11,157 matches
-
măsură să asigure intelectualilor o nouă identitate colectivă, si un al treilea, aproape simultan, de politizare intensă a vietii intelectuale și, În fine, un al patrulea, mai recent, În care s-au impus intelectualii mediatizați și experții. Două chestiuni constituie problematică acestei abordări În perspectiva cronologică. Prima are caracter mai politic și privește mecanismul de legitimare a schimbărilor politice intervenite după 1989 („revoluția» sau «tranziția democratică»). Charles Tilly, studiind 500 ani de revoluții europene, acorda o importanță considerabilă revoluțiilor est-europene din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ale ordinului Meritul Cultural Italian. Debutând în 1956 ca traducător, cu Epistolarul lui Torquato Tasso, L. va publica primul volum de istorie literară abia în 1972 - Țările Române și Italia până la 1600 (în colaborare cu N. Stoicescu), acesta completând parțial problematica disertației de doctorat, elaborată cu câțiva ani înainte. Folosind și citând conștiincios lucrările predecesorilor, autorii acoperă întinse spații de referință, propunându-și realizarea unei sinteze a legăturilor româno-italiene din secolele al XIII-lea- al XVI-lea. Precumpănitor istorice, investigațiile subliniază pătrunderea
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
care întruchipează ipostaze specifice și valori proprii acestei arii de cultură. Acoperind contribuția științelor pozitive și domeniile umaniste, comentariul îmbină analiza cu privirea de sinteză, fără să avanseze spectaculoase răsturnări de viziune, dar insistând îndeosebi pe reliefurile imaginii. Abordând aceeași problematică, integrator și complementar, alte cărți vor spori densitatea informațiilor. Numeroase lucrări concepute în scopuri didactice și mai cu seamă traducerile întregesc activitatea italienistului. SCRIERI: Țările Române și Italia până la 1600 (în colaborare cu N. Stoicescu), București, 1972; Petrarca prozatorul, București
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
tutela familiei, ei sunt preocupați în esență să-și marcheze individualitatea. Se vor conduce, așadar, după o variantă banală și lipsită de profunzimea intelectuală a conceptului vivere pericolosamente, se vor lăsa ispitiți de dificultăți, vor lua adesea hotărâri cruciale etc. Problematica personajelor înglobează o serie de aspecte comune scrierilor de acest gen. Lipsite de profunzime, ele se pierd printre ițele unor conflicte convenționale, deci previzibile, iar supremele provocări de a înfrunta viața și de a o trăi frenetic sunt stagiul militar
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
cele din urmă ajunge pe un șantier, unde își găsește și o soție. Substanța epică își trage sevele atât din analiza psihologică (realizată prin modalități standard ca monologul interior și retrospectiva), cât și din radiografierea mediilor parcurse de personaj. Aceeași problematică formează armătura și în romanul Cu pieptul în bătaia vântului (1980), doar că acum autorul dorește să diversifice miezul epic prin prezentarea unor destine paralele. Nucu Antim și surorile sale, Moisa și Tamina, trec prin tot felul de peripeții amoroase
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
sociale, diferențele sunt minimale. Fără a intra aici în discuția despre raportul dintre sociologie și antropologia socială și culturală (pentru unele observații, vezi și capitolul 1, în special secțiunea 1.2.), voi spune doar că am ținut să prezint succint problematica „relațiilor de rudenie” (kinship), care era conceptul-cheie în antropologia culturală clasică. Aceasta din elementarul și bunul motiv că în societățile simple, iliterate, exotice, ce formau obiectul de studiu al respectivei discipline, în jurul „relațiilor de rudenie” (al diferitelor configurații familiale) se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
antropologia culturală, dar studiul grupului familial are deosebite semnificații teoretice și de intervenție practică în special pentru sociologie, sociologia familiei fiind poate cea mai dezvoltată ramură a acesteia. Există astăzi în lume zeci de instituții și catedre universitare specializate în problematica familiei, sute de publicații și foarte multe programe de cercetare. Cât privește principalele teme ale sociologiei familiei în procesul didactic, acestea sunt: tipologia familială; apariția și evoluția grupului familial; factori determinanți în procesul schimbării structurilor și funcțiilor familiei; familia ca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acționa și gândi de fapt sub influența prejudecăților. Afișând - desigur neostentativ și jignitor pentru cei din jur - argumente științifice solide cu privire la subiecte atât de discutate și disputate, cum sunt căsătoria, dragostea, familia, divorțul, prestigiul social al celui ce studiază sistematic problematica familiei nu are decât de câștigat. Cu atât mai mult cu cât în zilele noastre vârsta celor ce studiază (învățământul instituționalizat de lungă durată), deopotrivă cu a celor afectați direct de această problematică (căsătoria se face statistic mai târziu, divorțurile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prestigiul social al celui ce studiază sistematic problematica familiei nu are decât de câștigat. Cu atât mai mult cu cât în zilele noastre vârsta celor ce studiază (învățământul instituționalizat de lungă durată), deopotrivă cu a celor afectați direct de această problematică (căsătoria se face statistic mai târziu, divorțurile și recăsătoririle sunt mai frecvente) tinde să se dilate mult dincolo de tinerețe. 1.5. Principalele momente istorice ale studiilor (sociologice) despre familietc "1.5. Principalele momente istorice ale studiilor (sociologice) despre familie" Științele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
