3,267 matches
-
ce l-a făcut, Să se veselească fiii Sionului de împăratul lor ! Să laude Numele Lui cu jocuri, Să-L laude cu toba și harfa ! Căci Domnul are plăcere de poporul Său Și slăvește pe cei nenorociți mântuindu-i<footnote Psalmul 149, versetele 1-4. footnote>
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
cu toate ca oră mi se părea total nepotrivită. Românii se duc și la biserică duminică, nu-i așa? În drum spre teatru, am trecut prin fața bisericii Icoanei unde slujba de duminică era în curs de înfăptuire iar difuzoarele de afară duceau psalmii și cântările până departe. Impresionant, credincioșii nu încăpeau în biserică, deci nu am aruncat în glumă vorba cu mersul la biserică - imi sugerează vorba lui Lev Tolstoi care s-ar aplica la români - Întoarcerea la învățătură lui Christos! Dar să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
vise roșii, fierbinți că un ceai, Notti în Tibet... și-am ajuns la fericirea filozofiei, pierzând dopul de la șampania roz, uitând de mine, rotind miezul de noapte... pe șoaptele unui ceai, Moulin Rouge... și-am învârtit scenă, sirenă privește primul psalm de cobalt! și mi-am plecat capul, apusul de soare a trecut pe o pagină nevăzuta... mirosea a iertare, colțul de sens se oprise într-un triunghi de frunze moarte, si strigam doar cu hohot de plâns, buzele aveau accent
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de timp, cu hectolitri de ani scurși din țîța clepsidrei, de aceea nu am dreptul să uit nici o profeție rostită de gura ta zdrențuită: ești oracolul prin care zeii cei înțelepți îmi transmit ultimele mesaje înainte de a-și înghiți cucuta. Psalmul 1001 Vinovat sînt, Doamne, de-nserarea asta care îmi sfîșie vintrele și coasta, care nu-mi dă pace să închid pleoapa și în piept îmi sapă, feciorelnic, groapa. Vinovat sînt, Doamne, de lumina zgurii care taie-n carne buzele pădurii
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
Nicolae Breb Popescu Psalmul I Searbăd, condeiul nostru se-nvârte de cinci ori Pe stofa-nchipuită cu braț și subsuori. Doar truda Ta, Părinte, e-ntreagă și-ncheiată: Croiși în șase zile ce-ai măsurat o dată. Apoi, Meșter și Calfă, ai prins a iscodi Cum
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
a ieșit minunea și-ai zis: fie ce-o fi! Și n-ai mai dormit singur în cea de-a șaptea zi. în zori ai dus la buze făpturile de lut, Dând glas și suflet lumii cu-ntâiul Tău sărut. Psalmul II De mii de ani, în ceruri, îndemni un rob să scrie, Fără să știi că poate, fără să vrea să știe. Mai ai nevoie, Doamne, de-o nouă mărturie? A fost de față singur, în beznă, frig și ceață
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
veacul, pe cadran. De-atunci, înșiră, zilnic, semn după semn, în salbă, Dar foaia lui e rece și-n crugul vieții albă. Unge-i condeiul, Doamne, fă-i fila grea fierbinte, Dă-i aripi și văzduh și ținere de minte. Psalmul III Poetului și prietenului Dan Verona Nici o durere, Doamne, nu mi-a rămas datoare, Călcâiul lor mă poartă pe patru, cinci picioare. în spinii frunții, fragezi, dau muguri și licori, De presărat pe ramuri și-n cărți, arareori. Dar mi
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
simt străin și slab, ca robul prins în fiare, Legat de brațul ei cu trei tulpini de floare. Ieri, când am vrut arșița s-o trag cu ea la umbră, Te-am auzit zicându-mi: , Ia patul tău și umblă". Psalmul IV Din zestrea Cărții Tale luăm și mari și mici, Un sunet, o scânteie, și scribi și licurici. Dar Tu citești în tihnă și steaua ne vestește Că veghea Ta ne iartă și ce-ai pierdut sporește. Așa se face
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
-nchis, Cuvântul Tău e-ntreg în ce-ai făcut și zis. Văzută niciodată de la-nceput de sorți Coperta-ți iscălită ne-a-mbrățișat pe toți. O, Doamne, ține-o veșnic deschisă și pre noi Nu ne strivi, nevrednici, cu fila de apoi. Psalmul V Săpăm, uituci, morminte și lustruim statui, Dar nu-nvățăm din vina și slava nimănui. E bucuria lumii mai rece, prefăcută, Culoarea și lumina din ochii ei se mută. Ca huhurezii nopții ne învârtim vioi, Orbiți de jocul măștii din
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
del cammin di nostra vita"... Dante Alighieri își datează începutul exilului "în mijlocul căii vieții noastre". Născut în 1265, el avea treizeci și cinci de ani în primăvara anului 1300 când a părăsit Florența. Împărțirea în două a duratei vieții este inspirată de psalmul 89, rugăciunea lui Moise, care își declară vârsta de șaptezeci de ani, și s-ar mai bucura de încă zece, cu voia Celui Veșnic... Spre deosebire de Moise, căruia Domnul îi va acorda vârste în plus - până la o sută douăzeci de ani
