit subgrup de pacienți cu cancere
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
74% versus 39%). Aceste date demonstrează că utilizarea de rutină a drenajul biliar preoperator nu este justificată, însă utilizarea procedurii în condiții elective, la un anumit subgrup de pacienți cu cancere periampulare și icter mecanic determină scăderea morbidității și mortalității postoperatorii [30, 31]. Acest subgrup este reprezentat de pacienții cu icter sever (cu nivele ale bilirubinei peste 12-15 mg/dl) care prezintă, de regulă, asociat și un sindrom de hepatocitoliză marcat. Efectuarea unei intervenții chirurgicale de mare amploare (rezecție pancreatică majoră
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
un sindrom de hepatocitoliză marcat. Efectuarea unei intervenții chirurgicale de mare amploare (rezecție pancreatică majoră) în aceste condiții ar supune organismul unui stres ce depășește capacitatea sa de regenerare și recuperare. Intervenția ar fi urmată de apariția în perioada imediat postoperatorie a insuficienței hepatice acute, care va determina decesul pacientului. Considerăm că în cazul stentării endoscopice preoperatorii, intervalul de timp cuprins între montarea protezei și efectuarea intervenției chirurgicale cu viză curativă trebuie să fie scurt (maximum 10 zile) pentru a reduce
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
5-7 zile intervenția chirurgicală fiind întreruptă în seara dinaintea operației [33]. În cazul în care pacientul prezintă insuficiență evacuatorie gastrică datorită invaziei tumorale la nivelul duodenului se poate realiza o jejunostomie de alimentație (care poate fi menținută și în perioada postoperatorie imediată) pe care se administrează preparate hiperproteice pe seringă automată, în mod continuu sau ciclic. Nivelul seric al albuminei este un indicator de prognostic semnificativ pentru morbiditatea și mortalitate postoperatorie, în cazul pacienților supuși rezecțiilor cefalo-pancreatice. Într-un studiu publicat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
jejunostomie de alimentație (care poate fi menținută și în perioada postoperatorie imediată) pe care se administrează preparate hiperproteice pe seringă automată, în mod continuu sau ciclic. Nivelul seric al albuminei este un indicator de prognostic semnificativ pentru morbiditatea și mortalitate postoperatorie, în cazul pacienților supuși rezecțiilor cefalo-pancreatice. Într-un studiu publicat recent [34], se împart pacienții supuși duodenopancreatectomiei cefalice în trei grupe, în funcție de nivelul albuminei serice preoperatorii (peste 3,5 mg/dl, între 2,6 și 3,5 mg/dl și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
se împart pacienții supuși duodenopancreatectomiei cefalice în trei grupe, în funcție de nivelul albuminei serice preoperatorii (peste 3,5 mg/dl, între 2,6 și 3,5 mg/dl și respectiv sub 2,6 mg/dl) și se urmăresc mortalitatea și morbiditatea postoperatorie. Mortalitatea postoperatorie a fost de 7% în grupul cu cel mai scăzut nivel de albumină serică, comparativ cu 3% pentru grupul intermediar și respectiv 0,9% pentru grupul cu albumină serică peste 3,5 mg/dl. COMPLICAȚIILE POSTOPERATORII Duodenopancreatectomia cefalică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
pacienții supuși duodenopancreatectomiei cefalice în trei grupe, în funcție de nivelul albuminei serice preoperatorii (peste 3,5 mg/dl, între 2,6 și 3,5 mg/dl și respectiv sub 2,6 mg/dl) și se urmăresc mortalitatea și morbiditatea postoperatorie. Mortalitatea postoperatorie a fost de 7% în grupul cu cel mai scăzut nivel de albumină serică, comparativ cu 3% pentru grupul intermediar și respectiv 0,9% pentru grupul cu albumină serică peste 3,5 mg/dl. COMPLICAȚIILE POSTOPERATORII Duodenopancreatectomia cefalică, intervenție chirurgicală
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
și morbiditatea postoperatorie. Mortalitatea postoperatorie a fost de 7% în grupul cu cel mai scăzut nivel de albumină serică, comparativ cu 3% pentru grupul intermediar și respectiv 0,9% pentru grupul cu albumină serică peste 3,5 mg/dl. COMPLICAȚIILE POSTOPERATORII Duodenopancreatectomia cefalică, intervenție chirurgicală majoră, efectuată în majoritatea cazurilor asupra unor pacienți cu tare organice pre-existente (ce nu pot fi înlăturate complet prin pregătirea preoperatorie) reprezintă un stres chirurgical apreciabil asupra organismului uman. Din această cauză chirurgia cu intenție curativă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
