2,965 matches
-
de timp, acesta se plasează înaintea predicatului, iar subiectul după: "Na stolu leži knjiga" „Pe masă stă o carte”, "U frižideru ima šunke" (subiect logic la genitiv) „În frigider este șuncă”. Dacă în propoziție sunt două complemente, ambele stau după predicat: "Perušina pruži materi ruku" „Perušina întinde mâna către maică-sa”. Dacă în propoziție există unul sau două complemente circumstanțiale exprimat(e) prin adverb(e), acesta stă / acestea stau: Alte părți de propoziție stau în general cât mai aproape de cuvântul care
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
pronume personale neaccentuate, inclusiv cel reflexiv: Procliticele se plasează în felul următor: Iată câteva construcții diferite de cele din română ale unor propoziții subordonate. Propoziția circumstanțială de scop poate fi construită în mai multe feluri: Propoziția circumstanțială consecutivă poate avea predicatul la indicativ prezent ("Škola je tako dosadna da svi jedva čekamo svježi zrak, slobodu" „Școala e atât de plictisitoare, încât abia așteptăm aerul proaspăt, libertatea”) sau la condițional prezent cu valoarea conjunctivului românesc: "Nisam ratnik da bih vjerovao u pobjedu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
plictisitoare, încât abia așteptăm aerul proaspăt, libertatea”) sau la condițional prezent cu valoarea conjunctivului românesc: "Nisam ratnik da bih vjerovao u pobjedu" „Nu sunt războinic, ca să cred în victorie”. Propoziția circumstanțială condițională se poate introduce cu conjuncția "ako" și cu predicatul la indicativ prezent sau viitor ("Ako pišeš, misli i na čitatelja" „Dacă scrii, gândește-te și la cititor”, "Ako ćete trčati, onda ćete steći kondiciju" „Dacă veți alerga, veți avea condiție fizică”), ori la condițional: "Ako bi itko u Grčkoj
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
se šetaš să nama?" „El merge să se plimbe. Eu merg să mă plimb cu el. Vrei să te plimbi cu noi?” Formele pronumelor posesive sunt: Observații: Pronumele-adjective demonstrative sârbe exprimă trei grade de depărtare : Folosit ca subiect al unui predicat nominal cu verbul copulativ "biți" „a fi”, pronumele demonstrativ nu se acordă cu numele predicativ, ci se folosește la neutru singular: Ovo je moj sin / moja ćerka" „Acesta e fiul meu / Aceasta e fiica mea”, To je bilă nesreća" „A
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Milijardu ljudi gladuje" „Un miliard de oameni flămânzesc”. Numeral + substantiv sau/și adjectiv Numeral + pronume personal. În această construcție, pronumele personal este la genitiv cu toate numeralele, în afară de "jedan": "nas tri" „noi trei”, "ih deset" „ei zece”. Subiect + predicat Când predicatul este la o formă verbală fără participiu, cu "dva", "dve", "tri" și "četiri", precum și numerele care se termină cu aceste cifre prezente în grupul subiectului, predicatul se pune la plural ("Dve knjige nedostaju „Lipsesc două cărți”), dar cu cifrele de la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
numeralele, în afară de "jedan": "nas tri" „noi trei”, "ih deset" „ei zece”. Subiect + predicat Când predicatul este la o formă verbală fără participiu, cu "dva", "dve", "tri" și "četiri", precum și numerele care se termină cu aceste cifre prezente în grupul subiectului, predicatul se pune la plural ("Dve knjige nedostaju „Lipsesc două cărți”), dar cu cifrele de la 5 la 9 și numerele terminate cu aceste cifre sau cu 0, predicatul este la singular: "Dvadeset pet knjiga nedostaje „Lipsesc 25 de cărți”. La formele
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
četiri", precum și numerele care se termină cu aceste cifre prezente în grupul subiectului, predicatul se pune la plural ("Dve knjige nedostaju „Lipsesc două cărți”), dar cu cifrele de la 5 la 9 și numerele terminate cu aceste cifre sau cu 0, predicatul este la singular: "Dvadeset pet knjiga nedostaje „Lipsesc 25 de cărți”. La formele verbale compuse cu participiul sunt două situații: Aceste numerale au desinențele specifice adjectivelor cu forma lungă, adăugate la numeralele cardinale. În "peți" „al cincilea”, "šesti" „al șaselea
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
ale romanei, privitor la tipurile de propoziții, părțile de propoziție, topica în această și câteva propoziții subordonate. Propoziția interogativa se obține din propoziție enunțiativa cu două construcții prin care se realizează o intrebare totală: Propoziția negativă se obține prin negarea predicatului cu particulă negativă "ne" antepusa. Această formează un singur cuvânt cu verbele "imati" „a avea”, "biți" „a fi” și "hteti" „a vrea” la indicativ prezent (vezi mai sus secțiunea Formă negativă). La formele verbale compuse, verbul auxiliar neaccentuat urmează imediat
