9,297 matches
-
de Posa trebuie să răsară energia unui suflet ideal; lui nu-i trebuie pe-atâta tonul grăunțos (kornig) și plin al naturelor eroice, ci un accent (petrecut) pătruns oarecum de nobleța sufletului. Tot de categoria asta se țin: Fernando în Principele statornic și Hamlet, deși fiecare din ei mărginit firește prin diferința lor individuală și prin împregiurări. Ei toți sânt plini de întreaga nobleță a spiritului, care îl ridică pe om, în toate pozițiunile din viață, asupra ordinarității. Și Hamlet, cel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
eterogen. De-a dreptul curată se numește cu osebire acea cunoștință în care experiența sau simțul nu s-amestecă defel, a cărei putință e așadar neatârnată și cu totul apriori. Acuma rațiunea este facultatea aceea cari ni pune-n mâni principele cunoștinței apriori. Deci rațiunea pură este aceea care conține principele unei cunoștințe de-a dreptul și absolut apriorice. Un organon al rațiunei pure ar fi resumțiunea tuturor principilor acelora după cari se pot câștiga și institui toate cunoștințele apriorice pure
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cunoștință în care experiența sau simțul nu s-amestecă defel, a cărei putință e așadar neatârnată și cu totul apriori. Acuma rațiunea este facultatea aceea cari ni pune-n mâni principele cunoștinței apriori. Deci rațiunea pură este aceea care conține principele unei cunoștințe de-a dreptul și absolut apriorice. Un organon al rațiunei pure ar fi resumțiunea tuturor principilor acelora după cari se pot câștiga și institui toate cunoștințele apriorice pure. Aplicarea executată a unui asemenea organon ne-ar da un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totul apriori. Acuma rațiunea este facultatea aceea cari ni pune-n mâni principele cunoștinței apriori. Deci rațiunea pură este aceea care conține principele unei cunoștințe de-a dreptul și absolut apriorice. Un organon al rațiunei pure ar fi resumțiunea tuturor principilor acelora după cari se pot câștiga și institui toate cunoștințele apriorice pure. Aplicarea executată a unui asemenea organon ne-ar da un sistem al rațiunei pure. Dar fiindcă în așa mod s-ar cere prea mult și-ar rămânea in
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atât cunoștința analitică cât și cea sintetică apriori, și este pentru scopul nostru de o întindere prea mare, fiindcă noi nu mergem cu analiza mai departe, decât până unde-i de neapărată trebuință pentru a găsi în întreg cuprinsul lor principele sintezei apriorice, ca lucru 1 de căpetenie ce ne interesează. Această cercetare, ce n-o putem numi doctrină în sens propriu ci numai critică transcendentală, pentru că n-ar de scop lărgirea cunoștințelor noastre înșile [ci numai] reajustarea lor și care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a stabili ceva apriori despre obiecte și de a lărgi esperiența dincolo de marginile oricărei experiențe posibile, este cu totului tot dialectică, și aserțiunile ei iluzorie nu se potrivesc defel într-un canon pe care are a-l conține analitica. Analitica principilor va fi deci numai un canon pentru puterea de judecată, care canon o învață cum ea să aplice la obiecte noțiunile raționale ce conțin în ele condiții la reguli apriorice. Din cauza aceasta eu, luând drept temă principiele proprie inteligenței, mă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și autoritate prin funcțiunea de cenzor care asigură ordinea și concordia generală, chiar bunăstarea comunității științifice, și oprește curagioasele și mănoasele ei lucrări de a nu se depărta de la scopul principal, care este mulțămirea generală [... ]. {EminescuOpXIV 442-899} {EminescuOpXIV 900} Un principe nu trebuie așadar să aibă virtuțile pomenite mai sus, desigur insă aparența lor. Cutez a susținea că e foarte primejdios de-a fi pururea onest; însă a părea evlavios, de bună-credință, uman, cu frica lui Dumnezeu, onest, a părea toate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
