3,831 matches
-
necesitate între lumea ideilor filozofice și judecata de gust, și criticul nu descrie obiectul decât când are impresia că are de-a face cu o operă de artă. Dar a considera obiectul îndelung este a-l ține îndelung sub ochii privitorului, a constrânge pe acest privitor să se contamineze subiectiv de subiectul tău. Și de fapt, oricât n-ar fi legătură între structura obiectului și ecoul lui estetic în subiect, marii critici au izbutit totdeauna, printr-o astfel de explicație a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și judecata de gust, și criticul nu descrie obiectul decât când are impresia că are de-a face cu o operă de artă. Dar a considera obiectul îndelung este a-l ține îndelung sub ochii privitorului, a constrânge pe acest privitor să se contamineze subiectiv de subiectul tău. Și de fapt, oricât n-ar fi legătură între structura obiectului și ecoul lui estetic în subiect, marii critici au izbutit totdeauna, printr-o astfel de explicație a obiectului, prin fine observații exterioare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
săbii și cuțite, pe care de n-ar fi văzut-o cineva ar fi fost "vrednic de pedeapsă". "Cadrele" sunt prețuite pentru "asemănarea" lor și în raport direct cu dimensiunea. Cu sentimentalitatea ușoară a celor de jos, el crede că privitorii unui tablou care arată plecarea unui bărbat la război sunt obligați să se întristeze și, dimpotrivă, cei care văd scena întoarcerii să se veselească, și cum tablourile sunt la rând, privitorii și ai unuia și ai altuia să treacă pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sentimentalitatea ușoară a celor de jos, el crede că privitorii unui tablou care arată plecarea unui bărbat la război sunt obligați să se întristeze și, dimpotrivă, cei care văd scena întoarcerii să se veselească, și cum tablourile sunt la rând, privitorii și ai unuia și ai altuia să treacă pe rând prin cele două stări. La Veneția îl atrage mașinăria celor doi "draci" care bat orele în turnul ceasornicului. Încolo orașul i se pare fără meșteșug "arhitectonicesc". Cadrele din Palatul Dogilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cavalerii ageri iute se pornesc; Armele lor crude crâncen se lovesc. Dar cum două valuri se izbesc turbate Și-napoi fug iarăși repezi, spumegate, Amândoi cu spaimă crunții acești frați Îndărăt se-azvîrlă palizi, sângerați. Sângele lor curge; ura însă crește; Privitorii tremur; - nimeni nu-i oprește; Ci ei toți afară fug înspăimîntați, Căci de întuneric sunt amenințați. Torțele stau toate gata a se stinge; De-ale nopței umbre sala se încinge, Și tot se mai bate negrii luptători Luminați de fulgeri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de ceea ce făcuse mai înainte.” (motivele cunoscute pentru care a fost arestat la Iași, pe 8 noiembrie 1886, și dus la Mânăstirea Neamț) etc. Parafrazarea lui Aron Densușianu este aproape completă, lipsind doar câteva episoade < printre care cel din 1883 privitor la pistolul poetului: „La 8 iulie /sic! Este vorba de 28 iunie, dar vezi și mai jos/ un vânt puternic se abătu asupra acestui creere-lume, desrădăcinând orice vegetație și astri, și lăsând în urmă-i pustiul și umbra în care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
London: Longmans, Green & Co. (facsimil al ed. a 2-a din 1759. London: A. Millar, R. & J. Dodsley) În seria BIOGRAFII. MEMORII. MONOGRAFII au mai apărut (selectiv) • Am purtat steaua galbenă, Inge Deutschkron • Am vrut unitatea Germaniei, Helmult Kohl • Caietele privitorului tăcut, Constantin Ciopraga • Charlotte Sibi. Demoiselle de français. Domnișoara de franceză, Olivier Dumas • Cinci degete-n ochi. Jurnal (1990-2006), Val Gheorghiu • Din trecut, Sergiu Dimitriu • Istoriografia română la vîrsta sintezei. A.D. Xenopol, Al. Zub • Jurnal politic, Ioan Hudiță • Memoria amfiteatrelor
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Ideea s-a născut într-o zi călduroasă de august în timp ce se juca instinctiv cu un creion pe care îl înfingea succesiv întro bucată de brânză Camenbert, topită din cauza căldurii. Imaginea acestor ceasuri „îndoite” produce un efect de surpriză asupra privitorului. Unicitatea se referă la faptul că produsul creației nu poate fi asemănat cu nimic anterior. Unicitatea este o garanție a originalității produsului creativ, mai ales în artă. Exemple: o interpretare unică a unei piese muzicale, un tablou cu o reprezentare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
află în armonie cu sine și cu lumea. Câtă seninătate și fericire i se citesc pe chip; cât calm și stăpânire de sine în fiecare membru al trupului; câtă tăcere și armonie profundă! O armonie contagioasă care i se transmite privitorului. Nu mai există dorință, necesitate, agitație, nesiguranță, goană după obiecte din afară, dependență de ceva. Este suprema beatitudine - într-un cuvânt, plenitudinea. V. BUDDHA ȘI IISUS 1. Nașterea, copilăria și tinerețea Între viața lui Buddha și cea a lui Iisus
