6,157 matches
-
model diferit de cel din limbile indo-europene. Atunci când verbul corespunzător percepției vizuale, a vedea, desemnează procese din afara domeniului perceptual propriu-zis, de cele mai multe ori interferează cu domeniul interacțiunii sociale" (Evans, Wilkins 2000: 576, t.n., IN). În relație cu această ipoteza, româna urmează, ca direcție de realizare a transferurilor semantice, modelul limbilor indo-europene. Așa cum se va vedea în capitolul următor, verbul specific percepției vizuale - a vedea - înregistrează cele mai numeroase extinderi către domeniul semantic intelectual și mental. 4. Concluzii În prima parte
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
înțelege", care nu se raportează la existența unor referenți concreți în câmpul vizual al perceptorului. Sistematizăm mai jos opozițiile semantice discutate până acum84, pe care le vom folosi în analiza curentă referitoare la comportamentul semantico-sintactic al verbelor de percepție din română: percepție directă 3 concretă abstractă ! fizică percepție indirectă 2 fizică cognitivă ! ! concretă abstractă 3. Ce se poate percepe? Varietatea sintactică a structurilor la care participă verbele de percepție se corelează cu diversitatea stimulilor care pot fi percepuți. În cazul percepției
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
poziția de complementizatori prototipici pot apărea că, să și dacă. Selecția complementizatorilor este determinată semantico-sintactic, depinzând de natura regentului. Verbele de percepție nonintențională se remarcă prin posibilitatea de a selecta toți cei trei complementizatori, în condiții semantico-sintactice bine determinate 95. Româna permite următoarele structuri cu verbul a vedea în matrice și cu obiect direct realizat propozițional: (42) Văd că se apropie ploaia. (43) Vezi să închizi ușa! (44) Mă duc să văd dacă sunt acasă. 4.2.2.1. Tiparul [a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu această idee, Vulpe (1980: 100) observă că, în textele de dacoromână vorbită, prezența verbului a vedea cu sensurile "a se informa", "a afla", "a verifica", selectând un complement propozițional introdus prin dacă, este foarte mare. Consultarea unui corpus de română vorbită furnizează aceleași date, confirmând observația că sensul actualizat preponderent de verbul a vedea în structura [a vedea + GCompldacă] este "a cerceta, a analiza vizual/mental", în unele contexte verbul fiind chiar coocurent cu a analiza (62): (59) bietu emil
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
128) Îl simt tremurând/tresărind/transpirând. În anumite contexte pragmatice, și verbul a auzi poate exprima percepții imaginare: (129) Îl și aud ("mi-l închipui") spunându-le prietenilor la ce s-a gândit! Construcția de acest tip este considerată specifică românei, alte limbi romanice folosind infinitivul și subordonata pseudo-relativă în locul gerunziului 120: (130) fr. Je le voir venir./ Je le vois qui vient. (131) it. Senta cantare Gianni/Gianni cantare./ Sento Gianni che canta. Pentru limbi ca italiana sau franceza, construcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
3)123: (133) Îl văd pe Ion venind = Îl văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu gerunziu predicat secundar au în română două "citiri" - subiectul gerunziului este coreferețial cu subiectul verbului de percepție (134); subiectul gerunziului este coreferențial cu obiectul direct al verbului de percepție (135): (134) Ioanai îlj vede [îndreptându-se Ioanai spre școală] (135) Ioanai îlj vede [îndreptându-se tj
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
autostradă duce de la Turku la Helsinki'). Conceptul de "mișcare fictivă" poate explica astfel structura a numeroase tipare sintactice, printre care și situațiile care este implicat un proces de emisie (de unde vizuale, sonore etc.). Situația prezentată pentru engleză este similară în română, așa cum se observă din exemplele de mai jos. Verbul a vedea acceptă vecinătatea prepozițiilor de localizare, dar nu și pe cea a prepozițiilor care exprimă direcția. În contextele în care verbul a vedea apare în vecinătatea prepoziției la, aceasta specifică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Nicula, "Aspecte legate de semantica verbelor de percepție", în Liliana Ionescu Ruxăndoiu, Mircea Anghelescu (coord.), Cercetări și studii. Volumul Școlii Doctorale a Facultății de Litere, Editura Paralela 45, p. 251-263. Niculescu 1978 = Alexandru Niculescu, Alexandru, "Completivizarea romanică - privire specială asupra românei", în Individualitatea limbii române între limbile romanice (II). Contribuții socioculturale, București, Editura Științifică și Enciclopedică, p. 253-273. Ocheșanu 1961 = Rodica Ocheșanu, "Observații asupra propozițiilor interogative indirecte", în Al. Graur, Jacques Byck (ed.), Studii de Gramatică, III, p. 151-169. Pană Dindelegan
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