virtuțile pomenite mai sus, desigur insă aparența lor. Cutez a susținea că e foarte primejdios de-a fi pururea onest; însă a părea evlavios, de bună-credință, uman, cu frica lui Dumnezeu, onest, a părea toate acestea e foarte folositor. Un principe, și mai cu seamă un principe nou, nu trebuie să observe totdeuna ceea ce alți oameni cred că e bine; adese, pentru a se menține la locul lui, trebuie să înfrîngă buna-credință, iubirea de oameni, umanitatea și religia. Trebuie să aibă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aparența lor. Cutez a susținea că e foarte primejdios de-a fi pururea onest; însă a părea evlavios, de bună-credință, uman, cu frica lui Dumnezeu, onest, a părea toate acestea e foarte folositor. Un principe, și mai cu seamă un principe nou, nu trebuie să observe totdeuna ceea ce alți oameni cred că e bine; adese, pentru a se menține la locul lui, trebuie să înfrîngă buna-credință, iubirea de oameni, umanitatea și religia. Trebuie să aibă deci un suflet care e astfel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deci un suflet care e astfel făcut încît să se-ntoarcă după cum bate vântul și schimbăcioasele eventualități ale norocului; și să nu părăsească de câte ori i se prezintă ocazia calea dreaptă, dar să ia numaidecât calea cea strâmbă dacă trebuie. Un principe cată dar să se păzească ca să nu iasă nicicând o vorbă din gura lui care să nu fie o mărturisire a celor cinci virtuți pomenite mai sus. Tot ce iese din gura lui trebuie să respire milă, bună-credință, umanitate, onestitate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a fi, puțini oblicesc cum ești, și acești puțini nu cutează a se pune împotriva glasului mulțimei celei mari, pentru care strălucirea unei mari demnități va fi totdeuna o cauză de admirație. La acțiunile oamenilor - dar mai cu samă a principilor, cari nu mai au nici un tribunal asupra lor - lucrul de căpetenie e scopul final. De aceea principele să caute pururea a-și asigura viața sa și stăpânirea sa; mijloacele vor fi totdeuna considerate ca onorabile și vor fi lăudate de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
celei mari, pentru care strălucirea unei mari demnități va fi totdeuna o cauză de admirație. La acțiunile oamenilor - dar mai cu samă a principilor, cari nu mai au nici un tribunal asupra lor - lucrul de căpetenie e scopul final. De aceea principele să caute pururea a-și asigura viața sa și stăpânirea sa; mijloacele vor fi totdeuna considerate ca onorabile și vor fi lăudate de toți, căci mulțimea ține totdeuna cu aparențele și cu succesul. Toată lumea e plină de plebe, iar cei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Toată lumea e plină de plebe, iar cei puțini cari sânt mai cu minți nu ajung să vorbească și ei decât atunci când mulțimea, care în sine nu are nicicând putere, nu mai știe încotro și are nevoie de un sprijin. Un principe din timpul meu, pe care mai bine nu-l numesc (poate Ferdinand de Arragonia, N. tr. ) nu propovăduiește decât pace și bună-credință și cu toate acestea și-ar fi pierdut domnia daca el însuși ar fi observat virtuțile acestea. 19
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
daca el însuși ar fi observat virtuțile acestea. 19. SĂ TE FEREȘTl DE DISPREȚ ȘI DE URĂ După ce-am tractat pre larg cele mai de seamă din calitățile enumerate le voi rezuma pe celelalte toate în regula generală că principele (precum am spus-o deja în parte) trebuie să se ferească de orice lucru cari l-ar face odios sau disprețuit; și, ori de câte ori se va feri de un asemenea lucru, el va fi făcut din parte-și totul pentru ca orice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu se atinge averea și onoarea oamenilor ei trăiesc mulțumiți și nu ai a te lupta decât cu ambiția câtorva, care se poate înfrîna în diferite chipuri. Disprețuit e acela care trece drept schimbăcios, ușurel, muieratic, pusilanim, nehotărât; de acestea principele trebuie să se ferească ca de-o stîncă-n mare și cată să se silească a arăta în acțiunile sale oarecare mărime, curaj, seriozitate și tărie. În toate tractările lui cu supușii cată să excite părerea că hotărârile lui sânt irevocabile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oarecare mărime, curaj, seriozitate și tărie. În toate tractările lui cu supușii cată să excite părerea că hotărârile lui sânt irevocabile și să se ție în așa respect încît nimeni să nu cuteze de a-l amăgi sau mrejui. Un principe despre care se cred acestea are faimă destulă și cu greu se va plănui vro conjurație contra lui. Nimeni nu-l atacă dacă știe că are calități mari și e respectat de ai săi. Un principe n-are să se teamă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
