26,056 matches
-
care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate. (2) Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei. ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate sunt contrare atât dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind valorile supreme
DECIZIA nr. 504 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295230]
-
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, și, în acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, procedura în materie disciplinară a magistraților este una cu caracter complex, implicând exercitarea preliminară de atribuții de către Inspecția Judiciară, iar apoi exercitarea atribuțiilor de către Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca decizia finală să revină Înaltei Curți de Casație și Justiție. Reclamantul acționează ca titular al unei petiții, iar nu ca titular al
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295142]
-
echivala cu pronunțarea de către același judecător și în faza de fond asupra excluderii unei piese a materialului probator, după ce s-a pronunțat, prin încheiere definitivă de respingere a tuturor cererilor și excepțiilor, în calitate de judecător de cameră preliminară, considerând legal și loial efectuată întreaga urmărire penală. Invocă unele considerente ale Deciziei Curții Constituționale nr. 802 din 5 decembrie 2017 și susține că, întrucât judecătorul de cameră preliminară s-a pronunțat cu caracter definitiv, menținând ca legale probele, același
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
a tuturor cererilor și excepțiilor, în calitate de judecător de cameră preliminară, considerând legal și loial efectuată întreaga urmărire penală. Invocă unele considerente ale Deciziei Curții Constituționale nr. 802 din 5 decembrie 2017 și susține că, întrucât judecătorul de cameră preliminară s-a pronunțat cu caracter definitiv, menținând ca legale probele, același judecător, preluând funcția de judecată și devenind judecător al fondului, este în imposibilitatea de a face noi verificări de legalitate în cursul judecății din perspectiva constatării inadmisibilității procedurii prin
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
renunțare la urmărire penală, acesta fiind ținut să verifice îndeplinirea criteriilor prevăzute de art. 318 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, iar exercitarea acestei atribuții de către procuror nu se poate realiza fără încuviințarea judecătorului de cameră preliminară. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală, reține că posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a exercita funcția de judecată în cauză nu
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
nu se poate realiza fără încuviințarea judecătorului de cameră preliminară. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (3) și ale art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală, reține că posibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a exercita funcția de judecată în cauză nu este de natură să aducă atingere dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în fața legii și la dreptul la un proces echitabil, fiind în interesul înfăptuirii actului de justiție ca același judecător
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
decidă asupra întregului material probatoriu administrat în cauza pe care o va soluționa. În aceeași măsură, apreciază că aspectele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 802 din 5 decembrie 2017 nu sunt de natură să determine incompatibilitatea judecătorului de cameră preliminară cu exercitarea funcției de judecată în aceeași cauză, deoarece aprecierea preliminară a legalității administrării probelor nu determină aprecierea finală a fiabilității, pertinenței și concludenței acestora și nu justifică bănuiala de parțialitate în privința judecătorului, motive pentru care, de altfel, prin
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
va soluționa. În aceeași măsură, apreciază că aspectele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 802 din 5 decembrie 2017 nu sunt de natură să determine incompatibilitatea judecătorului de cameră preliminară cu exercitarea funcției de judecată în aceeași cauză, deoarece aprecierea preliminară a legalității administrării probelor nu determină aprecierea finală a fiabilității, pertinenței și concludenței acestora și nu justifică bănuiala de parțialitate în privința judecătorului, motive pentru care, de altfel, prin Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a respins
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
alin. (1) lit. c), care este compatibilă cu funcția de judecată, mai puțin când se dispune începerea judecății potrivit art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c). “ ; ... – Art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală: „(7) Judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecății exercită funcția de judecată în cauză. “ ... ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile art. 96 alin. (4) din Codul penal contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
soluția. Așa fiind, Curtea a arătat că simplul fapt că judecătorul ar fi luat o decizie înaintea procesului nu poate justifica, în sine, o bănuială de parțialitate în privința acestuia. Trebuie avute în vedere întinderea și importanța acestei decizii. Aprecierea preliminară a datelor din dosar nu poate semnifica faptul că ar fi de natură să influențeze aprecierea finală, ceea ce interesează fiind ca această apreciere să se facă la momentul luării hotărârii și să se bazeze pe elementele dosarului și pe
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
6 iunie 2000, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Morel împotriva Franței, paragraful 45, precum și Decizia nr. 296 din 11 mai 2016, precitată, paragraful 16). ... 15. Prin aceleași decizii, Curtea a reținut că obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Prin urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competență
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competență și la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzația în materie penală. De altfel, potrivit prevederilor art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va comunica de îndată parchetului, în vederea remedierii, încheierea pronunțată, în cazul în care fie constată neregularități ale actului de sesizare, fie sancționează, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
