8,522 matches
-
unii naratologi (Labov, Prince, Rimmon-Kenan) au definit-o ca povestirea a cel puțin două evenimente reale sau fictive (sau a unei situații și a unui eveniment), nici unul din acestea presupunîndu-l logic sau implicîndu-l pe celălalt. Pentru a o distinge de relatarea unei serii întîmplătoare de situații și evenimente, naratologii (Danto, Greimas, Todorov) au mai argumentat că narațiunea trebuie să aibă un subiect unificator și să constituie un întreg. Mediile narative de reprezentare sînt diverse (oral, scris și limbajul gestual, de ex.
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
muzică, sau orice combinație ordonată a acestora). Astfel arată formele pe care le poate lua narațiunea (numai în domeniul narațiunii verbale găsim romane și romanțuri, nuvele și povestiri, istorie, biografie și autobiografie, poeme epice, mituri, povești, legende și balade, reportaje, relatări spontane din conversația obișnuită ș.a.m.d.). În ceea ce privește distribuția sa, narațiunea apare în fiecare societate umană din istorie și antropologie. Într-adevăr, toate ființele de rînd pot produce și procesa narațiunea de timpuriu ¶Considerată ca structură sau produs și urmînd
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ei pe drept cuvînt distinctivă. Desigur, relațiile temporale între situațiile și evenimentele care formează o povestire nu sînt singurele posibile: aceste situații și evenimente pot fi legate cauzal, de exemplu. Mai mult, într-o narațiune "adevărată", în opoziție cu simpla relatare a unei serii întîmplătoare de schimbări de stare, aceste situații și evenimente formează și ele un întreg, o SECVENȚĂ ale cărei primi și ultimi termeni majori se reiau parțial unul pe altul, o structură avînd, în terminologia lui Aristotel, un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narrative/Ich-Form]. O narațiune al cărei NARATOR este personaj în situațiile și evenimentele povestite (și, în această ultimă poziție, este desemnat de un "eu"). Cuvintele lui Sartre este o narațiune la persoana întîi, cum sînt și Confesiunile lui Augustin, sau relatarea propriilor aventuri de către Robinson Crusoe. Füger 1972; Głowiński 1977; Leibfried 1972; Prince 1982; Romberg 1982; Rousset 1973; Tamir 1976. Vezi și NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ, PERSOANĂ, NARAȚIUNE LA PERSOANA A DOUA, NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. narațiune metadiegetică [metadiegetic narrative]. O narațiune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
serie de răspunsuri la anumite întrebări, orientarea este acel constituent al său care răspunde la întrebările "Cine?", "Cînd?", "Ce?" și "Unde?". Pratt 1977. orizont [reach]. Distanța temporală între TIMPUL ISTORIEI acoperit de o ANACRONIE și momentul "prezent" (sau momentul cînd relatarea cronologică a unei secvențe de elemente este întreruptă pentru a face loc anacroniei). ¶Genette 1980. P pacient [patient]. Împreună cu AGENTUL, unul din cele două ROLURI fundamentale în tipologia lui Bremond. Dacă pacienții sînt afectați de anumite procese (și, mai precis
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
apoi regina a murit de durere" este o intrigă. 2. O secvență cauzală de evenimente pertinente pentru un personaj sau personajele care încearcă să rezolve o problemă pentru a atinge un scop. În consecință, deși fiecare povestire este o narațiune (relatarea unuia sau mai multor evenimente), nu fiecare narațiune este cu necesitate o povestire (iată, de ex., o narațiune care pur și simplu descrie o secvență temporală de evenimente care nu sînt legate la modul cauzal). ¶Beaugrande 1980; Benveniste 1971 [2000a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este o povestire minimală. