3,930 matches
-
o expresie a temerilor și coșmarelor umane. Ca multe alte filme produse și/sau regizate de Spielberg, nu e făcut să te pună pe gânduri în legătură cu lumea în care trăiești, dar "te poate determina să pleci de la plajă la cinematograf", remarcă Molly Haskell cu oarecare malițiozitate într-o recenzie (în Monaco: 218). E.T. a consfințit revenirea lui Spielberg, în calitate de regizor și producător, în topul mondial al încasărilor, recordul fiind bătut din nou, după mai bine de un deceniu, de un alt
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
pot fi obținute, de exemplu, prin procesul de negociere. Ozawa și Castello (2003) suțin că avantajele de proprietate sunt tot mai dispersate în cadrul unei corporații, pe măsură ce ele sunt obținute tot mai mult la nivel de filiale. Rugman și Verbeke (2003) remarcă, de asemenea, o dispersie geografică în creștere a avantajelor specifice firmei (CTN-urilor). Reținând aceste argumente, conceptul transformării avantajelor de locație în avantaje de proprietate este o urmare firească. IPP-urile specifice sunt stimulente acordate unui singur investitor. Ele apar
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
care pe organizează mereu nu înseamnă că nu lucrez bine în echipă!”. Mai apoi, discutînd cu managerul, am aflat că operatorul nu numai că disprețuia „micile concursuri stupide” coordonate de manager, ci făcea haz de ele în public, formulînd adesea remarci sarcastice la adresa altor membri ai echipei. îndatorirea unui șef de a motiva oamenii și de a stimula performanțele este îngreunată adesea de către unii angajați, care se opun în mod activ acestor obiective. Atunci cînd un manager sesizează că o persoană
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
va da seama niciodată de strategia ta. Desigur, uneori e destul de dificil să procedezi astfel. Lingușirea unui șef pe care nu îl simpatizezi sau nu îl respecți contrazice toate principiile. Unii dintre noi consideră atît de dizgrațioasă această practică a remarcilor laudative, încît o taie de pe lista opțiunilor. înainte de a o cataloga astfel, consider eu, ar fi indicat să cîntărești puțin avantajele. Da, lingușirea cuiva îți poate lăsa un gust amar pentru scurt timp, dar cît de mare este profitul pe
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
va permite să obții o ipotecă, un credit pentru mașină etc. Cînd ne decidem să luăm atitudine vizavi de purtarea unui șef dificil, sîntem induși în derută de faptul că ne concentrăm asupra avantajelor pe termen scurt. De exemplu, o remarcă sarcastică adresată șefului poate aduce pe termen scurt avantajul unei scurte satisfacții de moment. Pe termen lung însă, probabil vei avea mai mult de pierdut, decît de cîștigat. Hotărîrea lui Julie de a-l înfrunta pe șeful nostru dificil i-
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
că nu e satisfăcut de ceea ce faci, următoarea întrebare devine: „Ce pot să fac pentru a face față mai eficient cerințelor dumneavoastră?”. în caz că îți confirmă din nou valoarea în cadrul companiei, următoarea întrebare va fi: „Ce pot să fac ca să evit remarcile sarcastice?”. în ambele cazuri, soluția trebuie să vină de la el. La rîndul său, șeful îți poate pune întrebări legate de comportamentul său, așa că trebuie să fii pregătit. Va încerca să preia el controlul, adresîndu-ți o serie de întrebări. Fii gata
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
pune întrebări legate de comportamentul său, așa că trebuie să fii pregătit. Va încerca să preia el controlul, adresîndu-ți o serie de întrebări. Fii gata să răspunzi la acestea prin alte întrebări. Dacă ar spune: „De ce te deranjează atît de mult remarcile de genul acela?”. în loc să dai un răspuns întortocheat, poți răspunde așa: „Pur și simplu mă deranjează - care e scopul lor?” sau „Comportamentul meu merită într-adevăr sarcasme?” La sfîrșitul acestei discuții sincere, afirmă încă o dată hotărîrea ta de a fi
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
acel lucru. Deși nu vorbește niciodată despre asta, percepe totul ca pe o competiție; în micul univers creat de el, va fi mereu învingător. Singura modalitate de contracarare a un șef dificil Disprețuitor pe care o cunosc o reprezintă micile remarci sarcastice, aparent umile și bine plasate. De exemplu, dacă șeful spune: „Bravo!”, folosind tonul acela special, uită-te în ochii lui, zîmbește larg și răspunde: „Da, chiar și noi ăștia mai bătuți în cap putem face cîte ceva din cînd
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