socioumane, în sociologie și psihologia socială, în particular. Nu se insistă, prin urmare, asupra conținutului lor de detaliu, ci asupra relevanței lor în cercetarea familiei. Referindu-ne la chestionar ca la cel mai frecvent instrument utilizat în cadrul studiilor concrete pe problematica familiei, să observăm mai întâi că și în acest caz funcționează efectul dezirabilității sociale. Prin variabila „dezirabilitate socială” înțelegem tendința subiecților de a da răspunsuri în conformitate cu ceea ce e de dorit din punct de vedere social, de a apărea într-o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
seama de aceste principii, dar și de cerința reprezentativității eșantionului studiat, este de dorit o cercetare multifazată, în care la eșantioane succesiv mai mici să se aplice metode tot mai complexe și intensive. Dilema cantitativ-calitativ intervine și în cercetările de problematica familiei, adică dacă dorim să asigurăm reprezentativitatea eșantionului, avem în general un număr mare de subiecți (familii) și nu putem aplica metode intensive, calitative (observația, de pildă), ci instrumente standardizate prin care obținem date cantitative ce transcriu aspecte mai de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe baza realității lui personale, este retorica lui, lumea lui, și nu a oamenilor la care se referă.) În antropologia culturală americană, începând din deceniul al șaptelea al secolului recent încheiat, există o direcție de cercetare bine conturată pe această problematică, numită etnoștiință (pe care unii antropologi au supranumit-o noua etnografie). Având ca exemplu cercetările clasice de etnobotanică, etnomuzicologie și cu deosebire cele de relații și denumiri de familie și rudenie, reprezentanții etnoștiinței au ca program epistemic - utilizând în principal
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ce spune familia” (dacă e cazul, separat, soț, soție, copii etc.); ce spun alții din exterior (vecini, prieteni, alte surse); ce a constatat cel ce a realizat studiul. În încercarea de a teoretiza și sistematiza pe un plan mai cuprinzător problematica perspectivelor, am propus conceptul metodologic de analiză multiperspectivală. El se referă la abordarea oricărei realități socioumane, dar se potrivește de minune în studierea familiei și a rudeniei. De altfel, ideea a încolțit odată cu lecturarea celebrei cărți a lui Oscar Lewis
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în psihologia socială americană se încerca explicarea armoniei sau a dizarmoniei cuplului conjugal prin magnitudinea diferenței dintre „la ce s-au așteptat” partenerii vizavi de viața de familie și „ceea ce au găsit” în realitate, dintre rolurile anticipate și rolurile efective. Problematica rolurilor, a așteptărilor, anticipărilor și percepțiilor de rol este atât de intim și general prezentă în grupul domestic, încât nu o tratăm ca pe o teorie aparte. În cele ce urmează, vom schița câteva teorii mai specifice, deși nici în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în speță al psihosociologiei în materie de gender (gen social), îl constituie identificarea barierelor artificiale bărbat-femeie, a circumscrierii rolului lor disfuncțional și a dezvăluirii mecanismelor prin care pot fi demontate. O contribuție notabilă în această direcție este dată și de problematica autoși heteroidentificării masculinității și feminității. În imaginea de sine a fiecăruia dintre noi, are importanță și cât de mult ne percepem ca posedând masculinitate saufeminitate. Concepția psihologică de tip clasic arată că, cu cât autodefinirea persoanei în termeni de masculinitate-feminitate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și experiențele traumatice de viață. La abuzul sexual față de copii se invocă neputința de expresivitate normală a masculinității, constatându-se că mulți dintre bărbații înclinați spre pedofilie și incest sunt timizi și stângaci în relațiile cu adulții. • Modelul ecologic plasează problematica violenței domestice în interacțiunile și evoluțiile din mediul familial, acesta, la rândul lui, fiind puternic marcat de mediul comunitar. În viziunea modelului ecologist, copilul care nu se potrivește cu așteptările părinților (este neascultător, are dizabilități emoționale ori comportamentale de dezvoltare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