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ, NARAȚIUNE MINIMALĂ, PROCES, POVESTIRE. povestire moleculară [molecular story]. O povestire care constă din două sau mai multe POVESTIRI ATOMICE; o POVESTIRE COMPUSĂ. Vezi și MODALITATE. povestirea evenimentelor. Vezi REPREZENTARE. povestirea vorbelor. Vezi RELATARE. poziție [stance]. Relația între NARATOR și NARAT. Împreună cu CONTACTUL și STATUTUL, poziția este una din cele trei relații de bază în raport cu care se structurează PUNCTUL DE VEDERE. ¶Lanser 1981. pratton [pratton]. Un AGENT. Pentru Aristotel, agentul sau pratton poate fi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Chatman 1978; Prince 1982. Vezi și NOTIFICARE PREALABILĂ, ANACRONIE, ORDINE. prolepsă [prolepsis]. O ANACRONIE avansînd către viitor în legătură cu momentul "prezent"; o evocare a unui eveniment sau a mai multor evenimente care vor avea loc după momentul "prezent" (sau momentul cînd relatarea cronologică a unei secvențe de evenimente este întreruptă pentru a face loc prolepsei); o ANTICIPARE, o PROIECȚIE ÎN VIITOR, o PROSPECȚIE. "Ion s-a înfuriat. Peste cîteva zile avea să-și regrete ieșirea, dar acum nu se gîndi la consecințe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
apoi B MS: 3 înainte de 3 1 ¶Regulile transformaționale au fost împrumutate în naratologie din gramatica generativ-transformațională și joacă un rol important în unele gramatici ale narațiunii. ¶Chomsky 1957, 1962, 1965 [1969]; Prince 1973, 1982. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, TRANSFORMARE. relatare [telling]. Împreună cu REPREZENTAREA, unul din cele două feluri fundamentale de DISTANȚĂ care regularizează informația narativă; DIEGEZA (diégésis). ¶Relatarea este un MOD caracterizat de mai multă mediere naratorială și de o redare mai puțin detaliată a situațiilor și evenimentelor decît reprezentarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
joacă un rol important în unele gramatici ale narațiunii. ¶Chomsky 1957, 1962, 1965 [1969]; Prince 1973, 1982. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ, TRANSFORMARE. relatare [telling]. Împreună cu REPREZENTAREA, unul din cele două feluri fundamentale de DISTANȚĂ care regularizează informația narativă; DIEGEZA (diégésis). ¶Relatarea este un MOD caracterizat de mai multă mediere naratorială și de o redare mai puțin detaliată a situațiilor și evenimentelor decît reprezentarea (sau MIMESIS): DISCURSUL NARATIVIZAT constituie un bun exemplu de relatare. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; H. James 1972
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de DISTANȚĂ care regularizează informația narativă; DIEGEZA (diégésis). ¶Relatarea este un MOD caracterizat de mai multă mediere naratorială și de o redare mai puțin detaliată a situațiilor și evenimentelor decît reprezentarea (sau MIMESIS): DISCURSUL NARATIVIZAT constituie un bun exemplu de relatare. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; H. James 1972; Lubbock 1965. remă. Vezi COMENTARIU. rememorare [recall]. O ANALEPSĂ repetitivă; o analepsă care spune din nou lucruri trecute, deja menționate. ¶Genette 1980. Vezi și REVENIRE. remitent [sender]. 1. Un ACTANT sau ROL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
analog BALANȚEI de la Souriau și TRIMIȚĂTORULUI de la Propp) este distribuitor de valori și trimite SUBIECTUL în căutarea OBIECTULUI. 2. Un DESTINATOR. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ANTIREMITENT. reprezentare [showing]. 1. Împreună cu RELATAREA, unul din cele două feluri fundamentale de DISTANȚĂ, care regularizează informația narativă; MIMESIS. În opoziție cu relatarea sau DIEGEZA (diégésis), reprezentarea este un MOD caracterizat de o redare detaliată, scenică a situațiilor și evenimentelor, precum și de o mediere naratorială minimă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