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Propoziția exclamativa se poate realiza nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul unor particule specifice (vezi exemple în secțiunea Particulă). Subiectul gramatical exprimat prin substantiv sau pronume este la nominativ. Există și subiect numit „logic”, care este la alt caz: Predicatul se acordă de regulă cu subiectul în persoana, număr și gen. În această ultima categorie se acordă nu numai participiul pasiv (folosit la diateza pasivă), ci și cel activ folosit la timpurile compuse cu acestă: "Ptice șu letele „Păsările zburau
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
participiul pasiv (folosit la diateza pasivă), ci și cel activ folosit la timpurile compuse cu acestă: "Ptice șu letele „Păsările zburau”. Lipsește însă acordul în construcția prezentativa cu pronume demonstrativ ca subiect, care rămâne invariabil, la nominativ singular neutru, si predicatul nominal cu verbul copulativ "biți": Ovo je moja ćerka" „Aceasta e fiica mea”. Numele predicativ al predicatului nominal cu verbul copulativ "biți" este de regulă la nominativ ("Moj braț je inženjer „Fratele meu e inginer”), iar uneori la genitiv cu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
șu letele „Păsările zburau”. Lipsește însă acordul în construcția prezentativa cu pronume demonstrativ ca subiect, care rămâne invariabil, la nominativ singular neutru, si predicatul nominal cu verbul copulativ "biți": Ovo je moja ćerka" „Aceasta e fiica mea”. Numele predicativ al predicatului nominal cu verbul copulativ "biți" este de regulă la nominativ ("Moj braț je inženjer „Fratele meu e inginer”), iar uneori la genitiv cu sau fără prepoziție: "Narukvica je od srebra „Brățară e din argint”, "Deda je uvek bio dobre volje
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
vole košarku" „Băieților le place baschetul” (lit. „Băieții iubesc baschetul”). Aceeași este topica dacă, rămânând îndeplinite condițiile 2-7, de exemplu propoziția de mai sus răspunde la întrebarea " Šta râde dečaci?" „Ce fac băieții?”, adică în răspuns subiectul este tema, iar predicatul + complementul rema. De regulă tema precede rema. În alte situații, topica poate fi diferită. Locul predicatului scos în evidență Pentru a-l scoate în evidență în propoziția de mai sus, predicatul poate fi pus la sfarsit: "Košarku dečaci vole lit.
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
condițiile 2-7, de exemplu propoziția de mai sus răspunde la întrebarea " Šta râde dečaci?" „Ce fac băieții?”, adică în răspuns subiectul este tema, iar predicatul + complementul rema. De regulă tema precede rema. În alte situații, topica poate fi diferită. Locul predicatului scos în evidență Pentru a-l scoate în evidență în propoziția de mai sus, predicatul poate fi pus la sfarsit: "Košarku dečaci vole lit. „Baschetul băieții îl iubesc” (bunăoară față de un sport pe care îl fac fără să le placă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
fac băieții?”, adică în răspuns subiectul este tema, iar predicatul + complementul rema. De regulă tema precede rema. În alte situații, topica poate fi diferită. Locul predicatului scos în evidență Pentru a-l scoate în evidență în propoziția de mai sus, predicatul poate fi pus la sfarsit: "Košarku dečaci vole lit. „Baschetul băieții îl iubesc” (bunăoară față de un sport pe care îl fac fără să le placă). Cu același scop, dar cu alt înțeles, predicatul poate fi pe locul întâi: Vole dečaci
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în evidență în propoziția de mai sus, predicatul poate fi pus la sfarsit: "Košarku dečaci vole lit. „Baschetul băieții îl iubesc” (bunăoară față de un sport pe care îl fac fără să le placă). Cu același scop, dar cu alt înțeles, predicatul poate fi pe locul întâi: Vole dečaci košarku" lit. „Iubesc băieții baschetul” (pentru a-i replică cuiva care susține contrariul). Locul subiectului Pentru a scoate în evidență subiectul opunându-l altui subiect eventual, acesta se plasează la sfarsitul propoziției: "Košarku
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
a chemat o femeie” (răspuns la o posibilă întrebare „Cine m-a chemat?”). Este de asemenea după predicat în propozițiile incidente de după un citat: "- Jeste li žedni? - upita domaćica „- Vă este sete? - întreabă gazdă”. Locul complementelor Complementul direct apare înaintea predicatului dacă este tema: "Papire će pokupiti čistačica" „Hârtiile le va aduna femeia de serviciu” (răspuns la o posibilă întrebare „Ce va fi cu hârtiile?”). Dacă predicatul are și complement direct, si complement indirect, de obicei cel care are grupul mai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
žedni? - upita domaćica „- Vă este sete? - întreabă gazdă”. Locul complementelor Complementul direct apare înaintea predicatului dacă este tema: "Papire će pokupiti čistačica" „Hârtiile le va aduna femeia de serviciu” (răspuns la o posibilă întrebare „Ce va fi cu hârtiile?”). Dacă predicatul are și complement direct, si complement indirect, de obicei cel care are grupul mai scurt îl precede pe celalalt: "Šaljem rukopis uredniku književne revije „Stvarnost”" „Trimit manuscrisul redactorului revistei literare "Stvarnost"”, "Šaljem uredniku rukopis mog neobjavljenog română" „Trimit redactorului manuscrisul