exprimă percepții cognitive /abstracte (din contexte ca Văd că ai dreptate < Văd √ faptul că ai dreptate), nu și în cele în care se exprimă percepția unor procese care sunt surprinse în desfășurare, fiindcă acestea nu au trăsătura semantică [+Abstract]. 97 Româna se deosebește de alte limbi în ce privește exprimarea acestui raport semantic în care a vedea este urmat de conjunctiv. În italiană se poate folosi verbul vedere la imperativ, dar urmat de un infinitiv prepozițional, mai frecvent la formă afirmativă decât la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Vedo Maria che bacia Luca 'Am văzut-o pe Maria sărutându-l pe Luca' (PRC); (c) ptg. Hoo sentii Maria a cantà 'Am auzit-o pe Maria cântând' (PIC). Într-o notă, Felser (1999: 245, nota 19) menționează și situația românei - utilizarea gerunziului în locul construcțiilor semnalate mai sus. Autoarea precizează că verbele care apar ca subordonate verbelor de percepție desemnează evenimente stage-level, respectând condiția simultaneității (engl. simultaneity constraint) cu verbul de percepție din matrice. Pentru fenomenul de restrângere a sferei de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tiparelor [verb de percepție + GComplcă] = [verb de percepție + cum] = [verb de percepție + gerunziu]. Gawełko (2003: 53-67), urmărind vitalitatea propoziției infinitivale după verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
însă conștienți de obligațiile pe care trebuie să ni le asumăm, de eforturile pe care le avem de făcut pentru a deveni pe deplin compatibili cu standardele Alianței”, se arată în document. Potrivit declarației „împlinirea acestui obiectiv politic major al Românei post-revoluționare” a avut la bază suportul populației, consensul forțelor politice parlamentare și profesionalismul armatei române. Manifestările festive prilejuite de aderarea României la Alianța Nord-Atlantică s-au desfășurat în perioada 2-5 aprilie 2004 în toate județele țării. Ziua de 2 aprilie
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
de texte care reflectă evoluția poeziei române moderne de la Ion Heliade-Rădulescu la Mircea Cărtărescu. În mod neașteptat, din aceste analize lipsește contribuția poetică, de început, a lui Geo Bogza, poate cea mai reprezentativă în sensul urmărit aici. Diversitate stilistică în româna actuală (2001), un studiu temeinic, pornește de la observația, extrem de eficientă, a deplasării efectului formativ în ceea ce privește tendințele limbajului contemporan: influența exercitată de literatura artistică și de autorii ei cei mai avizați se diminuează, mai importante ajung să fie mesajele presei, devenită
ZAFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
furnizor de limbă literară. Lucrarea încununează seria de comentarii asupra corectitudinii și abaterilor de la aceasta, pledoariile pentru cultivarea limbii, susținute de Z. prin intermediul rubricilor pe care le girează în publicațiile culturale. SCRIERI: Narațiune și poezie, București, 2000; Diversitate stilistică în româna actuală, București, 2001; Calendarul după Caragiale (în colaborare cu Călin Andrei Mihăilescu și Liviu Papadima), București, 2002. Antologii: Poezia simbolistă românească, introd. edit., București, 1996. Repere bibliografice: Nicolae Mecu, „Poezia simbolistă românească”, LL, 1997, 2; Irina Iliescu, „Narațiune și poezie
ZAFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
ei cu atât mai mult, cu cât o fidelitate strictă o închină în tiparele celei mai riguroase analogii. Suntem tentați să considerăm realizarea aceasta, atât de grea și de frumoasă, ca una din cele mai strălucite traduceri de poezie din română în germană, echivalând cu aceea a sonetelor shakespeareene traduse din engleză în germană de Stefan George”. Traduceri: Mihai Eminescu, Hyperion, București, 1940, Gedichte București, 1975 (în colaborare); J. W. Goethe, Faust, I-II, București, 1957-1958; Franz Grillparzer, Granit, București, 1964
WEISSGLAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]
-
Calendar istoric și literar” („Calendar geografic, istoric și literar”) în 1859-1861. A publicat, de asemenea, un manual intitulat Curs elementar de studiu în limba română pentru clasele începătoare (1862) și un Monetar de toate monetele străine și unitățile de valoare române vechi (1867). În publicistica politică și socială (Patrioții de astăzi și patrioții de ieri, Jurământul, Recunoștința ș.a.) Z. susține ideile reformatoare de la 1848 și principiile unioniste. Din încercările lui literare merită citat volumul Din preludările lui Alexandru Zanne (1845), în
ZANNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
participă la guvernare - în acest sens distingându-se PCF și PCI*. în Europa de Răsărit, succesul comunist se transformă în triumf. Stalin anexează la URSS cele trei state baltice, partea de răsărit a Poloniei, Basarabia și Bucovina de Nord răpite Românei, ca și Rutenia subcarpatică slovacă și o parte a Prusiei Orientale. Violând acordurile de la Ialta*, el instaurează regimuri de democrație populară* în Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România, Ungaria, Iugoslavia, precum și în zona sa de ocupație din Germania - viitoarea RDG. Din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
