4,531 matches
-
locuitorilor au declarat că aparțin altor neamuri (78,0%), dar probabil aceștia erau, marea majoritate, ruși lipoveni. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși pe stil vechi (lipoveni) (92,25%), dar existau și minorități de mozaici (0,05%), romano-catolici (0,7%) și ortodocși (7,0%). Satul Climăuți a devenit un centru important al rușilor staroveri din Bucovina. În anul 1846 a fost înființată la Fântâna Albă Mitropolia Creștinilor de Rit Vechi. În această localitate există două biserici de rit
Climăuți, Suceava () [Corola-website/Science/301941_a_303270]
-
au declarat: polonezi (1 persoană), [ruși]] (1 persoană) și ruteni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,7%), dar existau și baptiști (1,45%) și mozaici (0,75%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (9 persoane), romano-catolici (9 persoane) și evanghelici\luterani (3 persoane).
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
rugăciune pentru credincioși penticostali, al căror procent este destul de ridicat (aproximativ 35%). Recent s-a construit și o biserică ortodoxă și s-au constituit două cimitire: ortodox și penticostal. În sat locuiesc în bună înțelegere și câteva familii de credincioși romano-catolici rămași din vremea evacuării pe aceste meleaguri. În prezent este și o mișcare adventist-reformistă din care fac parte 5 familii, participând și alți fii ai satului care locuiesc în împrejurimi.
Frumoasa, Suceava () [Corola-website/Science/301954_a_303283]
-
de ruși (0,95%), una de ruteni (2,8%), una de polonezi (0,6%) și una de evrei (3,15%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,85%), dar existau și minorități de evanghelici\luterani (0,9%), romano-catolici (1,45%), mozaici (3,4%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (6 persoane), adventiști (9 persoane).
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
minoritate de germani (4,3%), una de evrei (2,5%) și una de români (3,65%). Alte persoane s-au declarat: ruși (7 persoane), cehi\slovaci (1 persoană) și polonezi (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (76,63%), dar existau și ortodocși (3,4%), mozaici (2,5%), greco-catolici (0,27%), evanghelici\luterani (1,85%) și reformați\calvini (15,35%).
Măneuți, Suceava () [Corola-website/Science/301970_a_303299]
-
8%) și una de români (1,2%). Restul locuitorilor s-au declarat: ruteni (1 persoană), bulgari (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși pe stil vechi (96,7%), dar existau și minorități de greco-catolici (0,5%), romano-catolici (0,8%) și ortodocși (2,0%).
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
cu o minoritate de ruteni (0,6%) și una de evrei (0,5%). Alte persoane s-au declarat: germani (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,65%), dar existau și minorități de adventiști (0,8%), romano-catolici (1,85%) și mozaici (0,5%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (4 persoane), fără religie (2 persoane).
Comuna Poieni-Solca, Suceava () [Corola-website/Science/301987_a_303316]
-
1.636 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau germani (53,24%), cu o minoritate de români (0,61%), una de evrei (0,67%), una de ruteni (0,19%) și una de polonezi (45,29%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (98,66%), dar existau și ortodocși (0,67%) și mozaici (0,67%).
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
cu o minoritate de romi (9,27%). Pentru 2,97% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,59%), dar există și minorități de penticostali (19,91%), baptiști (3,84%) și romano-catolici (2,82%). Pentru 3,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Sucevița se ridica la 1.519 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (94,75%), cu o minoritate de germani (2,35%) și
Comuna Sucevița, Suceava () [Corola-website/Science/302001_a_303330]
-
majoritară a românilor din totalul populației. În legătură cu credința religioasă a locuitorilor, în perioada analizată, aceștia au fost în majoritate alături de biserică greco-catolica până în anul 1948, după care, în condițiile istorice cunoscute, au trecut la ortodoxism. De asemenea, alături de alte religii (romano-catolici, reformați, unitarieni) se observă existența în sat și a unei mici comunități mozaice, incepand cu anul 1869.