urmare, ca o nouă atitudine față de divorț să opereze la nivelul indivizilor, ceea ce, alături de alți factori, pot fi incluse în schema explicativă a creșterii ratei divorțialității. 7.1.3. Factori explicativi specificitc "7.1.3. Factori explicativi specifici" Și în problematica divorțului, sunt răspândite teoriile de nivel microsocial care practică individualismul metodologic, pornesc adică de la interesele, informațiile și strategiile actorilor individuali. G. Levinger (1979) oferă un model explicativ al disrupției conjugale cu trei dimensiuni: atractivitatea maritală, alternativele existente și barierele ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ale traiectoriei de viață (sănătate, profesie, trăsături de caracter etc). 8.3.3. Copii adulți, părinți în vârstă. Schimburile intergeneraționaletc "8.3.3. Copii adulți, părinți în vârstă. Schimburile intergeneraționale" Sociologia și antropologia ultimelor decenii și-au intensificat preocuparea pentru problematica schimbului social la nivel intergenerațional. Aceasta privește din plin și structurarea și dezvoltarea grupului domestic, fie că este vorba de transferuri de capitaluri intergeneraționale la palierul macrosocial, fie mai ales în interiorul sistemului familial și de rudenie. Macrotransferurile dintre generații vizează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
valorile familiei”, care ocupă un spațiu întins în literatura dedicată familiei contemporane. Ea ne indică, la o analiză mai scrupuloasă, câteva constatări. Există cel puțin două accepțiuni majore ale „valorilor familiale”, cel puțin în SUA, acolo unde a fost lansată problematica și a devenit o temă de discuție publică, fiind invocată cu sârg și în propaganda electorală. Într-o primă accepțiune, cea tradițională, conținutul lor principal ar fi (Bradshaw, Healey, Smith, 2001): „Tinerii n-ar trebui să facă sex sau să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
caracterul recursiv, dinamic al raportului valori-decizii comportamentale. Cercetări celebre în domeniu - referențiale și pentru cea mai sus citată - sunt cele întreprinse de A. Thornton și colaboratorii (1983), care s-au concentrat expres asupra lămuririi sensului cauzalității atitudini (valori)-comportament în problematica opțiunilor maritale. Concluziile sunt de aceeași natură: în unele cazuri, valorile și atitudinile sunt buni predictori pentru comportamentul efectiv, alteori nu, și apar mai degrabă ca variabilă dependentă a situațiilor și experiențelor de viață. De exemplu, din investigațiile echipei conduse
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rată mai ridicată de tulburări psihice (Barnes, 1984). Familiile cu handicapați sau, mai nou, cu SIDA, sunt o problemă. Să anticipăm însă că felul în care își vede familia propria situație (obiectivă) este dimensiunea centrală în terapia familială; situațiile „obiective” problematice se rezolvă fie prin schimbarea parametrilor situației, fie prin schimbarea perspectivei familiei asupra propriei situații. (Este posibilă, bineînțeles, și mixtura celor două genuri de intervenție.) Considerațiile de mai sus cu privire la tipurile de probleme, natura și sursele (cauzele lor) sunt aproape
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
realității construite, ideile, credințele, spusele lui devin, prin interacțiune cu familia, componente ale lumii familiei; - se lucrează în echipă de terapeuți după următorul algoritm al unei ședințe: prin întrebări circulare adresate clientului, se culeg informații și se formulează ipoteze privind problematica familiei; echipa de terapeuți discută între ei, pe baza observațiilor și a ipotezelor formulate, strategia optimă de urmat; terapeuții se întâlnesc din nou cu familia și prezintă sarcinile proxime; - se utilizează și echipa de terapeuți ce asistă în condiții de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se promovează exclusiv texte scrise de femei și abia din 1929, când își modifică și titlul, marcând explicit o deschidere, printre colaboratori sunt admiși și bărbați. Momentul coincide cu o evidentă creștere valorică a revistei, fără ca ponderea scrisului și a problematicii feminine să scadă. De altfel, grupul inițial al celor mai importante colaboratoare se va menține și în această nouă etapă: Agatha Grigorescu-Bacovia, Claudia Millian, Maria Cunțan, Cornelia Buzdugan, alături de care pot fi întâlnite acum și numele unor poeți consacrați, ca
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
Barbu Niculescu, Claudiu Isopescu, Vasile Muși, Mihail Fărcășanu (Sensul permanent al Unirii), V. Brătianu ș.a. De la numărul 3/1951 în sumar este inclusă și „Cronica literară”, asigurată de Vintilă Horia, iar de la numărul 4/1951 un spațiu larg este consacrat problematicii culturale. În „Pagina culturală” sunt cuprinse informații despre scriitorii români din exil și din țară, despre publicațiile și editurile românești din exil (revista „Destin”, Editura Cartea Pribegiei ș.a.), cronici de carte, articole și studii de literatură română. Vintilă Horia este
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
Poem filosofic” situat la egală distanță de perspectiva sentimentală, ca și de cea sceptică sau cinică, Existența tragică poate fi revendicată și de literatură, grație vibrației ideilor („idei trăite”), „stării emoționale” (ce le încarcă de seva autenticului), cât și deschiderii problematicii, interesând direct și în mod major întregul câmp umanistic și cuprinzând valorizarea preeminentă a sentimentului estetic și a artei. Arhitectura și conținutul cărții își au originea în propoziția conform căreia „existența este și rațională și irațională”, și inteligibilă și neinteligibilă
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]