3,904 matches
-
sigură a separării decît diversitatea credințelor; nimic nu-i înstrăinează mai mult pe oameni, nimic nu creează suspiciuni mai mari, dușmănii mai puternice. Așa li se întîmplă mai ales popoarelor: cînd religia nu le unește ea sapă între ele o prăpastie. O aceeași temă întîlnim la Joseph de Maistre, văzută dintr-o perspectivă istorică mai largă, de mai de sus. În acest caz (consecință a istoriei trăite în perioada Revoluției și a Imperiului) importantă este neîncrederea încăpățînată pe care Maistre o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în general, nu respinge faptul că există un astfel de lucru cum ar fi o lume fizică obiectivă. Recunoaște doar faptul că hotărârile omului și concluziile cu privire la spațiu sunt pur și simplu propria sa creație. Crearea geometriei neeuclidiene a tăiat prăpastia ce separa lumea de adevăr. Ca și religia în societățile antice, matematica a ocupat o poziție venerată și de necontestat în gândirea occidentală. În templul matematicii se aflau toate adevărurile, iar Euclid era preotul. Dar cultul, preotul și alaiul tuturor
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cu sine degradarea, diminuarea umanității din om; ca urmare, forța de atracție a modelului crește, dar și efortul presupus de lupta cu propriile precarități trebuie să crească. Dacă, în plan teoretic, așa ar trebui să stea lucrurile, în planul realității prăpastia tot mai mare dintre om și modelul său l-a condus deseori pe primul la a-și construi cópii ale modelului originar; astfel, zeii au fost coborâți pe pământ, pentru ca distanța dintre model și aspirația omului către perfecțiune să rămână
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Lipovetski a numit "violența imaginilor fericirii consumiste" și care, demonstrează Judith Lozar, generează agresivitate într-o măsură mai mare decât violența mediatică: "Nu atât [...] imaginile violente îi incită la violență, cât distanța dintre realitate și ceea ce apare ca model ideal, prăpastia dintre îndemnul la consum și absența reală a acestuia". (apud Lipovetsky, 2007, p. 169). "Tradiția" și "modelele" transmise prin intermediul televiziunii încurajează mai degrabă satisfacerea imediată a plăcerilor/nevoilor, ignorarea datoriei față de comunitate, disiparea responsabilităților individuale, spaima față de proiectele pe termen
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ideea neobișnuită pentru un filozof, și într-o oarecare măsură nesăbuită ca, folosind zestrea acesteia, să vândă lapte pentru tot Berlinul. Din nefericire, inițiativa filozofului-lăptar a fost un dezastru. Părăsit și în stare de faliment, Stirner a ajuns pe marginea prăpastiei. Pentru a supraviețui a început să lucreze ca traducător, transpunând în germană câteva lucrări de economie politică, printre care Averea națiunilor, de Adam Smith. A redactat la comandă și o Istorie a reacțiunii (Geschichte der Reaktion, 1852) în două volume
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și adaptarea activităților școlare la dezvoltarea psihică a acestora. Acorda aceeași importanță tuturor materiilor, evidențiind rolul fiecăreia în dezvoltarea armonioasă a minții, trupului și sufletului elevilor. Respectul pe care i-l purtau „băieții” nu crea între institutor și elevi o prăpastie. „Domnul” era văzut adesea jucându-se cu elevii săi în curtea școlii sau pe dealul Copoului, antrenându-se cu drag și nostalgie în jocurile lor copilărești, chiar dacă uneori sănătatea nu-i permitea. „Ion Creangă nu a fost numai dascăl, cu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
principii fundamentale care își au rădăcinile în cultură, istorie și știință, însă filosoful nu propune abolirea diferențelor dintre culturi și nici nu susține ideea unui acord sau consens la nivelul temelor de dezbatere: "teza mea, susține Popper, nu este că prăpastia dintre contexte sau dintre diferitele culturi poate, pe temeiuri logice, să fie întotdeauna acoperită. Teza mea este doar că ea poate fi de obicei acoperită. Pot să nu existe supoziții comune. Pot fi probabil doar probleme comune. Căci grupurile diferite
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rămâne o mare și nerezolvată enigmă. Aceasta ne determină să afirmăm, fără exagerare, că Petre 5ău este un moralist: „Dacă nu poți să faci cuiva bine, încearcă Păcar să nu-i faci rău!” De obicei, se-ntâmplă „viceversa”. Magda conștientizează prăpastia în care se adâncește. Se lasă curtată de impulsuri care inițial au un suport logic (este o femeie îndrăgostită), dar - la un moment dat - ar fi trebuit să realizeze că Eărbatul de care s-a îndrăgostit nu o dorește. însă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
