3,066 matches
-
cred că este, ci Expoziția aceasta se constituie ca. ș13ț București 20 februarie 1980 Mult stimate Domnule Norman Manea, Vă mulțumesc oarecum târziu pentru exemplarul din Anii de ucenicie ai lui August Prostul, dat fiind că am profitat pentru a reciti, de la Început până la sfârșit, cartea - pe care o aveam Încă de la apariție și o citisem cu interesul de totdeauna pentru scrierile Dumneavoastră. Trebuie să vă mulțumesc pentru onoarea ce mi-ați făcut publicând În paginile Anilor de ucenicie... frumosul articol
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de cauză, lectura noului volum cu cea a unui grupaj de poeme apărut În 1997, ultimul pe care Îl citisem din creația Marianei Marin. Regăsirea a fost promptă și m-a răsplătit Întru totul. Ce poetă, Îmi spuneam... Citeam și reciteam, privind ardentele hieroglife pe care biciul destinului le Întipărise pe papirusul atât de fragil al cardiogramei lirice. Pulsații când grațioase și poznașe, În Înșelătorul armistițiu al jocului, când scurtcircuitate de iradiațiile rănii de a fi În lume. „Era seară./ Eram
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
imperiu/ de noapte. Își demitizase secundă după secundă,/ credea doar În falca necesității imediate/ și a vanităților de mătrăgună/ dimineața, la prânz și la cină. Trăia fără nici o bătaie de inimă. Uitase să se mai joace./ Învățase să reușească”. Am recitit, mărturisesc, și poemul Mynheer, nume transferat, deloc Întâmplător, dintr-un plic negru al prozei mele În strofele poetei și, ulterior, În drum invers, dinspre New York spre București, ca semnătură-cod În finalul acelor câtorva rânduri care solicitaseră volumul Mutilarea. Deși nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Paraschivescu („M-a frapat și cucerit la el participarea”, p. 87). Acest exemplu ține Norman Manea să-l reactualizeze atunci când Între cărțile sale de proză se consacră comentării cărților altor confrați. „Cum aș putea să nu-mi citesc și uneori recitesc confrații de astăzi și de demult” (p. 106). Recunoaște vecinătatea stimulatoare a confraților despre care scrie (p. 33). Le enumeră răbdător scrierile, uneori la modul sec și scrupulos (de pildă, la pp. 23-24), apoi se apleacă mai În detaliu asupra
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ca și a Autorității care se substituie mulțimii și se revendică din ea... N-ar mai fi de adăugat decât laconica afirmație: „Ideologia și mentalitatea legionară reprezentau o formă inferioară a unui eon”, Înainte de a trimite lectorul să citească sau recitească În România postcomunistă de astăzi extraordinarul volum publicat, sub atenta și Învățata Îngrijire a lui Ion Vartic (autor și al unui doct și superb studiu introductiv), de Biblioteca Apostrof, În 1994. Legionarismul i-a servit romanticului june (pentru care, cum
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Păi, ce altceva este literatura? Spune-mi, ce altceva?” În 1985, un an Înaintea plecării mele din România, Îl enervase teribil cronica lui Nicolae Manolescu la cartea atunci apărută a Adinei Kenereș și s-a apucat, În aceeași noapte, să recitească romanul Dan de Vlahuță, la care cronica făcuse aluzie. Vroia să vadă dacă proasta reputație a cărții, datorată lui G. Călinescu, se verifica. „Nu, nu, Dan nu e deloc un respins de societate... Îl ajută toată lumea, doar că el e
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din care făcea parte. La peste 10 ani de la publicarea În 22 a eseului Felix Culpa, mai exact la Începutul anului 2004, Gabriela Adameșteanu s-a văzut nevoită să repete, În paginile aceleiași reviste, ceea ce mai scrisese Între timp: „Am recitit de câteva ori de-a lungul timpului acel articol, În care este conținută, În termeni perfect civilizați, nuanțați, informația acum curentă, argumentată și chiar, de bine, de rău, acceptată despre angajamentele politice ale lui Mircea Eliade. Ceea ce nu s-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
departe, care nu te vede bând cafeaua sau Îmbrăcându-ți măștile cotidiene, sau Înfrânt de ostilitatea concretului agresiv și duplicitar. De data asta, „străinul” era, Însă, un iubit maestru, depărtarea o anulaseră, de mult, cărțile care ne-au unit. Am recitit scrisoarea din Abaddón, urmărit de privirile spectrale ale unor prezențe familiare: Martin, Fernando Vidal, Marcelo, Nacho și Augustina. Evadam, regăsindu-mă, pe dâra fosforescentă a cuvintelor, În timp ce În zare fumega rugul Alejandra, iar În tunelul lui Juan Pablo Castel șerpuia