unor pacienți cu tare organice pre-existente (ce nu pot fi înlăturate complet prin pregătirea preoperatorie) reprezintă un stres chirurgical apreciabil asupra organismului uman. Din această cauză chirurgia cu intenție curativă a cancerelor periampulare este grevată de riscul apariției unor complicații postoperatorii cu consecințe potențial fatale pentru pacienți, în cazul în care acestea nu sunt diagnosticate și tratate în mod adecvat. În ciuda faptului că, în ultimele două decenii, rata mortalității postoperatorii a prezentat o tendință descendentă coborând sub 5% (există centre terțiare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
curativă a cancerelor periampulare este grevată de riscul apariției unor complicații postoperatorii cu consecințe potențial fatale pentru pacienți, în cazul în care acestea nu sunt diagnosticate și tratate în mod adecvat. În ciuda faptului că, în ultimele două decenii, rata mortalității postoperatorii a prezentat o tendință descendentă coborând sub 5% (există centre terțiare, dedicate acestei chirurgii ce raportează o mortalitate sub 1%) [35, 36], rata complicațiilor postoperatorii a rămas ridicată (între 30-50%) [37, 38]. Principalele două complicații postoperatorii sunt reprezentate de fistula
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
diagnosticate și tratate în mod adecvat. În ciuda faptului că, în ultimele două decenii, rata mortalității postoperatorii a prezentat o tendință descendentă coborând sub 5% (există centre terțiare, dedicate acestei chirurgii ce raportează o mortalitate sub 1%) [35, 36], rata complicațiilor postoperatorii a rămas ridicată (între 30-50%) [37, 38]. Principalele două complicații postoperatorii sunt reprezentate de fistula pancreatică (6-16%) și evacuarea gastrică întârziată (8-20%) [39-41]. Pe lângă acestea,majoritatea studiilor citează complicațiile cardiorespiratorii (9-12%), supurațiile de plagă (4-12%),abcesele abdominale (6-16%) și pancreatita
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
două decenii, rata mortalității postoperatorii a prezentat o tendință descendentă coborând sub 5% (există centre terțiare, dedicate acestei chirurgii ce raportează o mortalitate sub 1%) [35, 36], rata complicațiilor postoperatorii a rămas ridicată (între 30-50%) [37, 38]. Principalele două complicații postoperatorii sunt reprezentate de fistula pancreatică (6-16%) și evacuarea gastrică întârziată (8-20%) [39-41]. Pe lângă acestea,majoritatea studiilor citează complicațiile cardiorespiratorii (9-12%), supurațiile de plagă (4-12%),abcesele abdominale (6-16%) și pancreatita acută postoperatorie (1-2%) [41, 42]. Există numeroși factori de risc care
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
rămas ridicată (între 30-50%) [37, 38]. Principalele două complicații postoperatorii sunt reprezentate de fistula pancreatică (6-16%) și evacuarea gastrică întârziată (8-20%) [39-41]. Pe lângă acestea,majoritatea studiilor citează complicațiile cardiorespiratorii (9-12%), supurațiile de plagă (4-12%),abcesele abdominale (6-16%) și pancreatita acută postoperatorie (1-2%) [41, 42]. Există numeroși factori de risc care pot influența evoluția postoperatorie a pacienților cu tumori periampulare supuși duodenopancreatectomiei, însă, la ora actuală, la fel ca și în cazul altor intervenții chirurgicale abdominale majore,se consideră că experiența echipei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
fistula pancreatică (6-16%) și evacuarea gastrică întârziată (8-20%) [39-41]. Pe lângă acestea,majoritatea studiilor citează complicațiile cardiorespiratorii (9-12%), supurațiile de plagă (4-12%),abcesele abdominale (6-16%) și pancreatita acută postoperatorie (1-2%) [41, 42]. Există numeroși factori de risc care pot influența evoluția postoperatorie a pacienților cu tumori periampulare supuși duodenopancreatectomiei, însă, la ora actuală, la fel ca și în cazul altor intervenții chirurgicale abdominale majore,se consideră că experiența echipei chirurgicale este unul dintre cele mai importante elemente cu care se corelează mortalitatea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
cu tumori periampulare supuși duodenopancreatectomiei, însă, la ora actuală, la fel ca și în cazul altor intervenții chirurgicale abdominale majore,se consideră că experiența echipei chirurgicale este unul dintre cele mai importante elemente cu care se corelează mortalitatea și morbiditatea postoperatorie. Există numeroase studii în literatura de specialitate care subliniază ideea confor căreia intervențiile chirurgicale cu viză curativă pentru tumorile periampulare (duodenopancreatectomiile cefalice) trebuie efectuate în centre terțiare, dedicate acestei chirurgii, de către chirurgi cu experiență în domeniu [43-45]. Aceste studii demonstrează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