I. (1975), „Cuvântare la încheierea Congresului”, în Congresul mondial de management al CIOS, Academia „Ștefan Gheorghiu”, Oficiul de documentare și informare științifică, București. LE SAGET, MERYEM (1992/1993), Le manager intuitif. Une nouvelle force, Dunod, Paris; Vezi și traducerea în română: Managerul intuitiv. O nouă forță, Editura Economică, București, 1999. LÉVY‑LEBOYER, CLAUDE (2003), „Comment choisir et former des leaders?”, în CL. LÉVY‑LEBOYER; M. HUTEAU; CL. LOUCHE; J.‑P. ROLLAND (eds.), La psychologie du travail, Éditions d’Organisation, Paris. LIKERT
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pronunție, vom observa că e vorba de o singură mișcare prin rotunjire a gurii, pentru pronunția întregului cuvânt, ceea ce sporește ușurința în vorbire, conformă aparatului fonator al slavilor amintiți, în raport cu dublarea mișcării maxilarelor pentru a pronunța cuvântul va - lah din română, limbă mai melodioasă, datorită prezenței mai frecvente a vocalelor în cuvinte care se interpun de regulă, dislocând grupurile de două sau mai multe consoane dure. În demersul nostru, pentru că am pornit de la evoluția unui termen foarte vechi, vom aborda și
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
la mine, eram cuminte, stam fix în bancă, practicam un soi de yoga fără să știu ce-i aia, nu făceam gălăgie, mă lăsau în pace. Majoritatea ieșeau la pensie și nu prea se omorau cu predatul. Iftinchi, profesorul de Română, simțise că scriu, dar nu am avut curajul să-i mărturisesc, mi-era rușine ca de-o boală venerică, ascunsă lumii bârfitoare. Mă proteja fiindcă citisem din Sadoveanu mai mult decât cerea programa! Da, mă ridicasem și declarasem mândru: „Zodia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
vesele în masă din țara noastră, singurele știri de felul ăsta erau cele din cozile jurnalelor despre nu știu ce acțiune din Groenlanda a celor din Green Peace. Astăzi, asistăm amuzați la verva unui Vanghelie, care, probabil și cu ajutorul unui meditator la română, vorbește cât de cât coerent despre șmecheriile cu terenuri dintr-un oraș aproape rămas fără copaci. Evident, faptul că personaje „luxuriante“ ca primarul de sector 5 țin catargul unui asemenea subiect face parte din umorul nostru involuntar și genial. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
acest caz, folosirea termenilor respectivi este reflexul direct al modului său de a se exprima. Există apoi lucrări traduse din limbile romanice, cele mai multe din spaniolă, dar unele și din franceză, și, în aceste situații, există posibilitatea unor corespondențe depline între română și aceste limbi din punct de vedere terminologic, în măsura în care traducătorii au manifestat atenția cuvenită. Cîteva traduceri s-au făcut însă după originale germane și, în acest caz, redarea în românește poate pune unele probleme din punct de vedere terminologic. Întîmplarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Această lucrare reprezintă, din punctul de vedere al conținutului, cea mai mare afinitate cu Lingvistica textului, publicată în limba germană, încît și din punct de vedere conceptual este apropiată de aceasta. Cuvîntul discorso din spaniolă are corespondent pe discurs din română, raportul dintre textul original și cel tradus realizîndu-se în acest caz fără probleme la nivelul terminologiei. În studiul din 1956, Coșeriu formulează o definiție potrivit căreia discursul reprezintă "actul sau seria de acte [de vorbire] al(e) cutărui individ în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
posibilitatea ca, între elemenetele discursive ale unei limbi să se poată identifica fapte ce nu-i sînt specifice, provenind din altă limbă (precum, de exemplu, plurale grecești sau latine adoptate de engleză sau de germană, unele folosiri ale prepozițiilor din română după model francez etc.). V. bilingvism, diglosie, interculturalitate, multilingvism, transfer. DUBOIS 1973; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN CONTEXT. Contextul unei entități oarecare este în principiu tot ceea ce înconjoară acel element. Cînd vorbim despre o unitate lingvistică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
propuse pentru explicarea funcționării semantico-referențiale a termenilor deictici. Pentru Otto Jespersen, unul dintre primii lingviști care a atras atenția asupra particularităților deicticelor, numite de el shifters, termen preluat apoi de Roman Jakobson și tradus în franceză prin embrayeur, iar în română prin ambreior, deicticele sînt cuvinte al căror sens variază în funcție de situație, definiție controversată, avînd în vedere excluderea completă a oricărei stabilități semantice a acestei clase. În studiile de pragmatică, sensul deictic este de tip instrucțional și nu descriptiv, ca în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]