OBIECTULUI. 2. Un DESTINATOR. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ANTIREMITENT. reprezentare [showing]. 1. Împreună cu RELATAREA, unul din cele două feluri fundamentale de DISTANȚĂ, care regularizează informația narativă; MIMESIS. În opoziție cu relatarea sau DIEGEZA (diégésis), reprezentarea este un MOD caracterizat de o redare detaliată, scenică a situațiilor și evenimentelor, precum și de o mediere naratorială minimă: DIALOGUL constituie un bun exemplu de reprezentare. 2. În terminologia lui Todorov, reprezentarea este opusă NARAȚIEI. ¶Chatman
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o mediere naratorială minimă: DIALOGUL constituie un bun exemplu de reprezentare. 2. În terminologia lui Todorov, reprezentarea este opusă NARAȚIEI. ¶Chatman 1978; Genette 1980, 1983; H. James 1972; Lubbock 1965; Todorov 1966 [1972a]. Vezi și SCENĂ. reproducere narativă [narrative report]. Relatarea efectuată de un narator, în cuvintele sale, despre enunțurile sau gîndurile unui personaj. ¶Chatman 1978. restrîngerea cîmpului [restriction of field]. Supunerea PUNCTULUI DE VEDERE unor rigori conceptuale sau perceptive. ¶Blin 1954. Vezi și FOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE LIMITAT. retrospecție [retrospection
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Leonid Boicu, iar echipa constituită - din care făceau parte, între alții, V. Cristian și Al. Vianu (de la București), numiți coresponsabili la rugămintea coordonatorului, ultimul pentru partea „sensibilă” de istorie contemporană - a și purces la lucru. Trecând peste partea anecdotică a relatărilor privind, de pildă, dezbaterile colocviale româno-sovietice pe tema proiectului în derulare (avându-i ca protagoniști pe Al. Vianu și pe amicul său Erusalimski), să reținem că, în anul imediat următor, L. Boicu a realizat un studiu și a întocmit raportul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
anexând și ceea ce s-a numit, după 1775, Bucovina. Pentru a descuraja planurile rusești față de Principate, Austria a procedat la reprezentări diplomatice, demonstrații armate în Ungaria și Transilvania pentru ca, în iulie 1771, să încheie tratatul de subsidii cu Poarta. În relatarea discuției sale cu Friedrich al II-lea la Neustadt, Kaunitz nota că i-ar fi spus regelui că trecerea Dunării de către ruși nu i se părea un motiv suficient pentru ruptură. Or, regele pretindea că interlocutorul său, Kaunitz, i-ar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
expunerii; * Adecvarea conceptelor; * Construcția frazei; * Adecvarea limbajului; * Expresivitatea feței, gestica. Principiile fundamentale al metodei sunt autoevaluarea și interevaluarea. O ședință de autoscopie se poate derula pe parcursul a treizeci de minute. Profesorul propune subiectul (caracterizarea unui personaj dintr-o operă literară, relatarea ueni experiențe personale, analiza unui fapt istoric, descrierea unei forme de relief), stabilește timpul de prezentare și înmânează participanților grila de evaluare. Cu ajutorul ei, elevii își apreciează colegii sau propria performanță. Expunerea se face în fața unui auditoriu așezat în semicerc
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
și captează interesul pe parcurs). Citatele pot fi folosite direct și complet, parțial și fragmentar și prin parafrazare. Indiferent de corecturile gramaticale și decupajele care intervin în citat sensul informației transmise nu se poate modifica. În funcție de tipul de producție, știre, relatare, interviu, anchetă, portret, reportaj sau editorial, modul de structurare și instrumentele folosite vor fi diferite. Știrile conțin material informativ care trebuie adus imediat la cunoștința publicului. Modul de prezentare trebuie să fie concis, nepersonal, fără exces de figuri de stil
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
sau editorial, modul de structurare și instrumentele folosite vor fi diferite. Știrile conțin material informativ care trebuie adus imediat la cunoștința publicului. Modul de prezentare trebuie să fie concis, nepersonal, fără exces de figuri de stil. 3.5.5.1. Relatarea Deși relatarea este percepută ca o narațiune lipsită de considerații personale sau judecăți de valoare, ea nu trebuie să fie un simplu proces verbal care înregistrează rezumând toate detaliile unui fapt. Michel Voirol o definește ca gen informativ care reia
