5,384 matches
-
rezistă pământul, se formează noi țărmuri. Apele lovesc uscatul și se revarsă pretutindeni unde este suflare și mișcare. În cele din urmă totul cedează și țara mamă Mu se scufundă. Numai piscuri ies din apă. Furtuna vuiește până ce aerul se răcește. Unde erau înainte văi întinse, se căscau acum depresiuni și prăpăstii. La mijloc se află bancuri de mâl. Pământul se desface și din el ies aburi și sedimente vulcanice. 13 Platon, Complete Works, Easton Press, 2001 14 Capitol 22, Cartea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nu români moldoveni! Vă rog să-mi comunicați ce-i de folos. Cu multă sănătate dv. și doamnei sărutări de mâini. N. Bârleanu 15 (Iași, 19 ianuarie 1990) Stimate d-le Dimitriu, Vă răspund cu întârziere că am fost și răcit și nu m-am putut scula din pat. Vă doresc mulți ani cu sănătate să ajungem vremuri și mai bune - atât dv. cât și doamnei. Aș dori să aflu știri despre toate și culturale literare și politice. Ce șefi noi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
V. Ciurea 2 27.I.’69, Flt. Dragul meu Eugen Dimitriu, Te-am așteptat săptămânile acestea, sperând să te vedem; dar, în adevăr au fost și zile grele de tot - frig și zăpadă! Ne-am gândit, dacă n-ai fi răcit cu drumurile tale și nu te ai simțit bine; să fii bun și să-mi scrii. Te aștept și până ce vei putea veni, să-mi scrii (p. c.p.). Omagiile mele onor. Doamne 542. Cu drag și la revedere, V.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ștergându-și fruntea cu doctrina și cu programul, că, la o adică, ce nu face omul ca să iasă din necaz. Este de la sine înțeles că nu mă interesează toată scenarita de-a făcut alianțe și nu înțeleg de ce să-ți răcești gura de pomană, când decizia este în altă parte. Păi, dacă prin vot i-ai delegat pe alții să vorbească în locul tău, de ce nu-i lași pe cei desemnați prin legea calculatorului să te reprezinte? După această revoluție electorală se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cât e de gingaș calicul, și fudul, le umblă unora prin cap că României i s-ar cuveni postul de comisar european pentru agricultură, ca să le arătăm noi cum se face agricultura. Vine toamna, dă frigul, de ce vrei să-ți răcești gura de pomană? S-a găsit și punctul vulnerabil: Androneasca ... 25 septembrie 2009 Agendă încărcată Motto: „La parole a été donnée à l’homme pour déguiser sa pensée.” („Vorba a fost dată omului spre a-și ascunde gândurile” - Talleyrand) Veți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în care se spune că o ceată de flăcăi s-a încăierat, s-a pălmuit și dupăcit, s-a înnodat și desfăcut, a sângerat, ca să se constate că „Toată pricina/ Fusese Gherghina”. Între România și Rusia relațiile s-au tot răcit, îndeosebi după intrarea României în NATO și UE, ceea ce a fost interpretat la Moscova ca un atentat la spațiul ei de influență, văzându-se încorsetată de NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră. Rusia, care moștenește diplomația bizantină, trecută prin lunga perioadă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-i supărat pe domnul Duică, a proferat să insulte o maimuță de circ, „roasă-n dos”/ Ce-ar semăna cu domnul Duică/ De-ar fi oleacă mai frumos”, punând capac la toată tărășenia. Nici nu a apucat mortul să se răcească de tot că, o altă categorie de băgăreți, i-au socotit averea și, ca povestea să fie picantă, i-au descoperit alți doi urmași, lângă cei trei legitimi, prilej de întins pelteaua prin tribunale și prin presa mondenă de scandal
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
știți! Poate îl știți pe ăsta. Și dădea iarăși tonul, mai ridicat: „Pân’ la unul o să piară dușmanii ce ne-au robit!”. De ce nu cântați?, se adresa unuia dintre elevi, N-avem voce... A rămas la securitate! Suntem răgușiți... Am răcit, intervenea altul. Nu știm cântecul, bate vântul, răspundeau elevii, ironizându-l. La următoarea ședință vi-l aduc scris. Până vin să faceți un paravan. A mai venit de câteva ori, apoi a dispărut o vreme. Am auzit că ar fi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sparge zidul ca să montăm burlanul. Moșul a aprobat; ne-a rugat însă să spunem că gaura pentru burlan fusese mascată cu hârtie. Ne-a adus și două burlane cu un cot. A fost bucurie generală căci frigul ne crea probleme. Răciseră mulți și aproape toți tușeam. Soba scotea fum la început, dar atmosfera s-a încălzit și ne-am simțit mai bine. Când tăiam lemne, unul dinte noi se strecura pe un coridor lateral, la singura celulă mică din Târgșor, unde
