3,550 matches
-
locuri de unde se pot culege produse accesorii ale pădurii, în mod legal, fără a afecta plantele, precum și locuri pentru odihnă, acces pentru refugii ș.a. pistele pentru călărie cu o lățime mai mare ca a potecilor, nu se vor suprapune peste potecile obișnuite (în unele situații se pot apropia doar), nu se vor intersecta cu drumurile auto și pe anumite segmente vor avea prevăzute obstacole specifice sporturilor hipice. locurile de parcare se recomandă a fi amplasate în zona de primire, la liziera
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sau fântâni arteziene cu apă aromatizată pentru inhalații. În apropierea ferestrelor se vor planta arbori care vor asigura o oarecare umbră, iar speciile floricole utilizate vor fi lipsite de arome și moderat colorate. De asemenea, sunt indicate alei, cărări și poteci umbrite, cu o pantă ușoară, care să conducă spre locuri liniștite și odihnitoare. Pentru bolnavii cardiaci se recomandă genul liniștit, care să asigure o stare de pasivitate, cu bănci, șezlonguri, chioșcuri acoperite cu plante agățătoare, poieni umbrite, patere de flori
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pământul să se taseze suficient. Plantele vor fi dispuse astfel ca acoperirea rocilor să fie parțială; uneori, pentru o mai bună punere în valoare a vegetației și când suprafața grădinii alpine este destul de mare, printre rocile mari pot fi trasate poteci înguste, care permit vizitatorilor observarea mai de aproape a plantelor, formei și culorii rocilor, etc. Când sunt poziționate atent, rocile pot constitui un excelent punct de interes într-o grădină mică. Este indicat să alegeți roci interesante, cu forme și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
proiectate în genul grădinilor mediteraneene sau chiar japoneze (cele în stil Zen). În grădinile alpine se folosește și pietriș, acesta fiind mobil, ușor de așternut și este folosit adesea pentru a face o trecere naturală între diferitele materiale de suprafață, poteci, alei sau pajiște. Rocile și pietrișul vor arăta întotdeauna armonioase dacă rocile pot fi îngropate parțial, astfel încât ele să pară că se proiectează din prundiș și nu stau pe suprafața acestuia. Plantele recomandate pentru grădinile alpine provin aproape fără excepție
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pe jos, cu vehicule). Clasificarea drumurilor După natura traficului, drumurile pot fi: drumuri pentru circulația vehiculelor; alei pentru pietoni; căi de circulație mixtă. După intensitatea traficului drumurile pot fi: drumuri (alei ) principale; drumuri (alei) secundare; drumuri (alei) perimetrale; cărări sau poteci. Lățimea drumurilor Este dependentă de intensitatea fluxului de pietoni sau autovehicule în perioadele mai de vârf ale zilei. Astfel, pentru un fir de circulație de pietoni (600 persoane/oră) lățimea drumului pietonal va fi de 0,55-0,75 m, iar
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
pot proiecta rabate dintr-o singură specie sau mai multe specii, din plante de mozaic, din plante anuale sau perene, rabate de primăvară, vară sau toamnă. Bordurile se proiectează în scopul creării unui cadru pentru peluze, ronduri, rabate, pentru despărțirea potecilor de gazon, cărora le dă un aspect ordonat și îngrijit. Acestea se pot amenaja cu arbuști scunzi sau plante floricole. Se pot folosi exemplare aparținând speciilor: Aster sp., Lobelia sp., Tagetes sp., Phlox sp., Pyretrum parthenifolium aurem, Centaurea candidissima, Salvia
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ceea ce noi nu mai putem vedea: lucruri magice care se-ntâmplă în jur. Trei patru case risipite în cotloanele munților, pe piscuri sau văioage sălbatice ei încă mai trăiesc în locuri de munte unde ca să ajungi trebuie să urci pe poteci de munte de câteva palme, sau să traversezi păduri însingurate și munți nelocuiți „(idem). Un astfel de sat se numește Pliști. Aici mitul este o realitate trăită, experimentată de cei de mai înainte sau chiar de cei prezenți. Povestea boholdului
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
se schimbau caii de poștă sau valoarea diferitelor monede, lucrarea mai conținea descrierea fluviilor și râurilor, precum și a itinerarelor și „drumurilor de umblat Încoace și-ncolo prin provincii”. Prin „drumuri” vom Înțelege drumuri nepietruite, diguri pe care se putea călători, poteci forestiere, foste drumuri romane, diferite căi de circulație cu taxă, mai mult sau mai puțin bine pavate, precum și un Întreg ansamblu de drumuri ciudat denumite: „verzi”, „albe”, „maronii”, „adâncite”, „ferate”, „de slujbă” etc. Povestiri captivante Înțesate cu anecdote, cu glume
