8,957 matches
-
Paul Cernat Cine a parcurs deja romanele Măcel în Georgia (2008) sau Oameni din Chișinău (2011) știe că prozatorul Dumitru Crudu nu datorează aproape nimic poetului și dramaturgului cu același nume. Fostul fracturist basarabean format în anii ’90 la școala brașoveană nu e un adept al hibridizării, ci al purificării genurilor: pentru el, e cazul ca poezia să redevină
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
Nicolae Scurtu Biografia prozatorului, dramaturgului, eseistului, epistolierului si memorialistului Petru Dumitriu (n. 1924 - m. 2002) începe să capete contur, mai ales pentru publicul românesc, odată cu apariția cărților datorate lui Eugen Simion 1, George Pruteanu 2 si Pavel Țugui 3 care surprind cu inteligență si
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
scriitori? Dacă ar fi Dan Mircea Cipariu, omul n-ar ridica din umeri?” Povestioara e redată cu câteva inexactități. Întâi, călătoria cu trenul era spre Ardeal, iar partenerul de dialog era, așadar, un ardelean. Și, doi: finalul povestioarei propuse de prozatorul bucureștean suna altfel, mai dur, și anume: „Dacă i-aș spune că e Dan Mircea Cipariu, omul m-ar da jos din tren!” O revistă care merită atenție O revistă elegantă și bine făcută este ASTRA, care, actualmente, apare ca
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3154_a_4479]
-
cu fir alb, ele încurajează o lectură alertă, pasionată și pasională. Cu adevărat, însă, scenariul începe abia peste timp, în momentul în care Constantin primește sarcina de a-l executa pe Carlos, ajuns, la douăzeci și șapte de ani, un prozator de succes. Acum abia, sistemul de relații altminteri latent se pune în mișcare. Scrupulelor lui Constantin (nu ucide, din principiu, femei, copii și scriitori) li se adaugă o presiune suplimentară: e legat afectiv de Murillo Ponti. Refuză, deci, comanda și
Ezitările artistului la tinerețe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3181_a_4506]
-
monografii, albume sau în culegeri de documente literare. O cercetare exhaustivă a literaturii epistolare a lui Mihail Sadoveanu e absolut necesară întrucât deschide noi perspective de interpretare și reinterpretare a biografiei fizice și creatoare a unuia dintre cei mai valoroși prozatori ai literaturii naționale. Epistolele ce se publică acum, încă necunoscute, sunt trimise unui excelent institutor și inspector școlar din ținutul Neamțului, Constantin Stan (1880-1959), care a conceput și elaborat, în colaborare cu Mihail Sadoveanu și George Topîrceanu, Cartea de citire
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
cuvine să menționez și contribuția lui George Topîrceanu 3 care, la sugestia lui Mihail Sadoveanu, a citit și recitit toate operele literare, poezii, proze și alte însemnări incluse în cărțile de citire elaborate cu institutorul Constantin Stan, care era tatăl prozatorului T. C. Stan (1907-1940), autorul arhicunoscutului roman Cei șapte frați siamezi (1934). * Copou - Iași, 15 mai 1929 Stimate domnule Stan, Cu d[omnu]l Topîrceanu m-am înțeles, însă acum e ocupat cu întocmirea unei reviste, așa că materialul lui îl
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
o forță de evocare neobișnuită”. (Ion Cuceu) La îndemnurile fratelui său Monseniorul Octavian Bârlea a fost preocupat de cunoașterea folclorului românesc în străinătate, publicând în 1969, la o cunoscută editură vest-germană, în colaborare cu Felix Karlinger Rumänische Volksmärchen. Capitolul consacrat Prozatorului, este în măsură să adauge la portretul literar al lui Ovidiu Bârlea o fațetă mai puțin cunoscută: aceea a autorului de povestiri și romane. Fără să-și considere proza sa „violon d’Ingres” - preocupare secundară - , a dat totuși mai multă
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
folclorist, publicând în timpul vieții doar volumul de schițe și povestiri Urme pe piatră (1974) și romanul Șteampuri fără apă (1979); postum i-au mai apărut două romane: Drumul de pe urmă (1999) și Se face ziuă. Romanul anului 1848 (2001). Ca prozator a fost apreciat de Marin Preda, Laurențiu Ulici, Ion Taloș, Viorica Nișcov ș.a., remarcând caracterul documentar și etnografic (scriitorul se întâlnește în aceste pagini cu folcloristul), talentul de portretist, excelenta cunoaștere a graiului din Țara Moților. S-a vorbit de
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
despre care vorbește într-o cronică Emilian Galaicu-Păun (de altfel, în 2008, Dumitru Crudu amintea într-o întâlnire-dialog despre un roman scris la începutul anilor ‘90 - Un englez la Chișinău, și pierdut - dacă acesta e romanul pierdut și recuperat sau prozatorul l-a rescris, pornind de la varianta rătăcită, nu mai contează, dar el pare scris atunci, „la cald“). Cei familiarizați cu scrisul lui Dumitru Crudu îi cunosc deja stilul abrupt, ritmul vertiginos (al frazelor, ca și al întâmplărilor), care îl smulge
Un basarabean în România by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3109_a_4434]
-
eliberatori, monumentul comsomoliștilor, monumentul lui Grigorii Ivanovici Kotovski pe cal și cu sabia la șold, monumentul lui Serghei Lazo“. Dincolo de toate acestea, literatura lui Dumitru Crudu are o calitate esențială: lasă cititorului impresia că are de-a face cu un prozator autentic, de mare forță, capabil - deși Dumitru Crudu afirmă că își recitește de mai multe ori textele, intervenind asupra lor - să scrie (chiar și atunci când creează construcții ample, romanești) dintr-o suflare, cu un efort minim.