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Independenței“ (Memoriile, vol. IX, p. 81); sub presiunea liberalilor radicali și cu acordul mai mult decât entuziast al principelui Carol (acesta îi scria tatălui său, principele Carol Anton de Hohenzollern, la 25 mai /6 iunie 1877: „Nu mai puteam rămânea privitori impasibili; nu voiam să fim tratați ca provincie turcească... Acum, armata mea are frumosul rol de a se bate pentru o idee“ - Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tomul II, 1877-1886, București, 1909, pp. 20-21) luându-se hotărârea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am putut să mă refer la aceste lacune. În aceeași semiobscuritate, el a făcut și o prezentare a picturii lui Ilie Boca (50 de ani), în care a reluat cîteva impresii formulate cu alte ocazii: I.B. nu l flatează pe privitor și e, asemnea lui Vorel, un expresionist. *„Da’ dumneata, domnu’ Călin, de ce nu scrii o carte? Atîția neisprăviți o fac, iar dumneata amîni. De ce?...” Evaluarea aparține unei foste doctorițe, un fel de nebună a orașului, care se înființează pe la toate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
probabil Nicolae Ceaușescu. Un al doilea document de acest tip este Nota extras din 15 martie 1981, la o lună și jumătate după ce Noël Bernard fusese operat la plămâni, ce reproducea un articol apărut în publicația exilului, BIRE, la Paris, privitor la intervenția chirurgicală suferită de directorul postului de radio. În josul paginii documentului respectiv apare, după cum notează Nestor Rateș, un comentariu scris de mână cu următorul conținut: Tov. col. Bogdan. Datele publicate de BIRE confirmă că măsurile întreprinse de noi încep
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dispuse conform unei rețele stradale complet diferite de cea veche. Numai foarte puține monumente, fie ele biserici sau monumente de arhitectură civilă, de obicei integrate sau, mai bine spus, ascunse printre noile construcții, mai rămân să amintească orașul dispărut unui privitor atent. O asemenea transformare a și fost desăvârșită în următoarele orașe din România: Buzău, Râmnicu Sărat, Ploiești, Pitești, Târgoviște, Râmnicu Vâlcea, Craiova, Slatina, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Oltenița, Tulcea, Constanța, Galați, Focșani, Adjud, Tecuci, Huși, Bârlad, Vaslui, Piatra-Neamț, Bacău, Roman, Iași
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
adresate șefilor de autorități: General Levente, Comandantul Diviziei a 6 a; M. Tincu, primarul orașului Focșani; Gh. Călcâi, prim-procuror al orașului Focșani. Piatra-Neamț, 27 August 1938 La adresa telegrafică a Legiunii de jandarmi Neamț Nr. 26652 din 27 August a.c., privitor la amănunte despre broșura „Adevărul în procesul Corneliu Zelea Codreanu Mai 1938”, găsită în curtea D-lui Colonel Ghineraru, prefect de Neamț, vă relatăm: Broșura este semnată Mișcarea Legionară și poartă data August 1938. În broșură se fac aprecieri favorabile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
poliție însărcinează cu primirea broșurilor de la compactare și răspândirea lor, pe Clement Gheorghe pe care îl recomandă și încrederii lui Trifa Titus și compactorilor Michnay și Tompos. f) Dă directive de urmat celor doi curieri de la Cluj, Acrivu și Cioceanu, privitor la primirea exemplarelor destinate pentru Cluj. Pentru toate aceste capete de acuzare Nicolae Petrașcu este condamnat în lipsă la 3 ani interdicție și 2000 lei amendă pentru uneltire contra ordinei sociale. (DS 14900, vol. 47, pag. 3) Pentru satisfacerea curiozității
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al Inspectoratului General al Jandarmeriei referitor la interdicția deplasării evreilor din lagărele de muncă. 17. 30 august 1941. Nota nr. 24.927 a Comandamentului 6 Teritorial referitoare la Ordinul Marelui Stat Major nr. 11.337/G din 19 august 1941 privitor la o serie de modificări aduse Instrucțiunilor generale nr. 31.200 din 8 august 1941. 18. August 1941. Telegrama cifrată nr. 16.815 a Ministerului Afacerilor Interne referitoare la eliberarea din lagăre a liderilor comunitari evrei în vederea propagandei pentru împrumutul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
39. 3 noiembrie 1941. Raportul nr. 12.701 al Marelui Cartier General, Secția I, referitor la utilizarea evreilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 50 de ani la munca de interes obștesc. 40. 5 noiembrie 1941. Ordinul nr. 54.232 privitor la sancțiunile aplicate evreilor din detașamentele de lucru C.F.R. 41. 7 noiembrie 1941. Nota nr. 253/404001 a Inspecției 4L Brașov referitoare la cazarea evreilor aflați în detașamente de lucru. 42. 9 noiembrie 1941. Raportul nr. 285 al Detașamentului de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