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
naivă de disimulare a intențiilor lui de delator. Urmărise și avea să urmărească orice vorbă sau manifestare a noastră pentru a avea ce relata când va fi chemat. Moartea fratelui Victor Encea Victor Encea suporta cel mai greu această condiție. Răcise în timpul anchetelor și contractase tuberculoza fără să-și dea seama de consecințele bolii. Era un copil frumos cu o privire vioaie, voinic pentru cei 17 ani ai lui, totdeauna tăcut și modest. Într-o zi a avut o hemoptizie. Am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a cailor, o respectabilă cantitate de uruială de porumb și ovăz, hrana, o dată pe zi, fiartă și nu prea. Așa am supraviețuit până la deblocarea șoselei București-Jilava. Milițienii prinși în schimb au rămas în serviciu timp de două săptămâni. Toți am răcit și tușeam rău. Evenimentul politic a fost moartea lui Stalin(Stalin a murit în 5 martie 1953, dar vestea a pătruns între zidurile temniței mult mai târziu. n. ed.) Intuiam că acest fapt va fi un prilej de lupte între
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
alt gând l-a făcut să întârzie gestul de bunăvoință. Și-a făcut socoteala că trebuie să-și scoată mănușile, să-și descheie paltonul, să-și deranjeze fularul și, ca să ajungă la portofel, să-și dezgolească pieptul și astfel să răcească. Și a continuat drumul. În casă era cald și plăcut. Și-a adus aminte de frig și de cerșetoare. Făcându și un proces de conștiință, s-a grăbit să se întoarcă, să-i ofere ceva. Dar femeia nu mai era
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
privire te copleșea. Când putea vorbi, ne încuraja și era plin de speranță pentru neamul românesc. Nu putea servi mâncarea caldă căci ni se luau gamelele prea repede, așa că răbda de foame. Atunci am furat o gamelă pentru a-i răci mâncarea. Când am fost prinși, am fost pedepsiți. Bolnavul și bătrânul pentru câteva zile, ceilalți fără termen. De altfel, orice pedeapsă putea să se prelungească, fie din oficiu, fie pentru vreun raport. „Morga” avea o cameră mai largă în care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
terci, nu am mai simțit nici un fel de durere, de foame sau oboseală. Tot timpul mă rugam și cântam psalmi și nu-mi dădeam seama când venea milițianul seara, să-mi scoată cătușele pentru culcare. Nu-mi era frig, nu răcisem, nici măcar un strănut. Mă deșteptam proaspăt la suflet și la trup, deși mai toată noaptea o petreceam în priveghere; dispoziția sufletească și mintea limpede și sprintenă mă făceau să cuget probleme dificile ca înțelesuri, care acum se dezlegau singure, ca
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
personale în cazul Cuza în defavoarea considerentelor politice. Îl aprecia pe fostul lui tovarăș de arme, voia să restabilească un fel de relații acceptabile cu A. C. Cuza, iar ca prim-ministru l-a făcut pe acesta senator. Relația aceasta, chiar dacă se răcise între timp, bazată mai mult pe simpatia personală decît pe compatibilitatea politică, a durat aproape pînă la sfîrșitul sfîrșitului. William Oldsen spunea următoarele despre Iorga: "Nu era doar antisemit, ci și militant în această direcție". Apoi: "Iorga avea să rămînă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ceartă, și credea în iubirea prin ceartă. La un moment dat a început să mă obosească. Sper că am izbutit întotdeauna să pregătesc podul de aur al despărțirii, ori de câte ori s-a ivit nevoia. Dar Rosina, când a simțit că mă răcesc de ea, nu era pregătită cu asemenea instrument. A început să se cramponeze din ce în ce mai puternic, și să strige din ce în ce mai tare. Fusese tot timpul de o gelozie morbidă, chiar mai geloasă decât mine. Câtă cantitate de gelozie, de spectacol al geloziei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
interesul. Observasem încă din trecut că vărului meu nu-i plăceau discuțiile despre căsătorie. Subiectul acesta îl stânjenea, poate că-l deprima. Am spus: — Glasul rațiunii. — Al instinctului. Simt că totul ar putea sfârși jalnic. Mai bine caută să te răcești. Nu trebuie să te apropii prea mult de ceea ce intuiești că ar fi suferința altora. Îți mulțumesc pentru reflecțiile tale, vere. Acum vorbește-mi despre tine. — Bagă de seamă să nu pierzi trenul. Dar îți pot comanda un taxi prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