lumii sub cristalul pleoapei Clatin în mine ocheanul minutului Continentele flutură în privire ca bandajele nopților Cu spatele adus înspre fruntea hârtiei Strâng colierele aerului din nevăzut melcii de sunete Schimb turnesol inima în eprubeta versului... Cum se poate ușor remarca, avem de-a face aici cu o alternanță / conjugare semnificativă de acțiuni așezate sub emblema ochiului: a prinde, a aduna, a strânge, - pe de o parte -, iar pe de alta, a clătina, a schimba. Mișcarea pur cumulativă pregătește oarecum, la
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sunt descompuse mișcările în tablourile artei noi”, alți recenzenți observă, alături de noutatea frapantă și prospețimea acestui imagism, carențele de ordin structural pe care o astfel de tehnică le generează. „E în poetica sa o abundență de elemente atât de disparate - remarca Pompiliu Constantinescu în recenzia citată - încât se poate spune că nu există figurație mai congestionată în toată lirica noastră ca în poemele sale”. În cronica la Incantații, Șerban Cioculescu îl caracterizase și el pe autor ca pe un „permanent posedat
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
efectuată de om. În cărțile de specialitate sunt indicate rații alimentare zilnice și componența lor procentuală. Fiecare om poate să aleagă și să experimenteze diverse rețete, până ce va găsi ceea ce îi priește și cu ce se simte bine. Fac o remarcă în legătură cu boala diabet zaharat. Ca urmare a regimului alimentar bogat în proteine, și a tratamentului medicamentos, recomandat de medicina oficială, în prezent, unii bolnavi de diabet zaharat suferă cumplit și sfârșesc în chinuri groaznice: orbi, cu picioarele amputate, în căruciorul
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
lui Gandhi. (Etică budist], care ar trebui inclus] într-un astfel de capitol, va fi tratat] în capitolul 5.) Folosirea terminologiei sanscrite este inevitabil], având în vedere absența termenilor echivalenți în englez] (și invers), dar va fi explicat] pe parcurs. Remarci generale despre etică indian] veche Pentru a începe cu o constatare general], poporul indian, în judec]țile sale morale practice, plasă de partea „binelui”: fericirea, s]n]tatea, supraviețuirea, reproducerea, pl]cerea, calmul, prietenia, cunoașterea și adev]rul; de partea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii calculative. S] presupunem c] m] supun principiului de a spune ceea ce-mi trece prin minte într-o conversație, pentru a-mi promova spontaneitatea. Voi submina promovarea acelei valori dac] voi incerca s] îmi monitorizez și s] îmi controlez remarcile. Sau, de asemenea, s] presupunem c] m] supun principiului de a-mi l]să fiica adolescent] s] acționeze dup] bunul plac într-un anumit domeniu - de exemplu, în alegerea hainelor - pentru a-i promova sentimentul de independent] și de percepere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
felul în care este lumea. Astfel, ele nu pot fi evaluate că adev]rate sau false. Într-adev]r, conform imaginii standard, dorințele noastre nu reprezint] obiectul nici unui fel de critici raționale. Faptul c] avem o anumit] dorinț], sub rezerva unei remarci care se va face îndat], este conștientizat doar de noi înșine. Ar fi regretabil s] avem anumite combinații de dorințe - probabil c] dorințele noastre nu pot fi toate satisf]cute împreun] -, dar dorințele noastre în sine au toate un caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
miros este emanat de p]ianjeni. Din moment ce pot fi criticat din punct de vedere rațional pentru aceast] percepție, întrucat ea este fals], pot fi criticat în mod rațional pentru c] am dorința care o ajut] s] se produc]. Prin urmare, remarcă este cât se poate de lipsit] de important]: dorințele fac obiectul criticii rațiunii, dar numai în m]sura în care acestea se bazeaz] pe percepții care sunt subiectul criticii raționale. Dorințele care nu sunt legate într-un mod asem]n
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] inducem adversarului nostru aceleași dorințe că ale noastre. Dar, în mod fundamental, ei trebuie s] spun] c] încerc]m s] proced]m astfel nu pentru c] adversarul ar trebui în mod rațional s] aib] aceste dorințe - amintiți-v] de remarcă menționat], dorințele nu trebuie s] fie deloc supuse criticii raționale - mai degrab] doar pentru c] acestea sunt dorințele pe care noi vrem că el s] le aib]. Dar, în acel caz transpare o obsesie exagerat] pentru argumentul moral, o impunere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cuiva. O critic] diferit] este cea asupra c]reia insist] Simon Blackburn care întreab] din nou cum ar trebui s] recunoaștem noi existența acestor motive. Dac] se sugereaz] c] ele sunt în vreun fel similare culorilor, probabil c] le-am remarcă în același fel în care remarc]m culorile. Dar descoperim ce culoare au lucrurile intrând în relații cauzale cu ele. Exist] o poveste cauzal] complex] despre cum ne pot impresiona culorile obiectelor. Dar nu exist] o