3,060 matches
-
să le cartografieze. Circumstanțelor fericite, ale consensului În privința delimitării temporale revolut/actual, trebuie să le fim recunoscători. Acestea au existat În România acum aproape doisprezece ani. Literatura post-“modernistă” a luat loc În canon. S-a consacrat. Are o identitate pregnantă, a pătruns În manuale, se află În topul preferințelor, s-a fixat și ca principalul obiect al snobismului În materie de literatură. „Generația de creație” care a produs-o a știut (că trebuie) s-o blindeze teoretic. A impus-o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
revista Lire, În termeni duri, acuzându-l de ignorarea tehnicilor scripturale moderne și a Întregii tradiții literare franceze. Dincolo de ingenuitatea, conservatorismul și, pe alocuri, stângăcia construcției (finalul este ratat), cele două personaje principale ale cărții sunt vii, poate cele mai pregnante ale literaturii franceze din ultimul deceniu. În raport cu scriitorii publicați de editura Minuit, Houellebecq reduce la minimum jocurile de limbaj, sincopele narative, procedeele sale retorice putând fi circumscrise de naratologia clasică. Limbajul său tinde spre transparența clinică, aceea care arată tot
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
abjects, vous serez vrais” (“Fiți abjecți și veți fi adevărați” ) este deviza viziunii scriitorului asupra literaturii, slogan, de fapt, foarte zolian. De la Mersault, protagonistul lui Camus din Străinul, este puțin probabil ca literatura franceză să fi cunoscut un personaj mai pregnant ca Bruno, profesorul de franceză ratat din Particulele elementare, un “erou al timpului nostru” În care orice cititor de sex masculin se poate recunoaște În diferite doze. Scris cu ironie, tandrețe, cinism și, În final, optimism, romanul, numit de presa
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
alta dă de gîndit asupra sensului adevărului ficțional. Astfel putem interpreta dimensiunea postmodernă a acestui roman, și a literaturii garretiene care și-o revendică În cazul romanului Descompunerea. Raza de acțiune intertextuală a titlului nu se oprește aici. Sphinx-ul repune pregnant pe tapet problema identității subiectului modern, confruntat cu o represivă istorie a sexualității sinonimă cu un repertoriu al excluziunilor de tot felul. Desigur, În primul rînd, titlul Sphinx e livresc. N-ar fi fost niciodată ales de tinerele scriitoare thrash
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ca Dostoievski În Demonii, de pildă, ideologia s-a dovedit o armă mai puternică. Literatura s-a mulțumit să Însoțească și să Îmbogățească un imaginar, colectiv și individual, fără să-i schimbe structura și originea. Unde se putea manifesta mai pregnant morala eroică a „generației etice” a unui Malraux decît Într-un război? Cu alte cuvinte, vina literaturii n-a fost aceea de impunere a unor valori postromantice - situație În care cu greu se mai poate distinge conturul normei, dacă nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pentru a nu constitui noi capete de acuzare În procesul literaturii celei mincinoase. Literatura ei refuză revoluția și tot instinctul primar pe care-l implică o schimbare de regim estetic, aletic, epistemic, dar respinge și scriitura lipsită de program, marcîndu-și pregnant textele ca fictive, ambiguizînd un material diegetic altminteri inocent dîndu-i alura - după exemplul lui Beckett - materialului didactic, in vitro. Perseverența cu care nu abdică niciodată de la o pretinsă scriitură albă și de la o preciptare fals apocaliptică merită admirată, poate nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Într-un neverosimil secol II, Volodine se desparte de un pseudo-SF și pășește cu Îndrăzneală În plin război rece, aducînd În proza franceză contemporană violență, baroc, dar și clocotul verbal și explozia lexicală nemaicunoscute de la Céline Încoace. Senzația cea mai pregnantă produsă de scrierile sale este aceea de claustrofobie. O scriitură densă, narațiuni centrifuge și dialoguri sacadate se cantonează În densitatea de plumb a junglelor din sud-estul Asiei, Învăluite de o atmosferă (la propriu) irespirabilă, suprasaturată de ofensiva incontrolabilă a vegetației
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
inteligentă și rafinată, eroina trăiește experiențele amoroase ca pe o necesară inițiere, fără să le confunde însă cu iubirea autentică. Romanul excelează în surprinderea minuțioasă a detaliilor (arhitectura caselor, interioare și mobilier, obiceiuri, gusturi) și a nuanțelor, reușind să construiască pregnant fiecare personaj, într-o suprapunere caleidoscopică de amintiri, senzații difuze, obiecte vetuste, înclinații și trăsături comportamentale. Atmosfera este impregnată de mirosul greu și răscolitor al castanilor, laitmotiv ambiental, și de legenda ce spune că fetele care stau sub ei nu
CRISTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286506_a_287835]
-
