2,716 matches
-
adverși, lăsându-i considerabile spații de acțiune, dar și funcții sociale, nu doar private, ci chiar semnificative. Alimentarea acestei situații este o caracteristică a societății noastre, răscruce nu doar de limbi și culturi, ci și de credințe și tradiții religioase, răscruce care generează, la rândul său, un pluralism și un sincretism În care trecutul și prezentul se Întrețes În profunzime. Unul dintre efectele mai puțin cunoscute, dar mai perfide, ale supremației exercitate de paradigma secularizării se evidențiază Într-un dezinteres confuz
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
panteonului Îi mai găsim pe Baalxe "Baal" și Astarte, care se distinge printr-o serie considerabilă de manifestări locale specifice („Astarte care strivește”, „Astarte a Întoarcerii”, „Astarte a luptei”, „Astarte a mării”, „Astarte a fulgerelor”, „Astarte a izvoarelor”, „Astarte a răscrucii”, „Astarte a râului” etc.), fapt ce ne ilustrează personalitatea complexă a zeiței. Îl mai amintim printre divinitățile populare și pe Rashapxe "Rashap" (mai ales În numele proprii), Gadxe "Gad" („Soarta” din lumea semitică ulterioară), NIN.KURxe "NIN.KUR" și NIN.URTA
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai substanțial este efortul de a fuziona tradiționalismul și modernismul în Pregătiri pentru călătoria din urmă. Năzuind să fie un îndreptar de edificare creștină, cartea e structurată - sugestia unei arhitecturi precise venea, poate, și de la Charles Baudelaire, considerat de S. „răscruce a veacului modern” - pe o schemă ascensională, cu patru trepte: „pregătirile și îndoielile”, „ispitele și păcătuirile”, „căirile și rodirile”, „canonurile și fericirile”. Experiența eului liric este una generică, în măsura în care acesta își asumă trăirile semenilor săi din epoci anterioare sau contemporani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
dintr-o copilărie marcată de traume psihice și fizice vin să ilustreze în Iarna, pentru cine mor vulpile de ce fluxul conștiinței își întrerupe uneori cursul la suprafață, străbătând spațiile incerte ale unui subconștient bântuit de fantasme spăimoase. Aflat la o răscruce, un tânăr își rememorează viața pentru a se clarifica și a decide cum trebuie să meargă mai departe. Percepții dureroase ale realității, o ambianță ostilă, despărțirea de familie, lipsa reperelor generează o derută permanentă. Personajul pare a se limpezi abia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
obiectivitatea istorică? Tacitus voia să scrie istoria "fără teamă sau favoritism". Ranke a mers pe urmele lui scriind istoria wie es gewesen ist (așa cum a fost). Cu totul altfel se prezintă situația în Europa central-răsăriteană și în România. Aflată la răscruce de drumuri față de monarhiile militare germane, austriece și rusești, acest "pămînt al nimănui" face parte din Europa doar din punct de vedere geografic. Unii intelectuali se referă la România cu dispreț, numind-o "partea întunecată a Europei" (care, ca și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de jumătate din Moldova istorică, răpită de Rusia și de Austria, ceea ce mai rămăsese din ea era acum invadat de o minoritate străină și (conform unora, nu numai naționaliștilor) neasimilabilă. Naționaliștii au simțit că acesta era un adevărat pericol! La răscrucea veacului, România nu era o țară potrivită unei imigrații în masă așa cum erau Statele Unite. Nici măcar în măsura în care erau Anglia sau Franța. Țara trecea prin mari dificultăți sociale și economice după dureroasa ei naștere ca stat-națiune. Românii erau sătui de nesiguranță și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în căutarea salvării, "ca și cum eram Dumnezeu". Lucrul acesta îl înspăimîntase pe Nădejde. "Nu poți discuta rațional cu asemenea oameni. Cădeau în genunchi la picioarele noastre și ne implorau să-i scoatem din sărăcia neagră în care se zbăteau"11. La răscruce de veac, viața politică a României era dominată de problema țărănească. Ambele partide politice încercau să ascundă acest lucru, deși conștiința intelectualilor o aducea mereu în prim-plan. Sălbatica răscoală țărănească din 1888 a fost un fel de repetiție generală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mexicani) în Statele Unite sau a celor din Lumea a Treia și din Europa de Răsărit în Europa Occidentală. Occidentul are în spatele lui o tradiție democratică, iar economia lui este mult mai în stare să-i absoarbă pe imigranți. România de la răscruce de veac nu era un ținut adecvat imigranților. Evreii nu erau muncitori agricoli cu ziua. Care era deci perspectiva? Nu a existat practic nici o asimilare și nici nu putea fi vorba de așa ceva. Iorga a remarcat că evreii care au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din Europa răsăriteană și de sud-est se aflau prin tradiție sub standardele occidentale. Avînd în vedere faptul că trecerea a aproape un secol face ca începuturile jurnalisticii să pară nesofisticate, ne putem totuși întreba dacă ziarele est-europene (sau balcanice) de la răscrucea veacului difereau chiar atît de mult de cele din Occident. Luptele dintre Hearst și Pulitzer din Statele Unite ("Tu îmi aduci știri, iar eu finanțez războiul!") erau tipice. Ziarele germane și austriece (în timpul Războiului burilor), ziarele franceze (în timpul crizei Fashoda) și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