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
modul de structurare și instrumentele folosite vor fi diferite. Știrile conțin material informativ care trebuie adus imediat la cunoștința publicului. Modul de prezentare trebuie să fie concis, nepersonal, fără exces de figuri de stil. 3.5.5.1. Relatarea Deși relatarea este percepută ca o narațiune lipsită de considerații personale sau judecăți de valoare, ea nu trebuie să fie un simplu proces verbal care înregistrează rezumând toate detaliile unui fapt. Michel Voirol o definește ca gen informativ care reia, la modul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
să fie un simplu proces verbal care înregistrează rezumând toate detaliile unui fapt. Michel Voirol o definește ca gen informativ care reia, la modul esențial, informația despre un fapt real, trăit. Ca, extindere, poate fi plasată între știre și reportaj. Relatarea presupune documentarea directă și prezentarea pe larg a informației, în urma unei selecții impusă de unghiul de abordare și gradul de cunoaștere a câmpului evenimențial. 3.5.5.2. Interviul În practică se operează distincția dintre conversație, un schimb obișnuit de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
colecția de fapte care susțin tema, argumente și opinii în discuție), formarea părerii personale și luarea unor decizii de redactare. 3.5.5.4. Portretul Portretul este un tip de discurs narativ în care acumularea informației nu vizează factualul ca relatarea, ancheta și reportajul, ci realizarea unui tablou despre calitățile, însușirile și consecințele faptelor unui actor al narațiunii. Ca articol care creionează personalitatea cuiva, portretul poate cuprinde precizări legate de calități fizice și intelectuale, stil de viață, opinii. Tehnica documentării pentru
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
a asistat. Nararea lor se va face citând obligatoriu sursele contactate. În raport cu evenimentul, jurnalistul-reporter se poate afla în două ipostaze: martor (observare neparticipativă). Ca participant, implicarea emoțională este mai mare, iar informațiile sunt validate de faptele trăite. În acest caz, relatarea la persoana întâi îi oferă un plus de credibilitate și autenticitate. Pentru a fi subiect de reportaj, faptul trebuie să aibă calități jurnalistice: * proximitate temporală (actualitate); * proximitate spațială (fapt din realitatea apropiată a receptorului); * caracter neobișnuit care îl diferențiază de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
din punctul de vedere al gradului de complexitate); întrebări de conținut vs. întrebări auxiliare/instrumentale (așa-numitele întrebări ajutătoare) prin raportare la criteriul funcționalității 171: întrebări generalizatoare vs. întrebări de detaliu (după raportul general particular); întrebări de definire, descriere, identificare, relatare, evaluare, opinare, diviziune, clasificare, comparare, opunere, explicare, motivare (din perspectiva operației implicate) etc. ( Din punctul de vedere al formei, se impun pentru vârstă preșcolarității: întrebări valorificând un vocabular adecvat vârstei, pronunțate corect; întrebări reflectând forma literară a limbii române și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Blake a fost influențat de swedenborgianism abia atunci cînd l-a întîlnit (că. 1779) pe sculptorul cu vederi swedenborgiene John Flaxman. William a crescut la Londra și în 1761, la o vîrstă foarte fragedă (cînd avea doar 4 ani, după relatările soției sale, Catherine) a avut viziunea lui Dumnezeu. Ulterior, cînd avea opt sau zece ani, a avut din nou experiențe vizionare la țară: va fi văzut îngeri într-un copac din Peckam Rye și pe profetul Ezekiel pe un cîmp
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]