în fantastic, autoarea face dovada unui remarcabil stil calofil, a unei imaginații tentate de bizar și enigmatic, dar mai ales a unei surprinzătoare capacități de reinterpretare a temelor literare consacrate. Romanul Așteptare (1973), asemănător stilistic cu cel anterior, se deosebește pregnant de cele ce i-au urmat: Tutun de Macedonia (1976), Figuranții (1979), Vacanța (1981), Necuviința (1984), Privilegiu (1987), unde C. revine la maniera scrierilor de debut, afișând aceeași rece detașare față de întâmplările narate, aceeași neimplicare în destinul personajelor, dar dovedind
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Maeterlinck, precum și versiuni ale unor piese mai pe gustul său de Eugène Labiche, Victorien Sardou, Sacha Guitry, Henri Murger, Robert de Flers ș.a. La cabotinismul genial al lui Herz se adăugau o limbuție spirituală de cea mai variată și mai pregnantă valoare, continuu frământată de o ilaritate jumătate comică și jumătate tristă, și o imaginație instantanee miraculoasă. Niciodată n-am dat [...] de o personalitate mai complexă, mai universală și mai sintetică în admirabilul și ticălosul meșteșug al scenei ca baronul Adolphe
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
teoriei virtuților în cadrul eticii, în care e comentată „viața virtuoasă” a cetățeanului atenian. De fapt, tema virtuților apare implicit în orice societate istorică și se fixează întâi în epopei. Eroii ideali ai acestora au o serie de trăsături constante și pregnante, detectabile în comportament; admirați ca atare de comunitate, devin modele de imitat, putând exercita influență asupra unor generații întregi. Așa cum s-a repetat mereu, Iliada a educat Elada. Eroii epopeilor excelează în anumite domenii, prezintă deci areté, termen grecesc ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
între extreme. Despre laș se poate spune că e opusul curajosului, iar despre zgârcit că este opusul mărinimosului, dar flecarul, guralivul, amabilul, neobrăzatul nu au corespondent în planul virtuților. Apare deci ideea că oamenii pot fi caracterizați prin unele trăsături pregnante ale comportamentului lor, fără să căutăm în toate cazurile trăsături de profunzime, de tipul virtuților ce țin de principii. Această stratificare reapare în psihologia trăsăturilor din secolul XX, care uită însă de tema virtuților. O parte dintre tipurile lui TEOFRAST
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
familii, adunându-se în galeria de portrete, înfățișează oameni ce se aseamănă între ei, au „un aer de familie”, deși au și multe deosebiri, multe particularități. De demult a apărut în arta portretului caricatura, care subliniază specificul individului, caracterizându-l pregnant. Există însă o altă mare tradiție a portretisticii figurative care încearcă să surprindă „caracteristicile caracteriale” ale unei persoane pe baza virtualei asemănări a acestuia cu animalele. Se consideră că animalele au un specific tipologic psihologic temperamental, caracterial, moral chiar, subliniat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de la principii și delimitează un număr finit de clase, individul urmând să aparțină uneia dintre ele și să exprime atributele acesteia. Așa s-a procedat în tipologia zodiacală și în cea hipocratică. Cealaltă metodologie pornește de la descrierea de portrete cazuistice pregnante, care se cumulează inductiv într-o „galerie de portrete”, se grupează în „zone de acumulare”, în conformitate cu „un aer de familie”. Psihologia diferențială a trăsăturilor din secolul XX combină aceste variante, luând ca punct de plecare lexicul caracterizant și o ierarhie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
persoană” a părut a fi, la un moment dat, o cheie de boltă. În prezent sitagma de „persoană umană” este mult folosită. Conceptul de „persoană” are însă o istorie în care corelația cu individul uman real și concret nu e pregnantă de la început. Oricum, noțiunea de persoană nu era semnificativ corelată cu cea de caracter, cu puțin până la sintezele lingvistice și conceptuale din secolul XX, în care s-a încercat să se constituie și o psihologie a persoanei. După cum se știe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a indivizilor umani. În ultima perioadă în care tema alter-ego-ului a devenit centrală, Husserl (1994Ă a dezvoltat ideea unei „intersubiectivități transcendentale”, fără a face apel la conceptul de „persoană”. Totuși, în cadrul fenomenologiei unii autori au analizat tema persoanei. Cel mai pregnant a făcut-o Max Scheler, care, pe bună dreptate, este considerat „personalist”. În lucrarea sa fundamentală Etica materială a valorilor Scheler reia principalele teme ale lui Kant, pe care încearcă să le reformuleze (Boboc, 1971Ă. Autonomia omului, libertatea și responsabilitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