continuat să predea, dobîndind sprijinul studenților. România era o țară aparținînd Lumii a Treia. Universitățile erau acolo un forum important pentru discuțiile politice. Și-a continuat și cercetările peste hotare în Olanda și Galicia, unde a vizitat Arhivele Czartoriski. După răscrucea veacului, Iorga s-a concentrat asupra României "mari" propriu-zise, în sensul Daciei Traiane, călătorind dintr-un capăt în celălalt al țării, investigînd și copiind inscripțiile bisericești și patrimoniile bibliotecilor monastice. A mărturisit că a subtilizat cîteva documente pe care le
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
incontestabilă asupra literaturii române. Eugen Lovinescu l-a numit "marele cimitir al literaturii române"148. Sămănătorismul nu a avut o viață lungă, dar i-a furnizat lui Iorga standardele critice pentru tot restul vieții. Curentul acesta a luat naștere la răscrucea veacului. Spiru C. Haret (matematician), ministrul învățămîntului, care avea legături cu guvernul liberal, voia să educe țărănimea. El s-a folosit de fondurile Ministerului Învățămîntului ca să înființeze un ziar literar intitulat "Albina", care se adresa învățătorilor de la țară, care urmau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sa Rum(nische Studien (1871), pornind de la și ducînd mai departe teoriile unui istoric elvețian, F. J. Sulzer, privind presupusa deportare a populației dace de către romani, a fost cel care a susținut că Transilvania era lipsită de orice populație la răscrucea mileniului; că în 271 e.n. locuitorii s-au retras în întregime (odată cu legiunile) din Dacia și că, prin urmare, descendenții acestora trebuie căutați la sud de Dunăre. Dar există indicii foarte greu de contestat că majoritatea românilor fusese întotdeauna formată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se retragă într-un naționalism spiritual care, după părerea lui Iorga, constituie una dintre emoțiile umane fundamentale. La un anumit nivel, cultura înlocuiește chiar și naționalismul. În această perioadă îndelungată, poporul român a trecut prin mari suferințe. În Balcani, această răscruce a istoriei aflată între două continente și două lumi, mulți alți oameni au avut de suferit. Nu există alt loc cu care să poată fi comparat în privința ororilor cu acesta. Proverbele românești sînt dovezi mai bune ale instinctului național al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nici măcar nu-i cunosc și bătînd pe loc din picioare în sunetele sălbatice ale muzicii negre. Copiii sînt crescuți în mijlocul unor astfel de ambianțe morbide și devin cu timpul chiar și mai nefericiți decît părinții lor9. Într-un moment de răscruce pe care nu-l agrea, Iorga încerca să rămînă el însuși, preocupat de România, de bunăstarea și interesele acesteia (așa cum le concepea el). Toate inconsecvențele lui Iorga nu par să fie chiar atît de grave dacă nu uităm că toate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
încîntat în mod deosebit pe Iorga), Iorga și-a mai domolit ostilitatea înverșunată față de acesta 123. Dar continua să-i dea în judecată pe cei de care se considera insultat sau calomniat. NOTE TRAGEDIA Națiunea noastră s-a constituit la răscrucea furtunilor care vuiesc aici de veacuri și continuă să vuiască, acolo unde bogățiile sînt atît de ispititoare și pe unde trec drumurile hoardelor (...). Sîntem atît de puțini printre atît de mulți! Orice altă națiune ar fi plecat și s-ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Fax: 032/230197 • euroedit@mail.hotmail.com 1 Dimitrie Georgievici, Historians in Politics: Slobodan Jovanovič, "Journal of Contemporary History", vol. 8, nr. 1 (ianuarie 1973) 2 Barbu Theodorescu, Nicolae Iorga București, 1968, p. 317 3 Educația elitei era diferită la răscrucea veacurilor. Bismarck își amintea de programa școlară de pe vremea cînd urma cursurile liceale: jumătate din clasa lui a căzut la examene, iar celaltă jumătate a condus Germania. Astăzi respingem adesea cu dispreț o asemenea emfază, catalogînd-o drept elitistă, dar Harold