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o temă centrală, precedând forma, dar care, pe măsură ce Își dezvoltă surprizele, Își creează ea Însăși tema, până la acea inconfundabilă identitate care este adecvarea puternic particularizată, inseparabilă, dintre miez și coajă: fructul proteic și peren În unicitate al artei adevărate. Da, recitind scrisoarea, am recitit romanele lui Ernesto Sábato. Faptele vizibile sunt aparent anodine În cruzimea banalității lor spectaculoase, de un aspru laconism. Adevărata „față” se relevă doar prin multiplicarea interiorității și a tranzitoriului, În fluide, stranii și negre oglinzi, Încrucișându-și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
precedând forma, dar care, pe măsură ce Își dezvoltă surprizele, Își creează ea Însăși tema, până la acea inconfundabilă identitate care este adecvarea puternic particularizată, inseparabilă, dintre miez și coajă: fructul proteic și peren În unicitate al artei adevărate. Da, recitind scrisoarea, am recitit romanele lui Ernesto Sábato. Faptele vizibile sunt aparent anodine În cruzimea banalității lor spectaculoase, de un aspru laconism. Adevărata „față” se relevă doar prin multiplicarea interiorității și a tranzitoriului, În fluide, stranii și negre oglinzi, Încrucișându-și, grotesc, carnavalul. „Întâmplarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu realitatea ce le-a fost dată ca viață și pentru care universul este oribil sau, În mod tragic, provizoriu și imperfect”, adăugând cuvintele ce ar putea fi ale tuturor admiratorilor scriitorului: „O, fratele meu... tu, cel puțin, ai Încercat”. Recitind Tunelul, Despre eroi și morminte, Îngerul tenebrelor, mi-am amintit, brusc, Într-o zi de toamnă 1983, că tânărul prieten de departe a trecut de 70 de ani. „Vei simți prezența, semnul atât de așteptat al cuiva care din altă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu Simonetta, anchetatorul care o distruge seamănă, nu Întâmplător, cu un iepure. Iar autorul Își caută un predecesor În bătrânul pictor Piero di Cosimo. Contemplu, Îndelung, la Dahlem, tabloul pe care Cosimo Îl intitulase Venus, Marte și Amor adormit. Seara, recitesc pasajul cu vizita eroinei În sala de muzeu unde este expus acest tablou. „Poate n-ar privi tabloul. Ar Închide doar ochii, să revadă pajiștea smălțuită de flori, din care crește Venus goală, odihnindu-se, parcă, lângă Marte, gol și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
realitatea era mai ales un proces al maturității, desigur, când trecutul poate fi evaluat fără iluzii și narcisism, dar fraternizarea spontană cu umiliții și obidiții de oriunde Paul a menținut-o la toate vârstele și În toate Împrejurările. Citind și recitind În colivia mea bucureșteană, În anii ’80, relatarea autobiografică venită de la Berlin, deloc nu mă gândeam la CONSPIRAȚIE. Mai curând, la „emanciparea” de matca ei. Nu altfel avea să se Întâmple, În deceniile următoare, cu alte scrisori de la Paul, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
petrece la Budapesta, În 1990. Prima scenă a piesei are loc Într-o cameră de editură, unde Kurti, soția sa Sara și dr.Oblath (cunoscut, și acesta, din Kaddish) așteaptă sosirea redactorului. Chiar a lui Keseru, de fapt, cel care recitește acum piesa căreia Îi intermediase premiera postcomunistă, În care evoluează, cum se vede, personaje apropiate de viața sa și a autorului și amicului B. Trecerea din textul piesei Liquidation În cel al romanului intitulat tot Liquidation (care, ca și piesa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
2001) rosturile și caracterul demersului, exegetul realizează în fond un studiu de cuprindere monografică, unde criterii clasice se întrețes în comentarii nu lipsite de originalitate. Pornind de la evenimentele biografice și contextul epocii, expunerea zăbovește mai îndelung, într-un capitol esențial, Recitind o operă, la ceea ce ar fi depistarea și interpretarea înțelesurilor operei. Selectând argumente ilustrative din mai multe registre, analizând obsesiile autorului (boala, chinul neliniștii, gelozia și moartea), este definit modul răsfrângerii lor în prozele care l-au impus pe Holban
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
Valentin Franck v. Franckenstein și barocul românesc, ST, 1977, 1; Dicț. lit. 1900, 373-374; Gh. Ceaușescu, Valentin Franck von Franckenstein, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 191-193; Țepelea, Rememorări, 45-47; Mazilu, Recitind, II, 26-27; Cărtărescu, Postmodernismul, 232-233. A.Sm.