actului de sesizare, fie sancționează, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori exclude una sau mai multe probe administrate în timpul urmăririi penale. Cu privire la legalitatea probațiunii, în camera preliminară pot fi supuse controlului judecătorului aspectele referitoare la nulitatea absolută sau relativă ori la excluderea unor probe, care, potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din acestea. Așa
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
judecătorului aspectele referitoare la nulitatea absolută sau relativă ori la excluderea unor probe, care, potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din acestea. Așa fiind, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că obiectivul acestei proceduri este să stabilească dacă urmărirea penală și rechizitoriul
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
scopul reglementării fiind asigurarea soluționării cu celeritate a cauzelor penale. Împrejurarea că instanța competentă să judece cauza pe fond nu poate ea însăși să se pronunțe cu privire la cererile și excepțiile care au fost ridicate în procedura de cameră preliminară și care au fost soluționate în această procedură (atât pe fond, cât și/sau în contestație) nu afectează dreptul părților la un proces echitabil, deoarece au constituit deja obiect al controlului unui judecător. Instanța competentă să se pronunțe asupra judecății pe
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
2016, paragrafele 21 și 22). ... 17. În fine, Curtea a mai observat că, în urma pronunțării Deciziei nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, procedura în camera preliminară se desfășoară în cadrul unor dezbateri orale și contradictorii. Aceasta presupune că în procedura de cameră preliminară se pot administra probe pentru a se face dovada că anumite probe din rechizitoriu sunt obținute în mod nelegal sau neloial. Dacă s-
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, procedura în camera preliminară se desfășoară în cadrul unor dezbateri orale și contradictorii. Aceasta presupune că în procedura de cameră preliminară se pot administra probe pentru a se face dovada că anumite probe din rechizitoriu sunt obținute în mod nelegal sau neloial. Dacă s-ar aprecia în mod contrar, s-ar ajunge la situația în care dreptul la o procedură orală
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 6 februarie 2018, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu permite judecătorului de cameră preliminară, în soluționarea cererilor și excepțiilor formulate ori a excepțiilor ridicate din oficiu, să administreze alte mijloace de probă în afara „oricăror înscrisuri noi prezentate“ este neconstituțională. În considerentele deciziei precitate, Curtea a constatat, în esență, că este necesar ca, în
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
și excepțiilor formulate ori a excepțiilor ridicate din oficiu, să administreze alte mijloace de probă în afara „oricăror înscrisuri noi prezentate“ este neconstituțională. În considerentele deciziei precitate, Curtea a constatat, în esență, că este necesar ca, în procedura de cameră preliminară, verificarea legalității administrării probelor de către organele de urmărire penală să fie realizată, în mod nemijlocit, în contradictoriu cu părțile și persoana vătămată, cu posibilitatea administrării oricăror mijloace de probă. ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
aplicat dispozițiile art. 94 alin. (4) din Codul de procedură penală în sensul celor precizate anterior. Cu privire la dispozițiile art. 340 și 342 din Codul de procedură penală, solicită să se constate că prevederile referitoare la judecătorul de cameră preliminară și la atribuțiile acestuia sunt neclare și imprecise, lipsite de previzibilitate în ceea ce privește drepturile de care beneficiază petenții. În acest sens, arată că, în cauză, judecătorul de cameră preliminară a refuzat să admită cereri referitoare la administrarea probelor
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
se constate că prevederile referitoare la judecătorul de cameră preliminară și la atribuțiile acestuia sunt neclare și imprecise, lipsite de previzibilitate în ceea ce privește drepturile de care beneficiază petenții. În acest sens, arată că, în cauză, judecătorul de cameră preliminară a refuzat să admită cereri referitoare la administrarea probelor, întrucât a apreciat că nu se află în situația de a îndeplini un rol activ în aflarea adevărului, reținând, totodată, că dispozițiile art. 342 din Codul de procedură penală nu sunt
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
apreciat că nu se află în situația de a îndeplini un rol activ în aflarea adevărului, reținând, totodată, că dispozițiile art. 342 din Codul de procedură penală nu sunt aplicabile în speță. Apreciază că, în acest fel, judecătorul de cameră preliminară acceptă ca Direcția Națională Anticorupție să ascundă probe în dosar, cu încălcarea dispozițiilor constituționale și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate. Prezintă și alte aspecte procedurale din cauza în care a fost invocată prezenta excepție
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
obiectul controlului de constituționalitate în nenumărate rânduri, reglementarea actuală fiind formulată în acord cu deciziile Curții Constituționale. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală, reține că textul de lege reglementează obiectul camerei preliminare, o fază intermediară a procesului penal. Or, împrejurarea că plângerea formulată împotriva soluției procurorului se soluționează de judecătorul de cameră preliminară în camera de consiliu nu atribuie cauzei o procedură specială de soluționare, petenta - autoare a excepției de neconstituționalitate - realizând
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală, reține că textul de lege reglementează obiectul camerei preliminare, o fază intermediară a procesului penal. Or, împrejurarea că plângerea formulată împotriva soluției procurorului se soluționează de judecătorul de cameră preliminară în camera de consiliu nu atribuie cauzei o procedură specială de soluționare, petenta - autoare a excepției de neconstituționalitate - realizând o confuzie în acest sens, procedura de cameră preliminară fiind parcursă doar atunci când instanța este sesizată prin rechizitoriu, aspect care
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
că plângerea formulată împotriva soluției procurorului se soluționează de judecătorul de cameră preliminară în camera de consiliu nu atribuie cauzei o procedură specială de soluționare, petenta - autoare a excepției de neconstituționalitate - realizând o confuzie în acest sens, procedura de cameră preliminară fiind parcursă doar atunci când instanța este sesizată prin rechizitoriu, aspect care nu se regăsește în speța de față. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]