3,106 matches
-
concluzii pot trage din discuțiile individuale avute până în momentul de față? Evaluarea pentru asistarea învățăriitc "Evaluarea pentru asistarea învățării" Pentru a fi de ajutor de-a lungul procesului de învățare, evaluarea trebuie: - să ajute studentul să devină mai critic și reflexiv în gândire, în ceea ce privește activitatea de învățare în care este implicat; - să asiste studentul în dezvoltarea capacității de reflecție asupra propriilor obiceiuri și ritmuri de învățare, astfel încât să poată decide, în urma unor judecăți de valoare, cum să le modeleze; - să asiste
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
suntem prizonierii unui mod de a fi și de a înțelege lumea care depășește schopeanhaueriana viziune a acesteia ca voință și reprezentare. Suntem ceea ce voim, dar voim ceea ce suntem! Din această perspectivă, Alexa Visarion este un cehovian. Cehovian structural, un reflexiv care refuză retorica, cu amară, dar înțeleaptă înțelegere a existenței și timpului prezent, cu acea adâncă înțelepciune cu care tac stepele și apele adânci. Cehovian somatic, putând oricând să lepede bagheta dirijorală pentru a asuma partitura și fizionomia unui personaj
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este o interogație, prin aceasta arta întâlnindu-se cu filosofia, contopire sesizată și exercitată de către artistul și teoreticianul Alexa Visarion. Un corelativ semantic al acestor termeni este în discursul lui Alexa Visarion și conceptul de "tăcere", cu toate ramificațiile sale reflexive. Sursele și resursele de creație din care s-a nutrit opera sa (biografia empirică, lecturile și spectacolele vizionate) au fost contopite în creuzetul universului său interior, întorcându-se apoi reconfigurate genetic de o sensibilitate estetică aparte și totodată într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
teatrale în scriitura dialogului, în mizanscenă și, mai ales, în rostirea și în jocul actorilor. Mai presus de toate, el a contribuit plenar la afirmarea și consolidarea unui concept puțin agreat în epocă: cinemaul de autor. Întrega lui creație, densă, reflexivă prin excelență, oferă un rafinat discurs al esențelor. Până la vitriolantul De ce trag clopotele Mitică? al lui Lucian Pintilie, Alexa Visarion a rămas primul și unicul regizor de teatru care, după ce inovase, ba chiar revoluționase viziunea scenică a lui Caragiale, și-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în noi prin prin frumos și iluzoriu... restul este materia vieții, ea însă pare mai mult decât oricând, starea de a fi om, de a te reformula... Tudor Istodor Răzvan și Alexandra Lefter Cri-Cri Un film poematic ce deschide spre reflexivă analiză tema căutătorului de ideal, o acțiune ce nu provoacă empatie dar care provoacă nedumerire și emoție prin imagini dinamice ale vieții și metafore ale sufletului, (din speța unui film de Wim Wenders, ceva apropiat ca nostalgie a contemplației acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și intimitate O modalitate de dezvoltare a abord]rilor clasice este contestarea faptului c] sexul este acceptabil moral numai dac] este însoțit de dragoste și intimitate. Variații ale acestei abord]ri sunt susținute de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a împ]rt]sirii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alte credințe. Acest lucru este net diferit de fundaționalism, care susține c] anumite credințe, cele care sunt fundaționale, sunt justificate independent de leg]tură lor cu alte credințe. Cea mai puternic] form] de coerentism este metodă lui Rawls de echilibru reflexiv. Conform lui Rawls, metoda corespunz]toare implic] o serie de credințe reflexive, formularea unor principii generale care s] le explice, si apoi revizuirea atât a principiilor, cât și a credințelor în lumina celorlalte, pan] când este atins un echilibru. Exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumite credințe, cele care sunt fundaționale, sunt justificate independent de leg]tură lor cu alte credințe. Cea mai puternic] form] de coerentism este metodă lui Rawls de echilibru reflexiv. Conform lui Rawls, metoda corespunz]toare implic] o serie de credințe reflexive, formularea unor principii generale care s] le explice, si apoi revizuirea atât a principiilor, cât și a credințelor în lumina celorlalte, pan] când este atins un echilibru. Exist] mai multe probleme cu aceast] metodologie. Unii filosofi, precum Brandt, Hâre și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le explice, si apoi revizuirea atât a principiilor, cât și a credințelor în lumina celorlalte, pan] când este atins un echilibru. Exist] mai multe probleme cu aceast] metodologie. Unii filosofi, precum Brandt, Hâre și Singer au negat c] aceste credințe reflexive sunt edificatoare. Se pare c] naziștii și faraonii