Un basarabean în România by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3109_a_4434]
-
întreținute de Livu Rebreanu cu diversele personalități ale vremii, dar însăilând, frecvent, și seci înșiruiri de date dintr-o cronologie evenimențială a epocii, pentru a alcătui astfel un soi de caleidoscop istoric (Oglinda lumii). Rezultă astfel un insolit discurs evocator, prozatorul utilizând verbul la persoana a doua, dezvoltat într-un dialog, chipurile, direct cu personajele sale. Tonalitatea discursului e oarecum partizană, în momentele- cheie ale dezvăluirilor factologice din biografia lui Liviu Rebreanu, și e normal să fie așa, căci Ilderim e
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
Armata Imperială? Cred că dimpotrivă, trebuie să fim recunoscători proniei care i-a deturnat astfel destinul tânărului Liviu Rebreanu, către scris în limba română, pentru că altfel, mai mult ca sigur, publicând în limba maghiară ar fi putut deveni un important prozator, într-o altă cultură (alături de Moritz Zsigmond, să zicem). Dar nici pentru povestirile scrise de Liviu Rebreanu după întoarcerea sa la Prislop, romancierul actualei întreprinderi biografice nu are prea bune păreri („fără prea multe virtuți literare”, apreciază el), imputându-i
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
rânduri, de către Emil a unui ajutor bănesc din partea lui Liviu, care îl amână, datorită obstrucției soției, astfel încât Ilderim Rebreanu sugerează că altfel s-ar fi împlinit destinul acestuia, de care, în cele din urmă, când catastrofa se produce pe front, prozatorul se simte vinovat, cel puțin în adâncurile conștiinței sale tăinuite, răscumpărându-și vina prin scrierea romanului Pădurea spânzuraților. Ilderim Rebreanu scrie și el aici, recompus altfel - bazat pe corespondență și memorialistică - în pandant cu Pădurea spânzuraților, romanul tragediei lui Emil
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
de dimensiuni monumentale, pe care a elaborat-o Ilderim Rebreanu și pe care a susținuto cu abnegație pe parcursul desfășurării celor patru volume, este una salutară, atestând din plin forța epică (de epicizare a faptelor realității) a romancierului, calitățile sale de prozator și eseist, incontestabile. Romanul familiei Rebreanu nu trebuie însă comparat, desigur, cu studiile biografice apărute (realizate de diverși cercetători) până acum, avându-l pe Liviu Rebreanu în prim plan, familia sa (părinți, frați, soție etc) precum și relațiile cu diverși confrați
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
pe care au dezvoltat- o, de-a lungul anilor, membrii familiei ardelene, cum se spune, și pe care în roman o arată la tot pasul, mai ales față de consoarta acestuia, pe care (autorul tetralogiei cată a o demonstra cu insistență), prozatorul nu ar fi trebuit s-o accepte. În acest caz, miza conflictuală a romanului apare ca fiind una relativ minoră, dedusă din frecvența, susținută de-a lungul tetralogiei, de imputări În esență, este romanul raporturilor conflictuale, mocnite sau violente, dintre
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
Iulian Bol Poet al sentimentului metafizic (Șamanul Albastru, Ochiul alb al reginei , Iisus cu o mie de brațe, Portret de femeie și Dansul cu moartea), Varujan Vosganian este și un prozator de mare succes, cu volumul de nuvele Statuia Comandorului și, mai ales, cu romanul Cartea șoaptelor (2009), recompensat cu premii importante: Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pe anul 2009, Premiul „Cartea anului 2009”, acordat de revista România literară etc. Poezia
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului și epistolografului George Topîrceanu (1886-1937) continuă să surprindă prin noi și revelatoare aspecte. Unul dintre acestea este cel de mentor al tinerilor scriitori, cărora le citește manuscrisele cu maximă atenție, le corijează, unde este nevoie, face observații pertinente, le dă
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
urmă, jucat la ruleta Lumii Noi. Într-acolo împinge Ioan T. Morar eroul, laolaltă cu un angrenaj impresionant. Reușita vine însă din împletirea filonului psihologic, individual, cu fresca seismică, din apocalipsa generalizată. Un roman precum Negru și Roșu consacră un prozator de vocație realistă. Excelent roman, scris de o mână sigură.