amăgi sau mrejui. Un principe despre care se cred acestea are faimă destulă și cu greu se va plănui vro conjurație contra lui. Nimeni nu-l atacă dacă știe că are calități mari și e respectat de ai săi. Un principe n-are să se teamă decât de două lucruri: dinlăuntru - despre supuși, dinafară - despre puterile străine. Contra acestora te aperi c-o armată bună, și cui o are nu-i vor lipsi nicicând amici, înăuntru va avea totdeuna liniște până când s-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cum am spus eu, atunci, ca și Nabis sparțiatul, va respinge toate năvălirile de dinafară, numai de-și va rămânea credincios șie însuși. Dar despre supuși ai a te teme de conspirație chiar când în aparență domnește liniștea, în contra căreia principele se asigură daca evită ura și disprețul poporului; căci cine 900 {EminescuOpXIV 901} plănuiește conspirații crede totdeuna de-a mulțumi poporul prin moartea principelui. Cine însă știe că va jigni poporul prin aceasta nu cutează să întreprinză asemenea treburi. Esperiența
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
despre supuși ai a te teme de conspirație chiar când în aparență domnește liniștea, în contra căreia principele se asigură daca evită ura și disprețul poporului; căci cine 900 {EminescuOpXIV 901} plănuiește conspirații crede totdeuna de-a mulțumi poporul prin moartea principelui. Cine însă știe că va jigni poporul prin aceasta nu cutează să întreprinză asemenea treburi. Esperiența arată că multe conspirații s-au făcut, puține au izbutit; căci cine le întreprinde nu poate face singur nimic; iar ajutor nu poate căuta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
satisface dorințele lui proprii, căci poate spera tot folosul din trădarea planului. Daca din partea aceasta vede câștig sigur, iar de cealaltă nesiguranță și primejdie, trebuie să aibă o rară fidelitate de prieteșug cătră tovarășii săi sau o ură înrădăcinată contra principelui pentru ca să se ție de cuvânt. în scurt, în partea conspiratorilor nu e decât frică, gelozie, neîncredere, cari paralizează totul; în partea principelui e autoritatea demnității princiare, legile, ocrotirea amicilor și a puterii publice, încît, daca se mai adaogă și înclinația
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și primejdie, trebuie să aibă o rară fidelitate de prieteșug cătră tovarășii săi sau o ură înrădăcinată contra principelui pentru ca să se ție de cuvânt. în scurt, în partea conspiratorilor nu e decât frică, gelozie, neîncredere, cari paralizează totul; în partea principelui e autoritatea demnității princiare, legile, ocrotirea amicilor și a puterii publice, încît, daca se mai adaogă și înclinația poporului, e cu neputință ca cineva să fie atât de nebunește de îndrăzneț ca să-nceapă o conjurațiune. În genere conspiratorii au să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
planului lor; iar după ce totul se împlinește mai au a se teme de popor, încît nu le rămâne nici un refugiu. Aș putea să citez exemple nenumărate; dar e destul unul, care s-a-ntîmplat și de care pomeneau părinții noștri. Annibal Bentivoglio, principe de Bologna și bun al Domnului Annibal, acuma în viață, a fost ucis prin conspirație de cătră partidul Cannieștilor. Pe urmă-i a rămas un singur copil, în fașe, Giovanni. Îndată după uciderea principelui poporul se răsculă și ucise întreg
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care pomeneau părinții noștri. Annibal Bentivoglio, principe de Bologna și bun al Domnului Annibal, acuma în viață, a fost ucis prin conspirație de cătră partidul Cannieștilor. Pe urmă-i a rămas un singur copil, în fașe, Giovanni. Îndată după uciderea principelui poporul se răsculă și ucise întreg partidul conspiratorilor. Acesta a fost efectul înclinațiunii poporului din Bologna cătră familia Bentivoglio, care era pe atunci atât de mare încît locuitorii din Bologna, în lipsa unui alt membru al familiei care să poată stăpâni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
El s-a arătat vrednic de sângele din care se presupunea că se trage și și-a activat dreptul. Atâta poate nașterea, daca e vorba ca ea să nu fie totul. ) Conchid dar că puțin are a se teme un principe de conjurațiuni daca poporul îi e favorabil. Când însă e urât de popor are a se teme de toate și de fiece om. State bine organizate și principi înțelepți au evitat pururea cu cea mai mare îngrijire ca cei mari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu fie totul. ) Conchid dar că puțin are a se teme un principe de conjurațiuni daca poporul îi e favorabil. Când însă e urât de popor are a se teme de toate și de fiece om. State bine organizate și principi înțelepți au evitat pururea cu cea mai mare îngrijire ca cei mari să n-ajungă la desperare, iar poporul să fie mulțumit, căci aceasta e una din grijele de căpetenie ale regentului. Între statele bine organizate și guvernate a timpului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]