destinul moral al altora, participând la meritele și culpabilitatea lor, dar omul e ființă morală nu în calitatea sa de ființă biologică, ci în cea de ființă spirituală, ce își întemeiază acțiunile pe valori. Inteligența nu caracterizează omul așa de pregnant ca spiritul său axiologic. De aceea, Scheler nu e de acord cu „filosofia vieții” care afirmă că esențială în om este acțiunea anumitor forțe oculte „vitale”, și nu spirituale. Omul real se raportează variat, din punct de vedere afectiv, la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu pot explica singure trăsăturile personalității, ele interferând constant cu factorii de mediu. Livesley (2003Ă sugerează contribuția dominantă a genelor și a marker-ilor biologici - impulsivitatea: scăderea 5-HT centrale (Mann, 1998Ă - în determinismul dimensiunilor cel mai bine delimitate, deci mai pregnant conturate. De asemenea, trăsăturile temperamentale - condiționate dominant genetic - influențează contribuția personologică a factorilor de mediu. Astfel, după Reiss (2000Ă, temperamentul copilului fundamentează raporturile cu părinții și congenerii. Aceștia din urmă par să domine ca importanță contribuția atmosferei familiale în dezvoltarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
umori. În secolul XX, Jung împărțea oamenii în introvertiți și extrovertiți, iar Le Senne, în funcție de trei parametrii, fiecare cu două variante - activitate, emotivitate, retentivitate. A existat însă în caracteriologie și o tendință nesistematică, de reunire a cazuisticii în jurul unor tipuri pregnant prezentate, care se constituie în „centre de acumulare”, după principiul „aerului de familie”. Tipologia tulburărilor de personalitate ține cont de aceste tradiții, precum și de alte principii relevate în secolul XX. La începutul secolului XX a fost adus în discuție „tipul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de referință, ce nu se întâlnește ca atare în formă pură, în realitate, dar poate lumina înțelegerea cazurilor reale. Jaspers a fost preocupat însă și de cazul tipic semnificativ sau „cazul școală”. Acesta e un caz real ce se manifestă pregnant și semnificativ într-un domeniu existențial. Descrierea sa detaliată și expresivă îl poate impune ca un caz de referință, dătător de măsură, îi face pe alții să înțeleagă esența unei spețe cazuistice. De fapt, procesul se desfășoară în mai multe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care identifică superficial cazuistica. Desigur, în jurul unui caz ideal sau al unui caz tipic exemplar se adună și se coagulează alte cazuri, asemănătoare, dar puțin diferite, mai mult sau mai puțin apropiate, astfel că această populație cazuistică descrie și circumscrie pregnant o problematică. Este demersul sintetic prin care particularitățile sau descrierile eroilor tipici se precipită în jurul unui centru de acumulare, organizându-se printr-un „aer de familie”. În esență, tipologia persoanelor psihopate a lui Schneider e construită, după principiile cazului ideal
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pot beneficia de același diagnostic. Neoptând pentru un sistem dimensional și menținând tulburările de personalitate într-un continuum cu restul patologiei psihiatrice, Millon găsește o cale pentru a se apropia de realitatea faptică a cazuisticii, invitând la descrieri de cazuri pregnante. Este reactivată astfel, într-o formă modernă, problema ce era în dezbatere pe vremea lui Jaspers, adică cea a tipului ideal dublat de cazuistica pregnant prezentată, sub formă de cazuri exemplare sau cazuri reale, semnificative. Evaluarea critică a sistemelor prezentate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cale pentru a se apropia de realitatea faptică a cazuisticii, invitând la descrieri de cazuri pregnante. Este reactivată astfel, într-o formă modernă, problema ce era în dezbatere pe vremea lui Jaspers, adică cea a tipului ideal dublat de cazuistica pregnant prezentată, sub formă de cazuri exemplare sau cazuri reale, semnificative. Evaluarea critică a sistemelor prezentate Diversele concepții necategoriale despre tulburările de personalitate sunt, implicit, concepții despre personalitatea umană. Varietatea lor este, până la un punct, utilă pentru că aruncă o lumină asupra
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
clusterul A o populație mai vârstnică decât pentru clusterul B. Dimensiunile dramatic/emoționale scad cu vârsta, la fel ca și cele agresive și impulsive. Pentru clusterul C nu se observă o predominență la diverse vârste. Datele epidemiologice nu sunt însă pregnante și clare. Persoanele cu tulburări de personalitate sunt mai frecvent separate sau divorțate față de cele fără, și mai frecvent necăsătorite. În ceea ce privește tipologia nu sunt date clare. Mai există și variații transculturale. De exemplu, în Norvegia (studiul lui TORGERSENĂ, obiceiul de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
depresieiă. Studiile de până în prezent indică faptul că cei cu tulburări de personalitate se prezintă la medic mai des decât alții, mai mult decât e necesar, nu colaborează bine și sunt mari consumatori de servicii medicale. Acest fapt apare mai pregnant dacă se au în vedere și pacienții din diverse servicii specializate, care au tulburări de personalitate, și care pot fi identificați și urmăriți prin serviciile psihiatrice de legătură. Pe lângă neurologie se poate menționa dermatologia, medicina genito-urinară, și multe altele. Patologia
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]