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]
-
sale filologice și juridice, Nicolae Țimiraș ne surprinde prin arta de a nara și de a evoca, convingător, realități, sentimente și, mai ales, oameni. Unul dintre prietenii săi, pe care i-a prețuit și stimulat, în ordine spirituală, este poetul, prozatorul și eseistul Mihai Niculescu (1909-1994) căruia i-a scris, de câteva ori, privitor la o posibilă colaborare cu studiourile Radio Canada. Remarcabile sunt insistențele și, evident, diligențele lui Nicolae Țimiraș pe lângă prietenul său, Mihai Niculescu, de a accepta să colaboreze
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
aceluiași sentiment: un soi de dor, de tânjire după ceea ce nu poate fi găsit nici în Lumea Nouă, nici în cea Veche pentru că viața este întotdeauna și superbă neîmplinire. Deși nu a apucat să scrie romane - genul care consacră un prozator - Sui Sin Far merită, totuși, atenția chiar și a unui cititor pretențios. Are darul detaliului semnificativ, ochiul ei atent surprinde incidente, siluete relevante din Cartierul Chinezesc. Amestecul de culoare și sunet, bine dozat, caracterizează pasajele descriptive din povestirile ei. Pe
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
tîrzie (în anii ‘20-’30, tatăl său îl susținea încă financiar, pentru a putea scrie). Rădăcina stîngismului lui trebuie căutată mai curînd în două episoade biografice cu impact indirect asupra lui. Doar ele ar justifica, la limită, anti-capitalismul ireconciliabil al prozatorului. Mai întîi, copil fiind, a trăit în spațiul fermelor din California (decorul capodoperei Of Mice and Men/Oameni și șoareci) unde, indubitabil, a fost impresionat de drama zilierilor itineranți, care munceau enorm, pe sume modice de bani, cu speranța (deșartă
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2928_a_4253]
-
pentru că multă vreme distorsionate) alcătuiesc împreună excelente capitole de proză analitică. Sunt pagini nu doar sincere, dar și, grație talentului autorului, vădind un cert efect de autenticitate. Paul Cornea scrie acum, probabil, fără să-și propună, ceea ce cu puține excepții prozatorii pursânge n-au reușit să prindă într-o ramă credibilă: mica istorie a unei perioade față de care nu are datorii. L-aș apropia, din acest unghi, de Radu Cosașu. Câteva episoade cu desăvărșire inedite (p. 36) obiectivează o dată în plus
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
construite după legile subiective ale structurilor particulare și prin metoda introspecției”. Tudor Vianu nu recunoaște inițial „influența tehnicii literare a lui Proust” (nici nu era în cărțile de început, Ape adânci, Sfinxul, Femeia în fața oglinzii), pentru ca mai târziu, în Arta prozatorilor români, să consimtă: „Uneori analizele acestea, pătrunse de numeroase elemente senzoriale, dobândesc largi dezvoltări, încât un singur gest sau o singură reacție sufletească este intens urmărită, aprofundată în toate laturile ei, printr-o metodă de istovire a amănuntului psihologic, prin
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
că acesta se preta situației, deși știa că prezența lui va ridica cel puțin semne de întrebare între colegii literați, care nu îl încunoștiințaseră de eveniment. Prin strădaniile domnului Gianfranco Silvestro și ale Ambasadei italiene, atunci a venit, între alții, prozatorul Fulvio Tomizza, căruia îi tradusesem romanul În lumea celor drepți, încununat cu un important premiu european. Acesta îmi trimisese prin poștă aproape tot ceea ce publicase, chiar și cărți pe care trebuia să i le restitui, fiind ultimele exemplare avute. Era
Dar de Crăciun by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2947_a_4272]
-
său Dimitrie Goga, care l-a stimulat să scrie și să publice, facilitându-i debutul în presă 2, iar peste ani îi dedică 3 întâia sa carte de poeme. O contribuție, esențială, la apariția acestei cărți o are pictorul și prozatorul Ion Vlasiu (1908-1997) care, în urma solicitărilor lui Ion Moldoveanu și ale lui Horia Stanca (1909-2002) concepe și elaborează una dintre cele mai interesante și mai sugestive coperte. Această bijuterie grafică ce simbolizează două mari păsări ce zboară pe un cer
Noi contribuții la biografia poetului Ion Moldoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3229_a_4554]