3,972 matches
-
dezbateri aplicate, se poate reliefa miza raportului dintre autoritatea religioasă și cea laică. Un demers interdisciplinar de istorie culturală va reuși să gestioneze aceste raporturi sui generis, relevând funcțiile lor esențiale în economia unei dezbateri serioase, deocamdată amânate, asupra acestei problematici importante. O istorie intelectuală autentică, lipsită de orice ideologizare sau de un fond resentimentar contraproductiv nu va putea ocoli un asemenea subiect major al spațiului cultural românesc. Abordarea interconfesională Problema interconfesională, mai ales cea a relației dintre Ortodoxie și Romano-Catolicism
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
asigură prospețimea și fecunditatea Ortodoxiei, ferindu-o de orice abatere. O adevărată de lecție (smerită, umilă) de creștinism dogmatic, liturgic, canonic pe care elita creștină interbelică o oferea mediului românesc. Cunoașterea religioasă Există sisteme de gândire care gravitează în jurul apodicticului, problematicului, sisteme materiale cu un caracter reflectoriu, adică punctate de o conștiință teoretică. Rațiunea umană pendulează între o gândire sistemică și un aspect pasiv al sistemului reglat de o latură autonomă a mentalului și de o latură eteronomă a lucrurilor interioare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
termeni: semn, icoană, idol, alegorie, imagine, mit etc -, valorifică întregul tezaur al tradiției Părinților Bisericii, punând un accent deosebit pe sublimarea profunzimii simbolice a artei religioase. Poate autorul ar fi trebuit aici să se aplece mai mult asupra definirii unei problematici noționale compozite, precum am arătat puțin mai sus, prin exploatarea unei bibliografii adecvate aparatului antropologiei simbolice, în măsura în care o bună parte a acestor termeni ar fi contribuit la lămurirea unor discuții preliminare despre miza simbolisticii artei religioase, aceasta neînsemnând o scădere
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Alin Tat "Religie și politică la Sfântul Augustin". Pr. Daniel Benga ilustrează relația dintre religios și politic, dintre Biserica Creștină și Imperiul Roman prin apelul la Meliton de Sardes și Augustin. Există mai multe modalități de abordare a unei asemenea problematici: fie plecând de la răspândirea creștinismului, se examinează maniera în care statul păgân reacționează în fața dezvoltării noii religii, fie modul în care Biserica reacționează față de Stat, având ca ipoteză de lucru pozițiile scriitorilor creștini, atitudinile martirilor creștini, în lipsa unui act normativ
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
simbolul unui început nou în condițiile unei libertăți care începea să spere că va fi în stare să semene cu cea veche". Pentru Marcel Petrișor, Convorbirile sînt o "Arcă noemică și transportatoare prin vremi a acelor poveri noetice, dialectice și problematice, care-și așteaptă încă dezlegarea. Ospitalitatea practicată cu exigență", de către publicația noastră, oferă colaboratorilor, cum remarcă Maria Carpov, "un cadru mult rîvnit, intrarea într-o comunitate care obligă". Solomon Marcus subliniază reușita revistei ca "în lunga ei viață să devină
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de analiză În cercetare. Preocupări urbanistice anterioare Preocupări pentru dirijarea dezvoltării orașului existau de ceva vreme, frânturi de regulament urbanistic fuseseră cuprinse legislativ Încă de la Regulamentul Organic (1831) și apoi dispersat În tot felul de legi ce priveau direct anumite problematici ale orașului. Important este de Înțeles cum s-a răspuns nevoii de plan urbanistic, cum s-a trecut de regulamente disparate pe probleme distincte laun plan ce adună laolaltă problematica orașului În canoanele nou instituitei discipline: urbanismul. Încă din 1830
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
statuează ipotezele unui plan urbanistic, „prima cerință pe care trebuie să o Îndeplinească un plan de sistematizare este aceea să fie realizabil― (Sfințescu 1919: 108). Planul este gândit pentru 50 de ani de aplicație și grupează prevederi pe capitole de problematici ale orașului. Pentru delimitar ea orașului, planul propune un inel de bulevarde de centură, plantații de delimitare a orașului, delimitarea administrativă a comunelor suburbane limitrofe, Împiedicarea extinderii orașului printr-o centură de plantații destul de lată aflată În posesiunea orașului, ce
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
drepturi și libertăți, și se oferă posibilitatea participării și a disensiunii, oare nu vorbim despre un regim democratic? Gândindu-ne la țări considerate democratice, ca Italia sau Elveția, caracterizate, prima de o receptivitate scăzută - oricum s-ar măsura această noțiune problematică - și a doua de o hegemonie a social-democrației care durează de câteva decenii, e dificil să considerăm aceste caracteristici ca fiind primordiale într-un regim democratic real. Rămânând la nivelul definiției empirice, Schmitter și Karl (1993, 40) adaugă la raționamentul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