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În nopțile de trudă Prin hățișul zilei, Cea de lacrimi udă. Sărut țărâna sfântă, Fruntea voastră lină Ca o diademă, Arde de lumină. Obosit de toate, Câte-au fost să fie, Aștept săvârșirea Ceasului ce-nvie. Întristarea piară Plânsul din răscruce Legene frăția Și vecia dulce. (autorul, vol. Cine, pag. 66) Sub steagul Legiunii, morții noștri au apărat toate comorile Neamului, materiale și spirituale, au apărat credința în Hristos. Lupta aprigă s-a dat între a fi sau a nu mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Stihiuitorul/Le poète) (Romanescu, 1998 : 85). Le registre employé par la traductrice n'est pas approprié. " De-atâtea ori a despărțire/un ceas de cumpănă ne încerca. Tânt de fois une heure de doute/nous poussait à rompre ! " (An de răscruce/L'année du tournant) (Sernet, 1998 : 275). L'expression " pousser à rompre " ne fait pas pârtie du registre poétique. " Amiază e dreapta. Le midi est rectiligne. " (Biblică/Biblique) (Villard, 2010 : 35). L'adjectif " rectiligne " fait pârtie du domaine technique. Nous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
structurant al curentului simbolist în artele plastice, iar situarea centrului și nu marginilor intervalului ține de elongația diferită a fenomenului simbolist care-și consumă energiile în preajma Primului Război Mondial, nereușind să-i supraviețuiască. În Idei estetice în Europa și arta românească la răscruce de veac, Amelia Pavel asociază simbolismul Jugendstilului fără a-l suprapune, ci identificându-l mai degrabă ca pe un atribut. Eu am văzut această interacțiune ca bazându-se pe o serie de afinități estetice și construind un parteneriat estetic solid
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de un rege autoritar care cedează în fața argumentelor de ordin rațional. Revalorizările decadente ale tragediei antice la un Hugo von Hofmannsthal sau chiar Joséphin Péladan vor pune în evidență primatul forțelor subconștientului asupra rațiunii. Cu Böcklin ne aflăm la această răscruce de drumuri care separă în istoriografia artei moderne viziunea iluministă a triumfului rațiunii asupra pulsiunilor instinctuale de o revalorizare a subiectivității transcrise prin stările sufletești, prin ambiguizarea raportului dintre vis și realitate, prin cultivarea unui erotism la confiniile cu macabrul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu el însuși, netulburat de imixtiunea sfârșitului, care există până și în Arcadia, decelabil în tablourile lui Poussin cu această temă425. "La cea de-a doua expoziție a Tinerimii artistice spuneam că talentul lui Kimon Loghi se află la o răscruce: o cale pe care îl împinge școala germană, influențele lui Böklin (sic) și Stück (sic), sub care Loghi crea viziuni diafane ce se perdeau în atmosfere cenușii, peysage și ființe nebuloase: o altă cale spre care îl împingea temperamentul său
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorativismului Secession în poezia lui Maniu. Neobizantinismul lui Adrian Maniu rămâne, de cele mai multe ori, un hieratism strict "plastic", "formal", fără implicații transcedentale [...]"543. Oricum, notele expresioniste prezente printr-o vitalitate cu accente ludice abia adie în poemul Salomeea, aflat la răscruce de direcții literare. Salomeea lui Maniu relevă destul de rapid filiația pe care și Călinescu i-o precizează, simbolismul pierrotesc cu accente ludice al lui Jules Laforgue, stabilind în același timp și un punct îndepărtat de fugă cu Salomeea flaubertiană. Locul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de la decadence, Seguier, Paris, 1994. Panofsky, Erwin: Artă și semnificație, Editura Meridiane, traducere de Ștefan Stoenescu, cuvânt înainte de Mihai Gramatopol, București, 1980. Pavel, Amelia: Ion Theodorescu-Sion, Editura Meridiane, București, 1967. Pavel, Amelia: Idei estetice în Europa și arta românească la răscruce de veac, Editura Dacia, Cluj, 1972. Petică, Ștefan: Scrieri, vol. II, ediție îngrijită, studiu introductiv, note și variante de Eufrosina Molcuț, Editura Minerva, București, 1974. Petrașcu, Nicolae: Carmen Sylva, Imprimeria Statului, București, 1899. Popescu-Gogan, Petre: Ecouri eminesciene în arta plastică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
toata săptămâna În opinci, ori desculți, iar când dumineca e noroi, Își duc cizmele În mâna pâna la biserică. Acțiunea se desfășoară Într-o zonă geografică a Ardealului, la hanul Moara cu noroc, aflat Într-o vale dintre dealuri, o răscruce pe unde trec turme de porci spre și dinspre târg, loc important pentru afaceri și comerț: „Ori din care parte ar veni, drumețul se bucură când o zărește din culmea dealului pleșuv, căci, venind despre locurile rele, ea le vestește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de referință În evoluția romanului românesc. Eugen Lovinescu Îl consideră o adevărată revoluție față de lirismul sămănătorist, eticismul ardelean și atitudinea poporanistă de la Începutul sec. al XX-lea. Elita criticii literare a vremii a văzut În acest roman un punct de răscruce În evoluția speciei, dar și o reflectare a imaginii satului și a țăranului român dintr-un alt unghi narativ, cel realist obiectiv. Într-adevăr, romanul aduce o imagine nouă, autentică, obiectivă asupra realității rurale, respingând orice intenție de idilizare, sau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]