plăcut. Privește! Se uită la mine, cu o tristețe teatrală. — Așteaptă! Îți aduc îndată o măsuță și un scaun. Am alergat jos și m-am întors cu măsuța pliantă și cu un scaun. Haide, iubito, nu lăsa să ți se răcească ceaiul. Și, uită-te, ți-am adus un cadou, o piatră, cea mai frumoasă piatră de pe țărm. I-am pus lângă farfurie piatra elipsoidală, prima pe care o culesesem, steaua colecției mele, de mărimea palmei, colorată într-un roz pestriț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în jurul mesei, pe care Gilbert aranjase un prânz alcătuit din șuncă, limbă, salată verde, cartofi noi și ouă tari pentru James. Pierdusem orice interes față de mâncarea lor, ba chiar și față de a mea. Două sticle deschise, cu vin alb, se răceau în chiuvetă, sub apa robinetului. Peregrine, arătând mai bine acum că era îmbrăcat, se trata cu whisky și asculta țârâitul tranzistorului. Când am intrat, au amuțit cu toții. Perry a închis aparatul de radio. Plutea o atmosferă de așteptare. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
părea că vacanța avea să continue. La ce alte lucruri se mai așteptau? M-am interesat de James, dar Gilbert mi-a spus că încă se mai odihnea sus, în patul meu, copleșit de o totală epuizare. Poate că și răcise, sus pe stânci, în timp ce stătea aplecat peste trupul meu ud și, aparent, neînsuflețit. S-a pornit și ploaia, dreaptă și argintie, ca o pedeapsă aplicată cu vergi de oțel. Răpăia pe casă și pe stânci și ciuruia marea. Tunetele răsunau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
îmi zâmbi vesel, și atunci mi-am adus aminte cât mă iritase întotdeauna zâmbetul ăsta prostesc al lui și cum părea să exprime o facilă superioritate. Era liniște în cameră și zgomotul mării răsuna înăbușit. — Sunt bine. Probabil că am răcit. Am să părăsesc patul în scurt timp. Tu cum te simți? — Splendid. Pot să-ți ofer ceva de-ale gurii? — Nu, mulțumesc. Nu vreau să mănânc. Lizzie mi-a adus un ceai. M-am încruntat. — Unde-i Titus? întrebă James
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ne tâmpească total. Dar dacă vă prindeau în ce fel vă pedepseau? Pe mine m-au pedepsit odată la Aiud, că sub patul meu au găsit o sticlă... Erau sticle din alea dreptunghiulare cu sirop de tuse, și dacă erai răcit îți dădea sirop de-ăla de la infermerie, că acolo aveam și noi doctorul nostru, deținut, care făcea misiunea aceasta. Și sticla aceea o umezeam, o dădeam cu săpun și cu D.D.T., că ne dădeau de-ăla în celulă ca să dăm
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
49 am fost încărcați în autocamioane și deplasați la penitenciarul Galați... Celularul de la Galați este asemănător cu cel de la Craiova. Era în potcoavă, niște celule numai beton și pe pereți și pe jos, crăpate de la cutremur... și din cauza asta am răcit grav de tot, și am făcut o congestie pulmonară. Pe noi ne-au dus acolo pentru că trebuia să fim judecați de Tribunalul Militar din Galați... Și așa s-a întâmplat... În zilele cât a durat procesul nu m-am simțit
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că era împăunat așa, majestuos... „Maiestatea sa domn plutonier major Roman”. Și țiganu’, de exemplu, s-a făcut de râs față de noi o dată: eram în curtea penitenciarului, eram scutit nu știu de ce, m-a găsit medical că aveam o gripă, răcisem, sau cam așa ceva, și a venit plutonier major Roman și zice; Hei, deținut! Băi, ia toți oamenii scutiți, curățiți curtea și luați și păsările ălea negre după acolo! Erau niște ciori moarte... A zis „păsările ălea negre”, ca să nu spună
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nimic de fapt. Erau două paturi acolo... n-aveai pe unde să treci printre ele, abia te puteai strecura în dungă așa, în celulă... Băi frate, și se făcea un curent acolo... Ne mișcam și noi, io eram nervos și răceam că eram sensibil... Pe urmă au mai pus un pat așa de-a curmezișul, la capetele ălora... Apoi m-au scos să-mi ia amprentele... și era ordinul să te bată pe drum până la celulă... Te bătea cu picioare, cu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]