înțeleg printr-un ținut frumos. Niciodată un ținut de cîmpie, oricît de frumos ar fi, în ochii mei nu ar părea așa. Am nevoie de ape în cădere, stînci, brazi, păduri întunecoase, munți, cărărui greu de urcat și de co-borît, prăpăstii care să-mi fie aproape și să mă înspăimînte. Am avut această plăcere și am gustat-o în toată splendoarea ei cînd m-am apropiat de Chambéry. J.-J. Rousseau, Confesiuni Topos pe care-l vom regăsi în proză (Memorii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care-a călătorit anul trecut prin Elveția și care îmi spunea că e greu să-ți imaginezi poezia lacurilor, farmecul cascadelor, impresia grandioasă pricinuită de ghețari. Vezi, de-a curmezișul șuvoaielor, pini de-o mărime de necrezut, cabane atîrnate deasupra prăpăstiilor, și, la o mie de picioare dedesubt, văi întregi, prin luminișurile norilor. G. Flaubert, Doamna Bovary, pp. 72-73 De la G. d'Haucourt pînă la Flaubert, citîndu-l pe L. Frappier-Mazur (1980, p. 8 și 9) avem ocazia [...] în sfîrșit să enumerăm
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
proaspete, contradicțiile delicate, arabescurile, pentru ca stăpîna, mișcată, să vadă o floare și mai larg deschisă din care cade o lacrimă, și va fi gata să se dăruie, dacă un înger sau vocea copilului său n-o va opri pe marginea prăpăstiei? Ibidem, p. 9 Ca și în cazul descrierilor mnemonice, departe de a pune vreun obstacol cursului povestirii, aceste buchete descrise au rol productiv: Aceste pagini descriptive nu reprezintă o piedică în cursul povestirii: ele povestesc despre anumite lucruri, tocmai acele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
oferim două fragmente, Premier de cordée, respectiv Un normand. (40) Mai întîi, se vedea, precum o santinelă, lama de granit a Vîrfului Brenva, flancată de o stranie candelă de rocă pe care călăuzele din Courmayeur o botezară "Tatăl Etern", apoi prăpastia ghețarului din Brenva, după care chiar ghețarul, acoperit de pietre și noroi [...]. Pe-al treilea rînd se întindea, nemăsurată, grandioasă, înaltă de 3500 de metri, creasta din Penterey, cu Vîrful Negru, această piramidă înfricoșătoare străbătută de tuneluri negre, apoi dantelăria
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
est, o imensă întindere de mare, pe care o văzuserăm și de pe locul de unde deunăzi am ancorat, pe mica insulă a Scheletului. Chiar înaintea noastră, se ridica Priveliștea-Întinsă presărată în unele locuri cu pini doborîți la pămînt, în altele cu prăpăstii negre. Din lăstăriș, se auzea zumzetul nenumăratelor roiuri de gîze. R. L. Stevenson, L'Île du tresor, Folio Junior, p. 226 Dispunerea în text a unei astfel de descrieri este atît de codificată încît fiecare temă de deschidere are un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Caracterul său atroce apare în această descriere literară, marcată de autenticitatea evidentă a faptului trăit: "Chiar acum, acum, nu îmi este bine deloc, e chiar mai rău decît să fii gîtuit, mai rău decît să fii ștrangulat, sufocat, este o prăpastie psihologică, un coșmar anatomic, o angoasă metafizică, o revoltă, o plîngere; inima ce bate prea repede, mîini care se crispează, pielea care transpiră". F.-B. Michel, Le Souffle coupé Textul B Pensiunea de familie, ultima locuință a lui Anne-Marie. Mai
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
într-o macro-putere care poate influența chiar politicile globale (Craig et al., 2000 329). Internetul își are totuși limitele sale pentru că este nefolositor oamenilor săraci și, după cum am arătat, ca toate resursele, există comunități sărace tehnologic și altele bogate iar prăpastia între cei bogați în informație și cei săraci se mărește în loc să scadă. Astfel, potențialul de folosire a noilor tehnologii aparține în continuare celor bogați și, în anumite contexte, generează o realitate extrem de inegală. 1.2.4. Educația și dinamica inegalităților
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
logică a sacrificiului. * Școala obligă părinții să exercite asupra copiilor un control accentuat, în virtutea controlului social la care școala supune familia în întregul ei. Problema care apare este în ce măsură acest control afectează relația emoțională dintre părinți și copii și dacă prăpastia între generații nu este atribuită mai degrabă rupturii afective decât distanței culturale pe care le implică școlarizarea. * Educația școlară, încercând să ofere copiilor un capital cultural și intelectual rentabil, modifică formele și conținuturile educației familiale și determină preluarea de către părinți
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