Paragrafe by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/10660_a_11985]
-
Încât seamănă cu un director Îmbătrânit de gălăgia recreațiilor, care Îi amăgesc tâmplele... cu el nu se joacă nimeni! ce va urma? capul aplecat pe o pernă, somnul carului ascuns printre pletele viselor - voi merge din felinar În felinar, din psalm În psalm, din nor În nor, la fel ca toamna semnată pe o inimă Înțeleaptă... de-atâta dor, voi prinde ultimul tren spre Eden. de-abia atunci... Îngerii muzicanți mă vor striga pe nume, și tot ce-ți voi scrie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
cu un director Îmbătrânit de gălăgia recreațiilor, care Îi amăgesc tâmplele... cu el nu se joacă nimeni! ce va urma? capul aplecat pe o pernă, somnul carului ascuns printre pletele viselor - voi merge din felinar În felinar, din psalm În psalm, din nor În nor, la fel ca toamna semnată pe o inimă Înțeleaptă... de-atâta dor, voi prinde ultimul tren spre Eden. de-abia atunci... Îngerii muzicanți mă vor striga pe nume, și tot ce-ți voi scrie va purta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
desăvîrșire/ mușcăturile infantile// Spiritul de echipă se manifestă/ numai în apă/ (alte nenumărate și docte detalii/ îmi scăpa...)// Aviz amatorilor:/ sînt admise la întreceri/ doar firile emotive..." (Școală ieșeana de înot). Că și aceasta satiră, care sfîrșește, semnificativ, într-un psalm: Dacă Vanda nu ar fi existat,/ nu as fi rostit aceste cuvinte/ la o epuizanta emisiune televizată,/ în care a fost vorba despre/ viitorul poeziei la triburile boșimane// Dacă Vanda nu ar fi existat,/ nu as fi uitat actele de
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Marin Alexe Îmi trec degetele amorțite prin albeața zorilor, mângâind suflul ascuns al naturii îngenuncheate. Când sărut frunza, simt fiorul efemerului străbătându-mi simțurile. Nu-mi întreb sufletul de ce radiază durere, ci mă cufund în intensitatea ei, ca într-un psalm care răscolește misterul timpului trecut. Gândul mă poartă, prin absolutul universului regăsit în fiecare bătaie a inimii. Mă doare timpul nemilos, zilele ce se perindă tăcute, sleite de puteri, ca niște păsări rănite de glonț... Mă adun cu greu printre
Ce m? doare mai mult by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83299_a_84624]
-
niște înțelepți. 16. Răscumpărați vremea, căci zilele sunt rele. 17. De aceea, nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care este voia Domnului. 18. Nu vă îmbătați de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiți plini de Duh. 19. Vorbiți între voi cu psalmi, cu cîntări de laudă și cu cîntări duhovnicești, și cîntați și aduceți din toată inima laudă Domnului. 20. Mulțumiți totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos. 21. Supuneți-vă unii altora în frica lui Hristos. 22
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit așa de mult să plângă și n-au putut. Amare foarte sunt toate cuvintele, de-aceea - lăsați-mă să umblu mut printre voi, să vă ies în cale cu ochii închiși. PSALM O durere totdeauna mi-a fost singurătatea ta ascunsă Dumnezeule, dar ce era sa fac? Când eram copil mă jucam cu tine și-n închipuire te desfăceam cum desfaci o jucărie. Apoi sălbăticia mi-a crescut, cântările mi-au pierit
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
morți - numai de bine! 27 ianuarie 2011 O anumită calitate a tristeții Știți bine că tristețea - ca și bucuria, resemnarea, extazul - cunoaște, slavă Domnului, destule grade de comparație. Există o tristețe bogată, a sufletului preaplin, cum se scrie într-un psalm arghezian: tristețea adâncă, metafizică. Există umori negre, devastatoare, întristări suave, dar și tristeți agresive, agasante, isterice. Tristeți pufoase ca pleoapele de bufniță ori, dimpotrivă, nevropate și năpras nic răzbunătoare. Avem melancolii copleșitoare ori siropoase, prăbușiri cvasiletale, dar și încercănări hachițoase
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
suav, bezmetic sau șopârlin cu Ioana Pârvulescu, Florin Iaru, Cristian Teodorescu, Teodora Stanciu, Vlad Russo, Nadia și Mircea Anghelescu, cu Adrian Olaru (entuziastul plecat de la Cărturești la elefant.ro), Robert Șerban (care-a scos iarăși la Brumar un Foarță excepțional: Psalmii, Iov, Cântarea cântărilor, Ecleziastul...), Ion și Marian Barbu, Iaromira Popovici și Eugen Istodor. M-au intimi dat, ca de obicei, doamnele Paula Apreotesei, Mireille Rădoi, Otilia Schwartz și Marina Dumitrescu. M-am emoționat nostalgic văzând-o debutând editorial - la 52