care ar fi folosit metodă echilibrului reflexiv ar fi ajuns la puncte de vedere total imorale. Acesta este un exemplu de problem] permanent] a teoriilor coerentei: poate exista un num]r indefinit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pan] când este atins un echilibru. Exist] mai multe probleme cu aceast] metodologie. Unii filosofi, precum Brandt, Hâre și Singer au negat c] aceste credințe reflexive sunt edificatoare. Se pare c] naziștii și faraonii care ar fi folosit metodă echilibrului reflexiv ar fi ajuns la puncte de vedere total imorale. Acesta este un exemplu de problem] permanent] a teoriilor coerentei: poate exista un num]r indefinit de serii de credințe în echilibrul reflexiv, totuși nu exist] nici un motiv de a presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și faraonii care ar fi folosit metodă echilibrului reflexiv ar fi ajuns la puncte de vedere total imorale. Acesta este un exemplu de problem] permanent] a teoriilor coerentei: poate exista un num]r indefinit de serii de credințe în echilibrul reflexiv, totuși nu exist] nici un motiv de a presupune c] unele dintre acestea constituie o teorie adev]rât]. O soluție, sugerat] de Holmgren, este de a uni echilibrul reflexiv cu un angajament fâț] de adev]ruri morale obiective. Dar aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate exista un num]r indefinit de serii de credințe în echilibrul reflexiv, totuși nu exist] nici un motiv de a presupune c] unele dintre acestea constituie o teorie adev]rât]. O soluție, sugerat] de Holmgren, este de a uni echilibrul reflexiv cu un angajament fâț] de adev]ruri morale obiective. Dar aceasta nu ar face decât s] ridice întrebarea cum pot fi indentificate adev]rurile morale obiective. Soluția lui Rawls este de a introduce (în mod tacit) considerații suplimentare pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de adev]ruri morale obiective. Dar aceasta nu ar face decât s] ridice întrebarea cum pot fi indentificate adev]rurile morale obiective. Soluția lui Rawls este de a introduce (în mod tacit) considerații suplimentare pentru a evalua judec]ți reflexive și perspective morale. Aceasta ar transfera misiunea justific]rii de la echilibrul reflexiv c]tre aceste teste de validitate. Întrebarea care apare este ce anume susține aceste teste de validitate; iar]și ne afl]m în ceaț]. Credință noastr] în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] ridice întrebarea cum pot fi indentificate adev]rurile morale obiective. Soluția lui Rawls este de a introduce (în mod tacit) considerații suplimentare pentru a evalua judec]ți reflexive și perspective morale. Aceasta ar transfera misiunea justific]rii de la echilibrul reflexiv c]tre aceste teste de validitate. Întrebarea care apare este ce anume susține aceste teste de validitate; iar]și ne afl]m în ceaț]. Credință noastr] în aceste teste este fundațional], sau credințele care sunt validate de aceste teste își
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în ce m]sur] teoriile morale pot sau trebuie s] fie legate de revizuire. În aceast] privinț], fundaționalismul și coerentismul au mai multe în comun decât se poate imagina. Unii cred c], din moment ce opiniile coerentiste încep cu credințele noastre morale reflexive, ele trebuie inevitabil s] statorniceasc] „morală de bun simț” - acea colecție negativ] de prejudec]ți morale, deprinderi, judec]ți și purt]ri pe care oamenii din cultura și clasa „noastr]” le manifest] și în virtutea c]rora acționeaz]. Deoarece interpret]rile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la îndoial] acele prejudec]ți și de a promova progresul moral. Deși ar putea fi ceva important aici, ar fi foarte dificil s] afirm]m exact ce. Chiar dac] suntem coerentiști și credem c] acele credințe ale noastre, morale și reflexive, sunt privilegiate, nu este clar cum ar trebui s] aplan]m conflictul dintre acele credințe și deliber]rile unei teorii morale. Corpul credințelor noastre poate fi privilegiat, dar din această nu rezult] c] fiecare credinț] este privilegiat] sau c] acele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