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
obsedează. Îți scriu această scrisoare abia fiind sosit din satul vecin unde am vorbit cu comandantul și unde am fost nevoit să rămân noaptea trecută deoarece era prea mare riscul să străbat cei 5 km. pe vreme de noapte prin poteci înzăpezite. Iartă-mă că-ți scriu cam rapid și te voi face să te chinui mai mult la citit, dar trebuie să termin ca să aranjez totul mai înainte de a-mi veni șeful în inspecție. Rămâne deci stabilit că eu voi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
economist 4. Cornel Ruse - inginer 5. Vasile Bran - inginer 6. Eugen Dijmarescu - economist 7. Constantin Dan Staicu - inginer. - Comisia de cenzori: Titulari: 1. Ion Costache 2. Nicolae Chițu 3. Ottu Bourceanu. Supleanți: 1. Dumitru Lungu 2. Marilena Holom 3. Ana Poteca. D. Fondul Proprietății Private IV - MUNTENIA - cu sediul în București: - Consiliul de administrație: 1. Ionel Blaga - economist 2. Aurel Dochia - economist 3. Napoleon Pop - economist 4. Dragoș Stănescu - economist 5. Sorin Coclitu - economist 6. Bujor Bogdan Teodoriu - economist 7. Mihai
ORDONANTA nr. 8 din 7 august 1992 pentru numirea membrilor consiliilor de administraţie şi a cenzorilor Fondurilor Proprietăţii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108172_a_109501]
-
octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 587 Acele stabilite pentru utilitatea publică sau comunala au de obiect cărarea sau poteca pe langă marginea râurilor navigabile sau flotabile, construcția sau reparația drumurilor, sau alte lucrări publice sau comunale. Tot ce privește acest fel de servituți se determina de către legile sau regulamentele particulare*).**) --------- *) Dispoziții normative speciale. **) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
sărac, cu voevozi, / cu profesori și cu aprozi, / cu frunți trudite de poeți / și urme negre de săgeți, / mi-ai pus în cale nou izvod: / durerea-ntregului norod, / iar vieții ani vreo douăzeci / să-i port pe străzi și pe poteci”; „Țară bună m-ai crescut / să-ți urmez cărările, /să te port cu spor pe scut / peste toate zările. / Fii orar inimii mele / țară cu vestiți haiduci, / țară cu potop de stele, / țară cu potop de cruci”(Aurel Putneanu, tripticul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
cele mai reci depresiuni, în care faci focul de acum, din august, împrejurarea meteo le trădează, se vor văzute, oferă tot, greșeala ta să le bănuiești de exhibiționism! coboară ultimii cosași, bătrînul cu trei femei în suită, aleargă după tine, potecă de replici însuflețite în ungurește, Livezi-Ciuc peronul îngrijit, pe rîpă de sute de metri, plaiurile și Depresiunea Ciuc, vizibilă reședința de județ Miercurea-Ciuc, 20 km sud, biserică ortodoxă pe culme, crucile albe strălucesc la capătul de drumeag din stație, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
exemplu, traducerile din opera lui Hegel sau din cea a lui Heidegger s-au produs anumite evenimente cu sens propriu-zis filosofic. Am în vedere propunerile terminologice ale lui Nicolae Milescu Spătarul, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Antim Ivireanul, Samuil Micu, Eufrosin Poteca, Grigorie Râmniceanu, Eftimie Murgu ș.a., toate prinse în unitatea unei opere, și "sistemul rostirii filosofice românești" rostuit de Constantin Noica într-o primă formă, sub o anumită inspirație "tematică" primită de acesta de la Mircea Vulcănescu. Apoi am în vedere propunerile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vîrfuri care înțeapă cerul cu doar cîțiva metri mai jos ca Modoveanu, dar s-au resemnat și s-au apucat să îmbie turiștii. Oameni din toată țara își iau inima în dinți și pornesc cu emoție și curaj să bată potecile care duc spre ceruri. Iarna, unii mai năstrușnici, folosesc pantofi sau șoșoni și vara șlapi. Au nelipsit în rucsac rachiul. Mulți au noroc. Beau rachiu înainte de a ajunge oleacă mai sus, adorm și se întorc moi ca niște cîrpe. Alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aiurea, ca să-i sperie și pe alții. Pe unde o luăm, Guță? Eu știu? Pe acolo, pe cărăruia aia. Dar cum trecem văgăuna? Guță se uită și abia acum vede șanțul săpat în munte. Stau nehotărîți și temători. De pe o potecă apare un tînăr. Este uscat ca nisipul din clepsidră și avea pasul foarte vioi. Domnule, salvarea noastră, aveam să murim, ne-am rătăcit. Nu mai știm cum să ne întoarcem. Tînărul zîmbește. Îi măsoară, le vede pantofii lățiți ca niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ăștia !!! Aventură și iz de braconaj M-am pornit mai devreme spre Poiana Mare, situată la vreo 7-8 km, în linie dreaptă, de cabana pădurarului din pădurea Gheboaia. Nu era un drum pentru a ajunge pînă acolo. Era totuși o potecă, exclusiv pentru animale, care te ducea vreo 3-4 km în direcția spre poiană. De acolo înainte trebuia s-o țin spre Nord-Est prin pădure neumblată, bogată în boscheți, dar nu imposibil de traversat de către un drumeț călit de multe încercări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