astfel de poveste despre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui McDowell) și McDowell ar spune același lucru despre valori. Cealalt] posibilitate este s] compar]m intuiționismul în etic] cu intuiționismul în matematic]. În matematic], intuiționiștii susțin c] numerele sunt obiecte abstracte a c]ror existent] și natur] le putem remarcă nu intrând în relații cauzale naturale cu ele (ceea ce este imposibil), ci prin rațiune. Ideea aici este c] putem fi determinați s] recunoaștem propriet]țile obiectelor reale și independente pe c]i ce nu sunt cauzale. Aceste chestiuni sunt inc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult la ascunderea decât la scoaterea la iveal] a tipurilor de întreb]ri la care doar cunoașterea situației și a contextului poate s] ofere un r]spuns, si care sunt fundamentale pentru judecată moral] în contextul respectiv. (Vezi, de asemenea, remarcile lui Dale Jamieson despre folosirea exemplelor în filosofia moral] în capitolul 42, „Metod] și teorie moral]”.) Dar Noddings vrea s] susțin], ca și Gilligan, nu numai c] acest tip de percepere a moralei este neadecvat în general, ci și c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
El insist] c], în istorie, „întotdeauna r]ul triumf] asupra binelui, deoarece r]ul este cel care aduce mișcare vieții, care face istorie câștigând lupta” (MEW 4, p. 140; CW6, p. 174). Unii autori, precum Karl Kautsky, au interpretat asemenea remarci sub forma unor pledoarii pentru „liberatea fâț] de valori” din știință social] marxist]. Dar aceast] interpretare este atat neplauzibil], cât și anacronistic]. Scrierile spun cu totul altceva. Și ideea c] știință trebuie s] fie lipsit] de valoari a fost o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exist] „adev]ruri eterne” legate de moral]. El crede cu ț]rie c] principiile unei „morale umane reale” nu pot fi cunoscute de noi, la fel ca si adev]rurile științifice care țin de o revoluție științific] viitoare. Nici una dintre remarcile lui Engels nu ii ajut] pe cei care doresc s] foloseasc] standardele morale pentru a critica orânduirea capitalist] sau pentru aghida mișcarea proletar]. xii. Concluzie Antimoralismul lui Marx nu este o idee ușor de acceptat. Nu este inc] limpede cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
educației adulților și accepțiunile date termenului de-a lungul timpului au fost tributare nevoilor sociale și individuale, cărora a trebuit să le răspundă cu prioritate, dat fiind contextul sociopolitic, cultural și economic dintr-o perioadă sau alta. La început, așa cum remarca C.J. Titmus (1996, p. 9), conceptul a fost folosit oarecum difuz, în sensul de educare/iluminare a maselor largi, nuneapărat numai a adulților (de exemplu, education populaire în Franța sau Volksbildung în Germania), accepțiune ce își are originea în termenul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pregnant în societatea actuală, deopotrivă cu implicații asupra abordărilor educaționale. Societatea postmodernă, caracterizată prin schimbare diversă și complexă, ce creează incertitudine și „risc” (Beck, 1992, apud Usher et al., 2001), fiind o societate informațională și bazată pe cunoaștere, reclamă, așa cum remarca A. Giddens (citat de M. Dyke, în Usher et al., 2001, pp. 117-120), o învățare reflexivă. Este necesară o continuă reevaluare a experienței și a informațiilor acumulate (o reflectare asupra societății, totodată), pentru a-i surprinde tendințele, deoarece nu mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mod de viață, se poate dezvolta mereu, dacă individul este cooptat să-șiexerseze această combustie naturală, prin practicarea organizată a unor tehnici, special elaborate în acest sens (Munteanu, 1994). Rularea unei asemenea strategii înseamnă efervescență, deschidere, prospețime, căci, în fond, așa cum remarca Hallman (apud Dacey și Travers, 2002, p. 395), „creativitatea este o distracție profundă”. Crepusculul maturității, care se plasează între 55 și 65 de ani, provoacă o serie de mutații atât în planul subidentității parentale (prin autonomizarea și plecarea copiilor de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educației adulților și accepțiunile date termenului de-a lungul timpului au fost tributare nevoilor sociale și individuale, cărora a trebuit să le răspundă cu prioritate, dat fiind contextul sociopolitic, cultural și economic dintr-o perioadă sau alta. La început, așa cum remarca C.J. Titmus (1996, p. 9), conceptul a fost folosit oarecum difuz, în sensul de educare/iluminare a maselor largi, nuneapărat numai a adulților (de exemplu, education populaire în Franța sau Volksbildung în Germania), accepțiune ce își are originea în termenul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]