3,182 matches
-
literatura? 1. în ce mod se manifestă interdisciplinaritatea? Julie Klein afirmă că interdisciplinaritatea a fost definită în diverse feluri pe parcursul acestui secol: că o metodologie, ca un concept, un proces, un fel de a gândi, o filozofie și o ideologie reflexiva. Este o modalitate de a rezolva problemele și de a răspunde la întrebări care nu pot fi satisfăcător rezolvate prin metode sau abordări unice. Autoarea susține de asemenea că interdisciplinaritatea este un paradox sugerând că există o continuă opoziție retorica
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
potențialul creativ al elevilor și a abilităților scenografice, actoricești și chiar regizorale (la clasele XI, XII). Se va urmări formarea unei reprezentări culturale privind evoluția genului dramatic în literatura română și în literatura universală. Va fi stimulat procesul gândirii autonome, reflexive și creative prin lectura și analiza textelor dramatice abordate. Prin prezentarea unor spectacole de teatru realizate de Teatrul Tineretului din Piatra Neamț sau a unor spectacole realizate de TVR sau de Societatea Română de Radio profesorul va propune variante consacrate de
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
la relectură, când dezbrăcăm stilul de suspans (incident) și ne concentrăm asupra sensului (analiza conștiinței, fluxul ei). Autorul Desperado a înțeles de la Modernism că eroul e în primul rând o inteligență. Esența revoltei moderniste era transformarea eroului picaresc în erou reflexiv, trecerea de la istorie la meditația în marginea incidentului. În loc să treacă prin peripețiile realului, personajul era o uriașă inteligență statică. Pentru el nu exista trecutul-prezentul-viitorul incidentului, ci fluxul conștiinței, indiferent la trecerea timpului. Eroul Desperado își recapătă trupul fizic, goana prin
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că văd scrisul ca pe o formă de jurnal. Conținutul rândurilor pe care le scriu n-au decât un rol foarte mic în viața mea. Ceea ce nu înseamnă că nu pun preț pe conținut: el ține însă de o lume reflexivă interioară. În această lume gândurile și experiențele sunt oarecum paralele. Evident că tot ce trăim alimentează ceea ce scriem. Dar aș zice că măcar e o întârziere înainte să pun pe hârtie ceva ce mi s-a întâmplat. Resimt însă scrisul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
puține idei, în măsura în care lucrurile cu care vin în contact sunt mai mult sau mai puțin schimbătoare; pe dinăuntru, reflectarea mentală depinde de măsura în care obiectele devin prelucrate ideatic". În cursul evoluției individuale, simplele idei senzoriale le devansează pe cele reflexive; atenția este fixată întotdeauna la început pe cele ce privesc lumea externă; ulterior, ea se centrează și pe ce este în interior. Din ideile simple se nasc ulterior cele complexe. Acest lucru are loc în cursul evoluției individuale de acumulare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dat fiind că prin intermediul acestor interpretări se construiesc reprezentările și, implicit, comportamentele politice ale cetățenilor. Multe dintre informațiile politice actuale sunt veritabile surse de informare, lucru care ne face să respingem credința stereotipă că televiziunea ne-a făcut mai puțin reflexivi sau suferinzi de deficit de atenți. În același timp, trebuie să constatăm însă că ea nu ne provoacă nici intelectual, nici moral. Jurnaliștii s-ar putea să ne ia în serios în calitate de consumatori de știri, însă ignoră rolul nostru mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
limbaj el construiește o existență potrivită existenței sale spirituale 10. Conștientizarea primordialității limbajului verbal în cadrul sistemelor de comunicare determină constituirea sa în subiect de reflecție și de cercetare încă din cele mai vechi timpuri. Secolul al XX-lea marchează întoarcerea reflexivă asupra naturii limbajului, inaugurând discipline noi care și-l asumă ca obiect de cercetare: lingvistica, semiotica, pragmatica ș.a. Interesul este generat de ceea ce specialiștii numesc turnanta lingvistică, inițiată de Cursul de lingvistică generală (1916), al lui Ferdinand de Saussure, care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
metadiscurs care are ca obiect discursul politic al altuia: * funcția de explicitare (propunerea unei lecturi particulare în marginea discursului politic-obiect); * funcția de demistificare (de dezvăluire a formei fără fond); * funcția de mediere (între diverși actori politici și publicul larg); * funcția reflexivă, de exprimare a valorilor, credințelor și reprezentărilor pe care le împărtășește locutorul. Mijloc de expresie a evenimentelor din domeniul politicii, limbajul politic reprezintă, definește și construiește viața politică, prin efectele pe care la are asupra publicului, emitentului și a relațiilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de mit, la experiența profană, cotidiană, echivalează cu deplasarea accentului de pe o polisemie lărgită, neîngrădită, favorizând ambiguitatea, pe o polisemie reglată prin delimitări conceptuale. Autonomizarea limbajului filosofic în raport cu limbajul artistic are ca premisă reinterpretarea propriilor semnificații, a problemelor definitorii, aplecarea reflexivă asupra propriei naturi. Față de limbajul literar, caracterizat prin jocul neîngrădit al semnificațiilor, limbajul filosofic manifestă tendința de restrângere a acestuia, prin construirea unor sensuri specifice experienței profane, tot astfel cum literatura mitologică propune sensuri caracteristice experienței sacre: "Autonomizarea discursului filosofic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