tendinței de agregare către cei doi poli. Dacă acțiunile expuse mai sus se accentuează și devin foarte evidente, apar alte consecințe. Este mult mai dificil, dacă nu chiar imposibil, să se ajungă (la decizii, la nivel guvernamental sau parlamentar); la fel de problematică va fi și punerea în aplicare a deciziilor; crește numărul și importanța actorilor din cadrul elitelor și al maselor (care devin neutri în ceea ce privește regimul, și, mai mult decât atât, care încep să se opună în mod activ, considerându-l ilegitim). Se
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
se bazează pe convingerea că, pentru o anumită țară, aflată într-o conjunctură specială, nu există niciun alt regim care să asigure realizarea obiectivelor colective într-un mod mai satisfăcător". S-au formulat mai multe definiții alternative ale acestui concept problematic. Cu toate acestea, definiția adoptată aici pare cea mai convingătoare, în afara faptului ca este împărtășită de numeroși autori ca, de pildă, Linz, Lipset (1959) Almond și Verba (1963), care, studiind democratizarea centrată pe elite, recunosc importanța legitimării (v. Higley și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a fost prezent în tot cursul vieții. Axinte Frunză a fost, de asemenea, un scriitor cu totul remarcabil, care a scris nuvele, care a făcut traduceri reușite, recreând opere străine în limba noastră. Scrisul său beletristic este pătruns de seva problematicii sociale, care generează și îi animă mesajul profund uman. Scrierile sale sunt pline de observații fine, originale. Semnificative, în acest sens, sunt impresiile de călătorie de la Muntele Athos (1909), publicate între cele două războaie mondiale. Axinte Frunză a tradus, totodată
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și socioprofesională a persoanelor cu deficiențe sau cu probleme de învățare s-au concretizat în România prin măsuri practice, unele aplicate cu mult timp înainte de lansarea conceptului de "educație integrată" în literatura de specialitate. Făcând o analiză retrospectivă asupra acestei problematici în spațiul românesc, putem sublinia următoarele aspecte: primele instituții destinate școlarizării copiilor cu deficiențe au apărut încă din secolul al XIX-lea (1864 Școala pentru copii surzi, Focșani) și la începutul secolului XX (1900 Școala pentru copii orbi, Cluj-Napoca; 1918
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în esență, este o chestiune de atitudine. Din perspectivă psihosociologică, orice demers în abordarea strategiilor de implementare a învățământului incluziv în sistemul de învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența practicilor incluzive în educație riscă să rămână în permanență sub semnul întrebării. Analiza macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru incluziune și integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijinul economic
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
elevilor în funcție de particularitățile individuale și de vârstă. Având în vedere că învățământul actual are un pronunțat caracter formativ, cadrul didactic trebuie să fie orientat spre adoptarea unor metode de lucru activ-participative, în cadrul cărora elevul să fie pus în fața unor situații problematice care pot fi rezolvate prin eforturile proprii, să i se creeze posibilitatea de cercetare și satisfacere a curiozității constructive, să descopere singur și să aplice în mod creator setul de cunoștințe și deprinderi acumulate. întregul proces educațional trebuie integrat într-
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
eronate sunt identificate adesea la numeroși indivizi, într-o gamă largă de contexte. În primul deceniu al acestui secol, Gilbert Harman și Sanjeev R. Kulkarni au arătat că utilizarea metodei "echilibrului reflectiv" ca metodă de întemeiere a raționamentelor inductive este problematică, deoarece permite anumitor trăsături ale convingerilor oamenilor să declanșeze schimbări semnificative în "echilibrul" la care aceștia ajung 34. Atât Goodman, cât și Rawls susțin că modalitatea de ajustare a unui principiu general în raport cu o judecată particulară reprezintă exact maniera în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fiecare persoană își testează și întemeiază convingerile. Ținând cont de această teză, Harman și Kulkarni se întreabă: "Dar de ce ar trebui să presupunem că metodele noastre obișnuite de întemeiere ne arată ceva despre temeinicie?35" Cei doi arată că dezbaterea problematicii derivate din această întrebare îi conduce în mod inevitabil la observațiile prezentate de Stephen P. Stich și Richard E. Nisbett cu privire la modul în care prejudecățile pot influența "practicile de raționament obișnuite". Harman și Kulkarni susțin faptul că observațiile lui Stich
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
poate fi construită de oameni care creditează rațiunea, dar recunosc legitimitatea unor repere care o depășesc. Responsabilitatea civică și conviețuirea critică a rațiunii cu credința sunt soluții pentru principala noastră problemă (solidaritatea comunității), dar și pentru cea doar enunțată, contactul problematic între societatea modernă secularizată și cele nesecularizate sau superficial secularizate. Se pare, însă, că societatea nu urmează această direcție, ci dimpotrivă, merge spre dezinteresul față de problemele cetății în favoarea dezvoltării personale, iar din colaborarea maladivă dintre rațiune și credință proliferează idoli