aflați în detașamente locale de a purta asupra lor actele de identitate; c) Raportul nr. 138.075/1943 referitor la drepturile bănești cuvenite evreilor care prestează muncă obligatorie. 175. 10 noiembrie 1943. Raportul nr. 131.014 al Batalionului 4 Administrativ privitor la modificarea programului de lucru pentru evreii care prestează munca obligatorie la instituții. 176. 11 noiembrie 1943. Notă a Cabinetului Militar referitoare la formarea de detașamente de lucrători cu evreii din Transnistria. 177. 21 noiembrie 1943. Ordinul nr. 430.756
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din România între anii 1940-1944, vol. I: Legislația antievreiască, Editura Hasefer, București, 1993, doc. nr. 3, pp. 46-51. Document nr. 2 DECRET-LEGE relativ la Statutul militar al evreilor Art. 1. Evreii, în înțelesul art. 2 din Decretul-lege din 9 august 1940, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, indiferent de categoria din care fac parte, sunt excluși de la serviciul militar. Ei sunt obligați a plăti taxele militare statornicite prin legi, cum și de a presta munci de interes obștesc potrivit
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
5 Septemvrie și Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940, Am decretat și decretăm: REGULAMENT asupra Decretului-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor CAPITOLUL I Definirea evreilor Art.1. - Evreii, în înțelesul art. 2 din Decretul Lege din 9 August 1940, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, indiferent de categoria din care fac parte, sunt excluși atât dela pregătirea premilitară cât și dela serviciul militar. Art. 2. - Sunt socotiți evrei, în înțelesul legii, următorii: a) Cei de religie mozaică
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Copiii naturali, creștini, adică botezați, născuți din mamă de religie mozaică botezată. Art. 7. - Trecerea la creștinism, adică botezarea celor de religie mozaică, după 9 August 1940, data punerii în aplicare a Decretului-Lege Nr. 2.650 din 8 August 1940, privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România, nu mai poate atrage schimbarea situației de evreu a celui caracterizat ca atare după criteriile stabilite la articolele precedente din prezentul regulament. Evreii trecuți astfel la creștinism, rămân excluși dela pregătirea premilitară
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
deși tratatul minorităților acordă acest drept larg de încetățenire, menit să dea un statut juridic legal tuturor evreilor și străinilor refugiați din Rusia Sovietică, din Galiția și chiar din Ungaria revoluționară, totuși, atât Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919, privitor la evreii din vechiul Regat, cât și art. 56 și urm. din Legea pentru dobândirea naționalității române din 1924, nu fac aplicația tratatului minorităților (art. 7), ci aplicația dispozițiunilor din tratatele de la Trianon și Saint Germain, pretinzând pentru evreii din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a publica lucrări didactice sau științifice la edituri evreești. Nu definește însă noțiunea de român etnic și nici aceea de editură evreească. 8/. Decretul-Lege No. 3810 (Monitorul Oficial No. 271 din 17 Noembrie 1940) completează Decretul din 5 Octombrie 1940, privitor la trecerea proprietăților rurale evreești în patrimoniul Statului. Decretul se referă la păduri, mori de orice fel, fabrici agricole de spirt, industrii forestiere, stocuri de cereale și inventar, etc. Decretul cuprinde și societățile evreești socotite astfel când majoritatea capita lului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau unul evreu, indiferent dacă a fost botezat. Se exceptează voluntarii și invalizii de război și cei ce au luptat pe linia de foc, precum și urmașii tuturor acestora. 20/. Decretul-Lege publicat în Monitorul Oficial No. 68 din 21 Martie 1941, privitor la modificarea art. 44 din Legea pentru regimul general al cultelor, interzice trecerea evreilor de la un cult la altul. 21/. Decretul-Lege No. 1647 (Monitorul Oficial No. 130 din 4 Iunie 1941) anulează convențiunile de concesiuni de vase fluviale contractate cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un proprietar neevreu și un arendaș, asociat sau administrator evreu, sunt nule de drept. Decretul-Lege menționat mai sus a fost completat printr-o nouă Lege de o egală importanță și anume: 2. Decretul-Lege pentru completarea Decretului-Lege din 5 Octombrie 1940 privitor la trecerea proprietăților rurale evreești în patrimoniul Statului din 17 Noembrie 1940 care dispune trecerea în patrimoniul Statului a următoarelor bunuri aparținând evreilor, persoane fizice sau societăților evreești: a. - Pădurile împreună cu toate construcțiile, instalațiile, uneltele, liniile de căi ferate, mijloacele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]