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
celalalt: "Šaljem rukopis uredniku književne revije „Stvarnost”" „Trimit manuscrisul redactorului revistei literare "Stvarnost"”, "Šaljem uredniku rukopis mog neobjavljenog română" „Trimit redactorului manuscrisul românului meu nepublicat”. Complementul direct sau indirect exprimat prin pronume personal fără prepoziție poate sta după sau înaintea predicatului, fie că este scos în evidență (formă accentuată) sau nu (formă neaccentuata). Exemple: Acest tip de complemente poate sta pe primul loc în propoziție, în formă accentuată, astfel fiind scos în evidență: "Meni șu ništa rekli" „Mie nu mi-au
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
funcția pe care o are în atributiva. Exemple: În legătură cu propoziția circumstanțiala de mod este de menționat că: Propoziția circumstanțiala de scop se construiește în următoarele feluri: Privitor la propoziția circumstanțiala concesiva este de menționat construcția cu conjuncția "makar", în care predicatul este la participiul activ: "Neću popustiti makar poginuo" „De-ar fi să mor, și tot n-am să cedez”, "Makar (i) ništa ne našli, dobro je da ispitamo teren" „Chiar dacă nu găsim nimic, e bine să cercetăm terenul”. Propoziția circumstanțiala
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
pentru a exprima același tip de condiție este cu particulă "li": "Ugasi li se lampica, zovite me". Pentru exprimarea unei condiții din prezent sau din viitor de care depinde realizarea unei acțiuni, există construcția analoga cu cea din română cu predicatul din subordonată și cel din regenta la condițional. Conjuncția poate fi "kad(a)", "ako" sau "ukoliko": "Kad / Ako / Ukoliko bi bilo kiše do kraja meseca, usevi bi se mogli spasti" „Dacă ar ploua până la sfârșitul lunii, semănaturile ar putea fi
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
kad(a)", "ako" sau "ukoliko": "Kad / Ako / Ukoliko bi bilo kiše do kraja meseca, usevi bi se mogli spasti" „Dacă ar ploua până la sfârșitul lunii, semănaturile ar putea fi salvate”. Dacă condiția este irealizabila, se folosește conjuncția "kad(a)" și predicatul la condițional sau conjuncția "da" și predicatul la indicativ prezent: "Kad bih bio / Da șam deset godina mlađi, predložio bih joj brak" „Dacă aș fi mai tanar cu zece ani, aș cere-o în căsătorie”. Condiția nerealizata în trecut se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Ukoliko bi bilo kiše do kraja meseca, usevi bi se mogli spasti" „Dacă ar ploua până la sfârșitul lunii, semănaturile ar putea fi salvate”. Dacă condiția este irealizabila, se folosește conjuncția "kad(a)" și predicatul la condițional sau conjuncția "da" și predicatul la indicativ prezent: "Kad bih bio / Da șam deset godina mlađi, predložio bih joj brak" „Dacă aș fi mai tanar cu zece ani, aș cere-o în căsătorie”. Condiția nerealizata în trecut se exprimă cu conjuncția "da" și predicatul la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
și predicatul la indicativ prezent: "Kad bih bio / Da șam deset godina mlađi, predložio bih joj brak" „Dacă aș fi mai tanar cu zece ani, aș cere-o în căsătorie”. Condiția nerealizata în trecut se exprimă cu conjuncția "da" și predicatul la perfect compus: "Da șam odgovorio i na deseto pitanje, zaradio bih milion dinara" „Dacă aș fi răspuns și la a zecea întrebare, aș fi câștigat un milion de dinari”. În limba sârbă lipsește concordanță timpului predicatului propoziției regente cu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
conjuncția "da" și predicatul la perfect compus: "Da șam odgovorio i na deseto pitanje, zaradio bih milion dinara" „Dacă aș fi răspuns și la a zecea întrebare, aș fi câștigat un milion de dinari”. În limba sârbă lipsește concordanță timpului predicatului propoziției regente cu cel al predicatului subordonatei, cum există de exemplu în limba franceză. Astfel: Acțiunea subordonată lui "trebati" „a trebui” că verb impersonal se exprimă la infinitiv dacă cel la care se referă obligația nu este precizat: "Treba sačekati
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
compus: "Da șam odgovorio i na deseto pitanje, zaradio bih milion dinara" „Dacă aș fi răspuns și la a zecea întrebare, aș fi câștigat un milion de dinari”. În limba sârbă lipsește concordanță timpului predicatului propoziției regente cu cel al predicatului subordonatei, cum există de exemplu în limba franceză. Astfel: Acțiunea subordonată lui "trebati" „a trebui” că verb impersonal se exprimă la infinitiv dacă cel la care se referă obligația nu este precizat: "Treba sačekati „Trebuie să se aștepte / așteptat”. Dacă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]