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
publicate nu demult - Acel ceva, 2000, și Al doilea spațiu (2002) - predomină tonalități purificatoare, esențializate, ca urmare a unor profunde trăiri și reflecții asupra vieții și a morții. A tradus în polonă numeroși autori englezi și americani (printre alții Blake), psalmi și texte biblice. A scris și două romane, Valea Issei (tradus și în românește, Editura Univers, 2000) și Cucerirea puterii. Printre cele mai cunoscute volume de eseuri se află: Gândirea captivă (apărută în limba română la Humanitas în două ediții
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
binele și răul par a se întîlni, a se mixa în pasta unei ininteligibilități din punctul de vedere al intelectului uman, ca și a confuziei afective derivate, pe care instanțele oraculare nu sînt capabile a le limpezi. Așa încît un psalm dobîndește accente recriminatoare: "Zeu al păstorilor și al poeților/ Construindu-ți oracolele/ în măruntaiele păsărilor./ în măruntaiele munților,/ Construind din cuvinte/ Soluții de neînțeles,/ Salvări care-ar trebui mai întîi dezlegate;/ Putere-iertare/ în stare să ucidă șarpele,/ Dar simțindu-se
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
Sînt cufundat, Doamne, în afara/ ochilor mei, în afara auzului, în afara minții mele, în afara vorbirii și a tăcerii, mult în afara mamei mele. Sînt cufundat în sine./ Sînt cufundat, Doamne, în nesine./ Dumnezeu infinitul este întotdeauna întredeschis. în el intră/ sufletul meu infinit" (Psalmul 22). Relativ rareori apare invocat inefabilul ca atare: "cum stăteam înconjurat de/ lumina rădăcinilor/ mă întîlnii deodată/ cu vocea/ aceea nespusă// cum stăteam răsturnat/ în pădurea de crini/ lîngă răsuflare auzii/ deodată/ vocea aceea nespusă" (cum stăteam înconjurat...). De regulă
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
nebun în luna a noua/ de Ierusalim./ Căci mi-am înhămat limba la gînduri iar acum pămîntul e/ viu împrejurul nostru. Citind neîncetat Evanghelie, limba ni/ s-a făcut sfeșnic așteptînd cu nerăbdare să se pună în ea/ lumina rugăciunii" (Psalmul 36). Metamorfozele purificării sînt puse în ecuație cu metamorfozele poetice: "Bisericile sînt semințe ale Duhului căzute din cer./ Eu mănînc pîine răstignită. Sufletul meu este tot/ mai înăuntru./ Ca apa în fîntînă" (Psalmul 75). Simțindu-se "în val nelumesc", socotin-du-și
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
să se pună în ea/ lumina rugăciunii" (Psalmul 36). Metamorfozele purificării sînt puse în ecuație cu metamorfozele poetice: "Bisericile sînt semințe ale Duhului căzute din cer./ Eu mănînc pîine răstignită. Sufletul meu este tot/ mai înăuntru./ Ca apa în fîntînă" (Psalmul 75). Simțindu-se "în val nelumesc", socotin-du-și, cum ar spune Origene, sufletul un altar, poetul nu-și uită obligația rostirii specifice. Dar intervine un plan contrapunctic. Credința nu e întotdeauna netedă, extazul nu e fără pauze, adorația nu e scutită
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
fată nebună. Am umblat prin locurile/ unde varsă bețivanii./ Am batjocorit sufletul, Doamne./ Eu și neamul meu nu reușim să ieșim din trecut. Ne/ cufundăm tot mai mult în gramatică și în matematică,/ în etimologii, în astronomie, în bălegarul filosofiei" (Psalmul 4). Și, pe deasupra, e conștient că "cineva" îi dă voie să "inventeze haosul", un haos populat cu excrementele diavolului după ce a inventat lumea, cu maimuțăreli sacre pentru cititorul subtil care s-ar prea putea să fie una și aceeași persoană
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
Occident, termenul ebraic a pătruns, din greacă, în latina ecleziastică, limba liturgică din această zonă, tot ca amen, de unde a fost împrumutat de limbile romanice occidentale (cf. fr. amen) și folosit ca formulă de încheiere a rugăciunilor (vezi, în special, Psalmul 41). Calvar este un cuvânt care a avut viață agitată, aproape un calvar! În română, calvar este împrumutat din fr. calvaire, iar în franceză provine din cuvântul calvaria, creat în latina ecleziastică. Lat. calvaria este, la origine, traducerea ebr. goulgoleth
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]