față de lumea analizată. Analizând specificul limbajului filosofic, Ludwig Wittgenstein 90 subliniază că, spre deosebire de alte tipuri de limbaj, acesta nu are nimic de explicat, ci numai de descris. În vreme ce limbajul politic are sarcina explicitării, justificării actelor politice, limbajul filosofic se apleacă reflexiv asupra ființării. Filosofia nu este o cunoaștere a realității (ca știința); rolul filosofiei nu este acela de a oferi tablouri ale lumii, nici acela de a descifra misterele lumii. Îndoielile lui Wittgenstein privind valoarea cognitivă a filosofiei au la bază
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conduc dincolo de litera discursului, metafora oferă măsura dimensiunii histrionice a limbajului politic, tentat mai degrabă să ascundă decât să dezvăluie. 2.4. Dimensiunea pragmatică Reproșând structuralismului eludarea situației subiectului vorbitor și separarea limbajului de contextul enunțării, pragmatica propune o întoarcere reflexivă asupra relațiilor dintre semnele verbale și utilizatori, în cadrul procesului de comunicare. Abordarea pragmatică aduce în atenția cercetătorilor limbajului aspecte precum: caracterul activ al limbajului; reflexivitatea fundamentală a acestuia (limbajul se referă la lume, arătându-și propria activitate enunțiativă); natura interacțională
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nu s-au exprimat la noi idei generale cititorului de gazetă într-un chip care să dea fiecăruia iluzia că pricepe"183. Autoritatea istoricului și criticului literar a făcut ca multe dintre aprecierile sale să fie preluate fără cenzura filtrului reflexiv, fapt semnalat de Noica: "Ne-am odihnit în Călinescu, acesta e adevărul. Și ne odihnim încă. (...) Numeroși istorici literari și critici de astăzi par dispuși să pornească de la câte o caracterizare a lui Călinescu, să se confirme prin ea și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semnificare. Analiza a evidențiat, și de această dată, că fiecare ipostază în parte modelează selecția mijloacelor de exprimare, imprimă textelor direcții tematice particulare, manifestă finalități specifice, generând efecte distincte la nivelul receptării. În vreme ce ipostaza analistului politic imprimă textelor o componentă reflexivă accentuată, evidențiind refuzul înregimentării politice a gazetarului, ipostaza specialistului imprimă articolelor o dimensiune pozitivistă pregnantă, implicând recursul la surse de autoritate în domeniile abordate. Polemistul recurge la un discurs virulent, urmărind demontarea concepțiilor politice ale adversarilor astfel încât, deși pledează pentru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nemărginirii Și parcă-i un veac de când zbor, Azi, înainte de-un nou și sălbatic avânt, Vreau ca să cânt cântecul meu de-nceput.” (Cântec de început) Există setea unei schimbări continue aflată sub semnul insatisfacției. Vitalitatea e adesea opusă atitudinii reflexive dar poezia lui Labiș infirmă obișnuința acestei antiteze. El descoperă lumea cu aviditate și, pentru că e capabil să vibreze la miracolul ei, ajunge să fie capabil de a pune mari întrebări și de o atitudine reflexivă, critică față de existență. În
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
e adesea opusă atitudinii reflexive dar poezia lui Labiș infirmă obișnuința acestei antiteze. El descoperă lumea cu aviditate și, pentru că e capabil să vibreze la miracolul ei, ajunge să fie capabil de a pune mari întrebări și de o atitudine reflexivă, critică față de existență. În autorul Primelor iubiri e anticipat cel al Luptei cu inerția, o delimitare n-ar fi de conceput. Versurile din volumul Primele iubiri caracterizează prima etapă importantă în dezvoltarea personalității lui Labiș, premergătoare celei atinse în Lupta
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cale Am descifrat misterul otravelor de crin.” Labiș aduce în poezie suflul marilor probleme morale, universul interior al omului, dilemele lui, fără prejudecata temătoare că ele vor suna neobișnuit, prozaic sau discursiv. Legătura cu „omenescul” autorizează acest tip de lirică reflexivă. Timbrul particular al poetului se definește treptat și prin raportare la valorile scrisului: Eminescu, Sadoveanu, Rebreanu. Eminescian este sentimentul integrării în mijlocul naturii feerice în care existența sa se ritualizează devenind un spectacol ciclic, viziunile cosmice de o sobră măreție din
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
funcția autocentrică (pură expresie către sine, de încurajare etc). Renzo Titone (1971), pornind de la clasificările realizate de Bühler și Kainz, distinge trei funcții principale: - de comunicare (inclusiv persuasivă); - de expresie (pentru necesitatea socială, de a calma agresivitatea, disputa etc.); - reflexivă (monologul sau vorbirea interioară); André Martinet identifică patru funcții: o funcție centrală, de comunicare, de înțelegere reciprocă, o funcție de suport al gândirii, o alta de exprimare și o funcție estetică, întrepătrunsă cu funcțiile de comunicare și cea de expresie. În