regularitate publicitatea TV, care îi pregătește pentru o societate a consumului. Concluzii: Trebuie stabilite reguli clare și care să fie aplicate strict cu privire la: timpul permis la televizor ăși emisiunile premise), calculator, jocuri video și internet, pentru că toate acestea creează o prăpastie între lumea adevărată și copil, care, la un moment dat nu mai deosebește fantezia de realitate. O greșeală frecventă pe care o fac părinții este lăsarea televizorului în funcțiune tot timpul, fapt care distrage în mod invariabil copilul de la alți
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
pe filosofia greacă al lui Origen. Brooks Otis propune compararea Omiliilor la Cântarea Cântărilor sau a celei de-a 27-a Omilii la Numeri, ale lui Origen, cu Viața lui Moise, deoarece din aceasta s-ar vedea clar că o prăpastie separă cele două spiritualități: a lui Origen este guvernată de omniprezenta posibilitate a ispitei și a păcatului, în timp ce Sfântul Grigorie se ocupă aproape exclusiv cu viața fără de păcat a celor salvați și binecuvântați. Unul înțelege să trateze ideea de progres
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
lasă perplecși, căci trebuie totuși să admitem că între a spune că "dorința mea este să se poată nega până și vina mea" și a spune cu dinții strânși "fie ele adevărate toate acuzațiile care mi se aduc" există o prăpastie între două poziții extreme, între care rămâne, fără îndoială o gamă întreagă de posibilități reale. Înainte de a ne cufunda în cercetarea unor asemenea "posibilități reale" între care să includem cazul ovidian, am vrea să aruncăm o privire la cât de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fie Nasus"; și apoi continuă: " Dar ceea ce n-ai vrut tu, a vrut-o mizerabilul destin". Această insistență a lui Ovidiu asupra discrepanței dintre voința (= împotrivirea) lui Brutus și voința destinului depășește o simplă formulare poetică, pentru a sugera, cunoscătorului prăpastia dintre cei care secondau resemnați destinul, soarta, norocul care adesea maschează, în opera ovidiană exilul, cum era Augustus și cei care se împotriveau acestora. Această tenace voință de dușmănie a poetului persistă atât la sfârșitul celor cinci ani care au
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
din acele personaje sus-puse (nomina magna), cu privire la care Ovidiu se înșelase în ceea ce privește ideile și sentimentele pe care aceștia le nutreau față de instituția imperială. În acest caz s-ar putea explica cu ușurință că Ovidiu însuși se oprește înspăimântat pe marginea prăpastiei care i se deschide în față în momentul tentativei sale de mărturisire. Acuzându-i pe ceilalți se pare că poetul și-ar fi închis calea chiar și spre cea mai mică speranță de a fi ajutat de către aceștia pe lângă Augustus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
avalanșă de cuvinte noi calchiate strident din limba rusă și care copiau până și cadența rusofonă a vorbirii stăpânilor. O frazeologie imuabilă, imediat ritualizată, devine idiolectul unei nomenclaturi care trecea direct de la alfabetizare la filozofia clasei muncitoare, deschizând o adevărată prăpastie între vorbirea naturală, privată, și idiomul "de ședință". Ceaușescu personal va rămâne în bună măsură prizonierul acestei expresii bolovănoase de tradiție stalinistă, semn al unei culturi precare și al unei opacități față de noțiunile abstracte, pe care se spune că le
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
găsească bărbatul și să-l recupereze ritualistic, pentru a fi integrat în marea comunitate a celor „de aici” și „de dincolo”. Febra pregătirilor de drum și a popasurilor neliniștitoare stă sub semnul acestei legi. Cînd Vitoria Lipan a coborît în prăpastie, după fecior și la semnalele cîinelui, știa că avea să-l vadă mort, acolo jos, pe Nechifor al ei. L-a strigat pe numele lui de taină, prelung, deplasat ca ton, dar n-a plîns. S-a pregătit pentru acest
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai multă atenție decât el. Și marele spătar tot acolo se inițiase în arta ascunderii gândurilor; și el avusese impresia că nimănui nu-i pasă de ele. Primul care rupse tăcerea fu domnul, dar fără să arunce o punte peste prăpastia care părea că se căscase între ei, ci, așa i se păru spătarului, vorbi alăturea cu drumul. — Fă-mă mamă cu noroc și aruncă-mă în foc! Mă întreb oare de câte ori o să fie prins cu furtișaguri și uneltiri ruda noastră
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
supărase într-atât pe nepotul său că nici măcar nu-i onorase ctitoria Colței cu prezența la sfințirea lăcașului? În acea zi și-a dat seama că neîncrederea reciprocă săpând continuu i a azvârlit pe fiecare pe marginile opuse ale unei prăpăstii de netrecut. Până atunci și de atunci încoace la toate sfințirile de biserici noi, indiferent cât de modești ar fi fost ctitorii, vodă cu tot neamul lui apărea ca un bazileu cu daruri de cărți sfinte și odoare, „spre slava
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]