FRANCK VON FRANCKENSTEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
26; D. Țepeneag, „Zodia înstrăinării”, LCF, 1966, 31; Valeriu Cristea, „A treia Romă”, GL, 1968, 13; Magdalena Popescu, „Hramul Sfântului Nu”, RL, 1969, 22; Popa, Dicț. lit. (1971), 255-257; Rotaru, O ist., III, 589-590; Ștefănescu, Prim-plan, 95-102; Alex. Ștefănescu, Recitind un mai vechi roman despre viața satului, RL, 1989, 9; Nicolae Manolescu, O reconsiderare necesară, RL, 1990, 1; Popa, Ist. lit., I, 1027-1029; Negrici, Lit.rom., 107-108. M.I.
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
anii 1870-1880. Studiu de sinteză, în care se îmbină o cantitate impresionantă de informație istorico-literară inedită cu o capacitate deosebită de corelare a biografismului și a deconstruirii semnificațiilor textuale, acesta pune accentul pe influența lui Schopenhauer asupra configurării psihicului eminescian, recitind texte ale filosofului neluate în discuție până astăzi, dar binecunoscute lui Eminescu. Universul oniric și fantastic descris în raport cu întemeierea principiilor realist-politice oferă o bază de interpretare întregii opere a scriitorului. Studiul a fost considerat de critica românească deschizător de drum
GREGORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287350_a_288679]
-
că nimic nu s-a aflat, de fapt, și nu se va afla niciodată, În puterea sa. Uneori se schimbă rolurile (nimic nu este stabil În acest roman În care, dacă ajungi la capătul unei pagini ți-e teamă că, recitind-o, nu o vei mai recunoaște). Titlul romanului nu este Întîmplător: autorul face dovada unor bogate cunoștințe de zoonimie cînd, la un moment dat, enumerarea celor mai exotice nume de specii de maimuțe face aluzie la haosul deopotrivă psihic, narativ
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se analizeze, expunându-și confesiv experiența și înregistrându-și trăirile. „Întotdeauna, sub orice inițiativă de a mea, cea mai spontană posibilă, surprind și instinctul de a mă analiza”, mărturisește naratorul, ce se numește, recurent, Sandu, pe parcursul majorității construcțiilor romanești. „Mă recitesc”, spune el într-un pasaj din O moarte care nu dovedește nimic, atunci când se folosește de tehnica dedublării pentru a-și analiza jurnalul intim, deși, paradoxal, recunoaște că îi „displac mărturisirile”. Prin acest „gidism structural” (Nicolae Manolescu), ce constă în
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 353; N.N. Condeescu, „Istoria lui Alțidalis și a Zelidiei”, AAR, memoriile secțiunii literare, t. V, 1931, 107-147; Piru, Ist. lit., II, 21; Moraru - Velculescu, Bibliografia, vol. I, partea I, 117-120; Dicț. lit. 1900, 262; Mazilu, Recitind, I, 275-276, 281. L.V.
DARMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286690_a_288019]
-
teme pentru seminar, fiecare dintre acestea îndemnând la o nouă citire a textelor, la cercetarea bibliografiei fundamentale și la conturarea unor noi interpretări. Nu a mai izbutit să țină cursul anunțat, dar opera lui Cantemir l-a preocupat intens. A recitit cu atenție textele, a parcurs din nou comentariile asupra lor și a constatat că multe ignorau aspecte importante ale pregătirii cărturărești a lui Cantemir, raporturile subtile pe care acesta le-a întreținut cu spiritualitatea occidentală, cu modelele literare apusene. Dacă
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
secol atomic, București, 1962 (în colaborare cu Corvin Gruia); Waclaw Kubacki, Trista Veneție, București, 1974; Mariusz Karpowicz, Arta polonă în secolul al XVII-lea, București, 1979; Wladyslaw Tatarkiewicz, Istoria celor șase noțiuni, pref. Dan Grigorescu, București, 1981. Repere bibliografice: Mazilu, Recitind, I, 277, 280, 462. A.M.
CIOCAN-IVANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286245_a_287574]
-
Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", București, 2002, pp. 120-132. 30 Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, Editura Minerva, București, 1975, p. 154. 31 D. Cantemir, op. cit., p. 385. 32 Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche. Compendiu, Editura Ager, București, 2004, p. 381. 1 O aplicare (succintă), cel puțin la nivel de declinare a intențiilor, a conceptelor lui Foucault la domeniul istoriei literare poate fi găsită în lucrarea lui Constantin Pricop, Începuturile literaturii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", București, 2002, p. 120-132. 66 Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, Editura Minerva, București, 1975, p. 154. 67 D. Cantemir, op. cit., p. 385. 68 Dan Horia Mazilu, Recitind literatura română veche. Compendiu, Editura Ager, București, 2004, p. 381. 69 O aplicare (succintă), cel puțin la nivel de declinare a intențiilor, a conceptelor lui Foucault la domeniul istoriei literare poate fi găsită în lucrarea lui Constantin Pricop, Începuturile literaturii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]