surprinzător de bine conturată, numai că era foarte sinuoasă în plan vertical. Urcai o pantă afurisit de abruptă și aproape imediat coborai o alta, la fel de enervantă. Și o țineai tot așa încît un kilometru pe orizontală era cît trei pe potecă, pe o nenorocită de sinusoidă. Pe lumină peisajul era splendid și parcă pustiu ca Sahara. La cele trei decenii și jumătate pe care le parcursesem deja, eram neînfricat, plin de energie și nu mă dădeam în lături de la aventură. Chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și singuratic și atunci inima se așeza la loc. Acum să nu credeți că îmi era teamă de domnul lup. Nici vorbă. Teama provenea din cauza lui Moș Martin, văzut adesea de pădurar pe acolo. Eh, pădurarul avea pușcă.... gîndeam invidios. Poteca sfîrșește într-o poieniță. Sau poate că nu sfîrșea chiar acolo, dar cum să dibui de unde reîncepe? Cu busola fixez direcția Nord-Est și din nou mă îngrijorez. Mai mult spre Nord sau mai mult spre Est? O dau la pace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aflu pe locul unde cândva se oprea conducta de apă din olane. Din acest loc slobozea apoi apa jos la mănăstire . Urmele conductei din olane se mai văd și astăzi. Pornea din josul Cetățuii și ajungea la mănăstirea Hlincea. O potecă piezișă coboară grăbită pe marginea pădurii de pini din apropiere. Înelul zidului de piatră, făcut de Vasile Lupu voievod, ce înconjoară biserica, pare că o ține în palme. O alintă...Mă opresc în fața porții. Nu are nimic impresionant. Doar bolta
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vegetație cîmpuri cu plante sălbatice ca să-și asigure o recoltă mai bună anul următor. Ele amenajează în apropierea locuințelor, cu specimene transplantate, grădini ce le oferă legumele și fructele preferate. Creează pentru aceste specii habitate originale, cu grămezi de gunoi, poteci, terenuri curățate prin ardere... Multe plante care vor fi cultivate mai tîrziu au o afinitate pentru aceste soluri modificate și dobîndesc aici trăsături morfologice dezirabile : gigantism, dezvoltare a părților comestibile, maturație precoce. Aceste popoare propagă de asemenea involuntar plantele alimentare
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
tînără a consimțit să se mărite cu un bărbat despre care știe că este fiul unei puternice vrăjitoare și îl urmează pînă în satul acesteia : „Soțul mergea în față și ajunseră într-un loc unde cărarea se despărțea în două poteci ce formau un fel de inel alungit care se închidea ceva mai încolo. Spre marea ei surprindere, femeia văzu cum soțul ei se dedublează și cele două corpuri urmează unul o potecă, iar altul cealaltă potecă. Rămase năucită, neștiind pe
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
un loc unde cărarea se despărțea în două poteci ce formau un fel de inel alungit care se închidea ceva mai încolo. Spre marea ei surprindere, femeia văzu cum soțul ei se dedublează și cele două corpuri urmează unul o potecă, iar altul cealaltă potecă. Rămase năucită, neștiind pe ce cale trebuia s-o apuce ea. Din fericire [mitul nu spune ce s-ar fi întîmplat în caz contrar], o alese pe cea din dreapta și văzu curînd că potecile se uneau
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
se despărțea în două poteci ce formau un fel de inel alungit care se închidea ceva mai încolo. Spre marea ei surprindere, femeia văzu cum soțul ei se dedublează și cele două corpuri urmează unul o potecă, iar altul cealaltă potecă. Rămase năucită, neștiind pe ce cale trebuia s-o apuce ea. Din fericire [mitul nu spune ce s-ar fi întîmplat în caz contrar], o alese pe cea din dreapta și văzu curînd că potecile se uneau și că acolo cele
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
unul o potecă, iar altul cealaltă potecă. Rămase năucită, neștiind pe ce cale trebuia s-o apuce ea. Din fericire [mitul nu spune ce s-ar fi întîmplat în caz contrar], o alese pe cea din dreapta și văzu curînd că potecile se uneau și că acolo cele două corpuri ale soțului ei se contopiseră din nou. De aici, se spune, vine numele acestui personaj ciudat, care înseamnă «ei sînt două căi care merg în paralel»”. Un plural gramatical desemnează așadar o
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]