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de expresie. În opinia Tatianei Slama-Cazacu, limbajul are o funcție unică, cea de comunicare, principală în viața umană și primordială cronologic. Celelalte „funcții” identificate de ceilalți autori sunt considerate doar subfuncții ale funcției de comunicare. Funcția de reprezentare (Bühler), sau reflexivă (R. Titone) este de fapt funcția cognitivă, care ajută gândirea să se fixeze prin mijloace verbale, funcție de organizare a gândirii, de verbalizare interioară. Eugen Coșeriu, și el, reprezentant al structuralismului european, consideră că funcțiile limbajului sunt în număr de trei
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sunt circumscrise domeniului valori din competențele cheie europene (comunicarea în limba maternă; sensibilizare și exprimare culturală; competențe sociale și civice) vizează: - Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului esthetic în domeniul literaturii; - Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate; - Cultivarea unei atitudini positive față de comunicare prin conștientizarea impactului limbajului asupra celorlalți și prin nevoia de a înțelege și de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social; - Cultivarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
sau aparentă, poate genera confuzii. Au ca obiectiv prevenirea interferenței deprinderilor prin discriminarea netă și opunerea procedeelor noi celor vechi. De exemplu: adjectivele și adverbele care sunt cuvinte omonime, pronumele și adjectivele pronominale corespunzătoare, formele neaccentuate ale pronumelui personal și reflexiv etc. Operația de diferențiere prin opunere, ca și cea de motivare, poate intra în componența altor exerciții sau se poate constitui ca exercițiu de sine stătător. Exercițiile de recunoaștere constituie baza celor creatoare, care presupun o implicare mai mare din
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
În (4) el prezintă o stare de lucruri ca fiind stabilită și emite o judecată de valoare asupra ei: "din fericire" constituie o modalitate numită apreciativă. Astfel, fie că este vorba de persoană, timp sau modalitate, activitatea enunțiativă este esențialmente reflexivă: ea vorbește despre lume arătînd cu degetul propria activitate de vorbire. A spune "eu" înseamnă a desemna pe cineva și, în același timp, a arăta că acel cineva este responsabil de enunțul în care figurează acest "eu". La fel, un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de carte, dar că încălcarea se face în interesul său; pe de altă parte, el realizează această operație printr-o formulă ("on insiste un peu") conformă, prin tonul său și prin modul de ambreiere, cu scenografia cerută. Este un proces reflexiv care vine să autentifice gestul de scuză. Trecînd de la narațiunea didactică fără ambreiori la comentariul modalizator ambreiat în stil vorbit, enunțiatorul operează o recentrare a discursului său. Recentrarea intervine într-un loc strategic din punct de vedere textual: la început
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
măsuri de prevenție și modele de intervenție. Adicția, consumul de droguri, consumatorul de droguri sunt teme tratate din perspectivă istorică, prin analiză comparată, pornind de la concepte de bază, modele teoretice, politici sociale și de intervenție în domeniu, concomitent cu analiza reflexivă menită să identifice cauze ale existenței și proliferării acestui fenomen, dar și forme și metode de responsabilizare a instituțiilor statului. Este remarcată dependența individului consumator de droguri de servicii și prestații sociale care - subliniază autoarea - sunt insuficiente și inadecvate, generând
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
echilibrul mă împresoară... - Mă las cuprins în voie de tihna și necontenitul echilibru din jurul meu. 3.2.5.3 Sugestia și autosugestia Definiția dată sugestiei de Gheorghiu este ca fiind o incitație susceptibilă să declanșeze reacții spontane, nemediate de instanțele reflexive ale gândirii. Situația -sugestie este definită de Gheorghiu ca un stimul sau constelație de stimuli cu caracter provocativ, susceptibil să declanșeze: * reacții neadecvate ale subiectului, ca de exemplu: confundări, distorsionări, etc. - sugestii negative; * reacții care fac posibilă o mai bună
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
devine dependența ei față de noi; în loc să fim nimiciți de incomensurabilitatea ei, cum ni se părea la început, suntem înălțați și devenim una cu ea. Deși vorbește de „cunoașterea pură” a sublimului. Schopenhauer adaugă că nu e vorba de o conștiință reflexivă în această trăire ci de o „conștiință simțită”(Artur Schopenhauer: Die Welt als Wille and Vorstellung, I, p. 275-283 ),expresie care aduce cu extazul, de care ne vorbește Tratatul despre sublim. Un amănunt vrednic de reținut din paginile pe care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]