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nefericiți. Nenorocirile și eșecurile au adus nefericire întotdeauna, însă omul avea mijloacele care-l ajutau să se împace cu ea. Acum, "de îndată ce omul se debarasează de obligațiile comunitare, preocuparea sa sistematică pentru fericire nu poate decât să-i facă existența problematică și nesatisfăcătoare - acesta este destinul individului socialmente independent care, fără un suport colectiv și religios, înfruntă singur și neînarmat încercările vieții"22. O soluție pare să fie apelul la spiritualitate, dar este, de fapt, o deschidere către eficiența magiei după
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fiind definite în termenii raționalității instrumentale, celelalte țin de factorul politic autentic pentru că presupun realizarea (conservarea) unui bine și a unui sens. La sfârșitul istoriei despre care vorbea Fukuyama ar putea exista un bine, dar existența unui sens ar fi problematică. Drept urmare, absența coeziunii sociale care rezultă din existența unui sens ar fi cel mai mare pericol al utopiei liberale în versiunea sfârșitului istoriei. Bibliografie Antohi, Sorin, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Editura Științifică, București, 1991. Arendt, Hannah, Originile totalitarismului, traducere
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
septembrie 2010 În cadrul RIV, precum și proiectul cu care am aplicat la școala doctorală și modul În care acesta s-a transformat și adaptat după primul an de cursuri În cadrul școlii doctorale, perioadă În care mi s-au clarificat multe aspecte problematice, Însă au apărut și altele noi. Subiectul tezei de cercetare propusă de mine are ca titlu provizoriu „Arhitectura și urbanismul În perioada comunis tă din România (1947-1989 )―. Lucrarea mea va fi structurată În trei părți, Începând cu expunearea premiselor inițiale
Polarităţile arhitecturi by Alexandru Mihai Robitu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92984]
-
înconjurător, dar a făcut-o adesea în defavoarea condițiilor normale de dezvoltare a vieții. "Era nucleară", "era informatcii", "era genetică" etc. crează un nou mediu de viață și o nouă conștiință în raport cu acesta. Ritmul rapid al schimbărilor a determinat constituirea unei problematici complexe a lumii contemporane (PLC), care a adus omenirea în fața unei alternative extreme: "Sunt posibile atât o împlinire umană fără precedent, cât și o catastrofă finală. Ceea ce se va întâmpla în realitate depinde de un alt factor major și decisiv
Caleidoscop by Lăcrămioara Neamţu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93514]
-
intelectuală:de a,,asculta”cu atenție cerințele formulate; de a acționa corect în raport cu aceste cerințe; de a răspunde la întrebări; de a urmări, a judeca și completa sau corecta răspunsurile colegilor; de a pune întrebări și de a găsi soluții problematice cu caracter matematic. OPERAȚIONALIZAREA OBIECTIVELOR SPECIFICE Obiectivele operaționale definesc noul comportament după ce preșcolarul deficient de auz a parcurs o experiență de învățare. Ele reprezintă finalități concrete, măsurabile, reprezentate prin schimbări vizibile de comportament. Operaționalizarea obiectivelor se realizează într-o formulare
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
deficiență de auz orientând atenția spre elemente importante, să fie clare, corecte și precise. Răspunsurile copiilor surzi trebuie să dovedească întelegerea cunoștințelor matematice și să fie formulate independent. În cadrul conversației de consolidare, răspunsul vizează adaptarea copiilor surzi la o situație problematică și presupune o elaborare mentală sau practică. Educatoarea trebuie să acorde timpul necesar pentru formularea răspunsului, acceptând unele greșeli, care vor fi corectate după formularea răspunsului. În cazul în care se primește un răspuns incorect, se va recurge la activitate
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
rezultatele, sau dacă corespund sau nu cu unele idei, să aplice și alte situații, create prin analogie. Problematizarea: reprezintă una din cele mai utile metode didactice prin potențialul ei euristic și activizator. În problematizare, cel mai important este crearea situațiilor problematice și mai puțin punerea unor întrebări. O situație problemă este o situație contradictorie, conflictuală ce rezultă din trăirea simultană a două realitați:experiența anterioaă și elementele de noutate cu care se confruntă copilul preșcolar cu deficiență auditivă. Acest conflict incită
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
are ca efect creșterea gradului de accesibilitate a noilor cunoștințe și se realizează prin cele trei tipuri de comunicare:verbal, dactil, mimico-gesticular. În acest tip de lectie, feed-back-ul se poate realiza prin aprecierea următoarelor elemente:gradul de dezvoltare a situațiilor problematice;ușurința de a sesiza relații semnificative din punct de vedere matematic; - efortul de a aplica în situații concrete cunoștințele dobândite;calitatea și volumul aplicațiilor din cadrul sistemului de exerciții; - nivelul de realizare a muncii independente; - gradul de participare a copiilor cu
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]