începe din centrul curentului. Chiar și fundaționaliștii trebuie s] admit] c] începem și încheiem cu intuiții morale. Atât fundaționaliștii, cât și coerentiștii sunt interesați de metode de identificare și evaluare a intuițiilor. Deoarece coerentiștii se ocup] de sistematizarea intuițiilor noastre „reflexive”, ei au nevoie de metode pentru a le identifica. Cum originile adev]rurilor morale din credințele fundaționale sunt în mod notoriu nedeterminate (sau cel puțin controversate), fundaționaliștii pot dori identificarea intuițiilor noastre, pentru a vedea cum se îmbin] corpurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceast] propunere ar trebui s] fie construit] în așa fel încât s] confere dorințelor de ordin mai înalt, dobândite în felul celor din cartea lui Huxley, un statut diferit de al celor dobândite de c]tre agent printr-o evaluare reflexiv] a dorințelor ei (Young, 1986). Aceasta ar reinstaura controlul efectiv al agentului asupra propriului s]u comportament, si, în egal] m]sur], ar readuce în discuție problemă dac], atunci când evalu]rile reflexive sunt determinate, pot fi ele însele privite în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dobândite de c]tre agent printr-o evaluare reflexiv] a dorințelor ei (Young, 1986). Aceasta ar reinstaura controlul efectiv al agentului asupra propriului s]u comportament, si, în egal] m]sur], ar readuce în discuție problemă dac], atunci când evalu]rile reflexive sunt determinate, pot fi ele însele privite în mod corect că aflându-se sub controlul agentului. Compatibiliștii consider] c] regresul care se întrevede aici poate fi oprit; incompatibiliștii, așa cum am v]zut înainte, neag] acest lucru. Exprimat altfel, compatibiliștii cred
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Joseph & Ester, Peter (2004), Comparing cultures: dimensions of culture in a comparative perspective, Leiden, Koninklijke Brill NV. Vlăsceanu, Lazăr (1982), Metodologia cercetării sociologice. Orientări și probleme, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Vlăsceanu, Lazăr (2007), Sociologie și modernitate: tranziții spre modernitatea reflexivă, Iași, Polirom. Voicu, Bogdan & Rusu, Horațiu (ed.) (2003), Globalization, European Integration, and Social Development in European Postcommunist Societies, Sibiu, Psihomedia. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. I: Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Iași, Expert Projects. Voicu, Bogdan
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Deci. Conjuncția care face ravagii azi. Mai ales între juni. Fotbaliști, chelneri, acționari, bodigarzi, mediatori, doctoranzi, taximetriști, bingomani. Întrebați-i orice și nu veți afla nimic, pînă nu-și articulează mai întîi un "deci" extrem de prelungit, semn că abia după reflexivul preambul veți afla totul. Presat, ieri, de neamînate urgențe fiziologice, îl întreb, panicat, pe junele barman din Sărărie, unde e... mă rog... pissoir-ul. Deeeci, face el... Zi-i, dom'le, unde-i? îl întreb eu. Deeeci, reia el... De-mi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu doar terminologic). Începând cu empirismul secolului XVIII, s-a consolidat teoria conform căreia nicio reprezentare, chiar din sfera spirituală, nu ar putea fi lipsită de elemente sensibile. Prin această idee, este spulberată ierarhia dintre imagini−impresii primare și idei reflexive secundare. Imaginea ar cuprinde în ansamblu conținuturi intelectuale, echivalate și amestecate cu cele sensibile, ele împreună negând abstractul pur (Wunenburger 19). Imaginile se adună precum fațetele unei prisme (îl urmăm pe Wunenburger), pentru că tipologiile adiacente pot fi subsumate mentalului, verbalului
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
timpului, în scopul consolidării sensului de transcendent introdus de aspectul alethic al judecății / 301 4.6. Punerea în discuție a tezei privind preeminența ființării umane / 311 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" / 317 4.8. Fenomenul reformalizării logos-ului; redistribuirea sensurilor predicative în "formele" logicii simbolice / 322 4.9. Fenomenul în-ființării / 333 4.10. Cercul reducției judicative / 346 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
raportare la alte "unități reale", de existență? Preeminența ustensilică a lucrurilor ce alcătuiesc unitatea "lumii" (însăși "lumitatea" ei), despre care vorbesc, de pildă, Husserl, Heidegger și heideggerienii ș. a., se aplică înseși ființării umane concentrată în "practici" cu un sens pur reflexiv? Nu se sustrage aceasta preluării sale prin ceea ce, deocamdată, nu ne apare decât ca fiind ceva din ea însăși, anume prin "practicile" proprii? O altă problemă, desprinsă din cea tocmai formulată, ține de relevanța istoric-antropologică a practicilor omenești integrate într-
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
capătă întruchipare propriu-zis istorică. Autonomia gândirii (justificatoare) față de unitatea de viață a condus și către o sistematizare a practicilor și chiar a unităților de viață omenească; până la urmă, și a modalităților de gândire asupra acestora (în fond, gândirea a devenit reflexivă!). Faptul din urmă este recunoscut în istoria filosofiei; când Aristotel vorbea despre științe teoretice, practice și poetice și le declara pe cele dintâi (mathematike, physike, theologike) mai importante într-o anumită ordine față de celelalte, victoria "istorică" a gândirii contemplative (teoretice
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]