subliniază ideea confor căreia intervențiile chirurgicale cu viză curativă pentru tumorile periampulare (duodenopancreatectomiile cefalice) trebuie efectuate în centre terțiare, dedicate acestei chirurgii, de către chirurgi cu experiență în domeniu [43-45]. Aceste studii demonstrează o diferență semnificativ statistică în ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea postoperatorie consecutivă acestor operații în centrele cu experiență vs. alte spitale. În scop didactic, complicațiile postoperatorii pot fi divizate în complicații generale (comune tuturor intervențiilor chirurgicale efectuate în anestezie generală cu IOT și ventilație mecanică, și care depind în mare măsură
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
efectuate în centre terțiare, dedicate acestei chirurgii, de către chirurgi cu experiență în domeniu [43-45]. Aceste studii demonstrează o diferență semnificativ statistică în ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea postoperatorie consecutivă acestor operații în centrele cu experiență vs. alte spitale. În scop didactic, complicațiile postoperatorii pot fi divizate în complicații generale (comune tuturor intervențiilor chirurgicale efectuate în anestezie generală cu IOT și ventilație mecanică, și care depind în mare măsură de comorbiditățile pre-existente) și respectiv complicații locale (specifice intervențiilor chirurgicale asupra răspântiei duodeno-bilio-pancreatice). COMPLICAȚIILE GENERALE
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
chirurgicale efectuate în anestezie generală cu IOT și ventilație mecanică, și care depind în mare măsură de comorbiditățile pre-existente) și respectiv complicații locale (specifice intervențiilor chirurgicale asupra răspântiei duodeno-bilio-pancreatice). COMPLICAȚIILE GENERALE Complicațiile cardio-vasculare Reprezintă principala cauză de morbiditate și mortalitate postoperatorie generală la pacienții supuși unei intervenții abdominale majore, în special în cazul celor cu vârsta peste 70 ani [46,47]. Chirurgia de rezecție a tumorilor periampulare prezintă un risc cardiac intermediar, cotat între 1%-5% [48]. Riscul de apariția a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
pacienții supuși unei intervenții abdominale majore, în special în cazul celor cu vârsta peste 70 ani [46,47]. Chirurgia de rezecție a tumorilor periampulare prezintă un risc cardiac intermediar, cotat între 1%-5% [48]. Riscul de apariția a complicațiilor cardiace postoperatorii depinde de starea generală a pacientului, prezența comorbidităților cardio-vasculare asociate și respectiv durata intervenției chirurgicale [47, 48]. Există în prezent date care sugerează că hiperbilirubinemia deprimă atât contractilitatea miocardică cât și răspunsul miocardului la norepinefrină [46]. Statusul cardiovascular al pacienților
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
în urma unei duodenopancreatectomii cefalice este de aproximativ 1,5-2,5% [38, 52]. Factorii de risc includ vârsta înaintată, tipul și durata operației, precum și eventualele episoade anterioare de tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară. Asociat se citează imobilizarea prelungită intra și postoperatorie, prezența patologiei tumorale, dilatațiile venoase varicoase preexistente, deshidratarea și/sau prezența unor afecțiuni cardiace. COMPLICAȚIILE LOCALE În funcție de nivelul topografic de apariție, care implicit dictează și severitatea lor, complicațiile locale pot fi clasificate în complicații superficiale (apărute la nivelul peretelui abdominal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
Conform ISGPF [54], prezența pe tuburile de dren (montate intra sau postoperator), începând cu ziua 3 postoperator, a unui lichid de drenaj cu un nivel al amilazelor mai mare de trei ori decât valoarea amilazelor serice este considerată fistulă pancreatică postoperatorie. Această clasificare prezintă un grad înalt de permeabilitate, incluzând atât fistulele cu debit mic și stare generală bună, ce au evoluție rapid favorabilă cât și fistulele cu debit mare, cu stare generală alterată care pot pune în pericol viața pacientului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
acesta ar trebui folosit în cazul „glandelor pancreatice cu risc crescut” (pancreas friabil, moale, cu duct Wirsung de calibru mic, filiform) sau în cazul pierderii excesive intraoperatorii de sânge. Folosirea octreotidului în scop profilactic nu influențează ratele de fistulă pancreatică postoperatorie în cazul glandelor cu risc scăzut [39]. Literatura de specialitate citează numeroși factori de risc responsabili de apariția fistulelor pancreatice postoperatorii; cei mai importanți fiind textura moale a pancreasului, Wirsung-ul cu diametru sub 3 mm („glandele pancreatice cu risc crescut
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]