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
și Soporu de Câmpie. În Evul Mediu sat cu populație de origină etnică mixtă (maghiari și români). Istoricul G. Popa Lisseanu a scris despre vizita făcută în satul Frata, în 1242 de către călugărul italian Rogerius, imediat după invazia mongolilor Biserica Romano-Catolică a fost preluată în 1570 de cultul unitarian, iar după 1600 de cultul reformat-calvin. Din registrul recensământului (conscripțiunii) organizat(e) în Ardeal de Episcopul Ioan Inocențiu Micu Klein, în anul 1733, aflăm că în localitatea românească Frata,situata la 39
Comuna Frata, Cluj () [Corola-website/Science/300330_a_301659]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,01%), dar există și minorități de greco-catolici (9,5%), penticostali (6,15%), martori ai lui Iehova (3,96%), reformați (3,06%), adventiști de ziua a șaptea (2,31%), baptiști (1,65%) și romano-catolici (1,18%). Pentru 3,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: La nivel de comună, se observă că religiile specifice populației maghiare, de-a lungul timpului, nu depășesc 10 - 15
Comuna Frata, Cluj () [Corola-website/Science/300330_a_301659]
-
Magyarlona" (Lona Ungurească). Din 1919 până în 1925 s-a numit "Lona Săsească", iar din 1925 până azi "Luna de Sus". Prima atestare documentară a localității Luna de Sus este într-unul din actele Capitului la 13 ianuarie 1298, în timpul episcopului romano-catolic al Alba-Iuliei Petru IV Monoszlo (1271-1307), fratele voievodului Transilvniei Ladislau Kán (1296-1315).Înainte de această dată satul era în proprietatea mânăstirii Garab din comitatul Nograd, de la care este cumpărat de către banul Mikud, în același an 1298. “"Noi, capitulul bisericii fericitului arhanghel
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Stolna și pentru un timp și Vlaha. Pe teritoriul satului s-au descoperit unelte ce datează din paleoliticul superior: un răzuitor din silex și 2 topoare. După marea invazie tătară din 1241 localitatea a fost colonizată cu sași de către episcopul romano-catolic al Alba-Iuliei, stăpânul domeniului din care satul făcea parte. Pe teritoriul satului, zona Ordög Árok - Kistér în cadrul cercetărilor preventive pe tronsonul 2 B al Autostrăzii Transilvania. . . au fost efectuate săpături arheologice între anii 2004-2006. A fost descoperită o mică fortificație
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,45%), dar există și minorități de reformați (9,79%), unitarieni (9,7%), martori ai lui Iehova (5,62%), penticostali (4,92%) și romano-catolici (4,65%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: Locuire umană a existat încă din neolitic și a
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
cu o minoritate de români (3,58%). Pentru 2,16% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (73,32%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (9,92%), romano-catolici (6,43%), ortodocși (3,66%) și penticostali (2,77%). Pentru 2,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Sic. Romanii
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, la poalele vestice ale munților Vrancei, la o distanță de 13 km sud-est de municipiul Târgu Secuiesc. În satul Harale există o biserică romano-catolică construită în secolul al XV-lea și lărgită în anul 1796 în stil baroc. În 1865 biserica a fost renovată, iar în 1978 a fost descoperită o frescă. În 1899 satul a fost lovit de un incendiu. Harale a fost
Harale, Covasna () [Corola-website/Science/300377_a_301706]
-
apropiere de "Cetatea Comorii", s-a găsit o secure din perioada eneolitică iar în locul numit "Pădurea Mestecenilor", s-au constatat resturile unei așezări aparținând culturii "Ariușd". Fragmente de ceramică aparținând aceleași culturi s-au găsit și pe locul vechiului cimitir romano-catolic. Pe malul stâng al Oltului, sub muntele Bodoc, în partea dreaptă a satului, pe platoul numit "Vâful Comorii" s-au descopeit urme de arsură și ceramică din prima epocă a fierului, aici aflându-se și o fortificație din evul mediu
Bodoc, Covasna () [Corola-website/Science/300372_a_301701]
-
i-au ajutat, printre care: Dumitru Terzea, Nicolae Calcea, Petru Purecel, Nicolae Bocarnea etc. Astăzi sunt multe familii mixte. La biserică ortodoxă vin adesea și catolici și reformați, uneori aducând și ofrande. Comunitatea maghiară formată în 1910 din 84 credincioși romano-catolici și 73 reformați, în 1992 mai avea doar 12 catolici și 9 reformați. De mai multe ori parohia Barcani a fost vacanță, fiind administrată de preoții din jur. Primul preot stabil a fost Gheorghe Burlea (august 1902-februarie 1925), care în
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
etnii: rromă cu un procent de 0,54% și maghiară cu 0,31%. Structura populației în raport de apartenență religioasă este 97,74% creștini ortodocși, 0,31% penticostali, 0,62% Creștini după Evanghelie, Adventiști de ziua a șaptea 0,21%, romano-catolici 0,03% și alte religii 1,0%. Activitățile economice ale comunei Breasta sunt influențate atât de cadrul natural, cât și de apropierea de orașul Craiova și se împart în activități agricole și nonagricole. Deși agricultura locală a fost reorganizată pe
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
stepelor eurasiatice. A reinterpretat perioadele în care Rusia s-a aflat în conflict cu popoarele seminomade de stepă ca perioade de consolidare a puterii ruse prin încorporarea puterii stepelor - consolidare necesară pentru Rusia, potrivit lui Gumiliov, pentru a face față influențelor romano-catolice, care, în concepția sa, ar fi periclitat integritatea grupului etnic rus. Consecvent cu teoriile sale, Gumiliov susținea mișcările naționale ale tătarilor, kazahilor, mongolilor și ale altor popoare turcice. În consecință, teoriile lui se bucură de popularitate în țările central asiatice
Lev Gumiliov () [Corola-website/Science/300423_a_301752]
-
bronz cu margine ridicată din epoca bronzului și un tezaur de monede barbare. În "Dealul Mesteacănului" se află o așezare rurală de unde provin o statuetă de bronz a lui Hercule, o cataramă și o fibulă din epoca romană. Lângă biserica romano-catolică s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului și monede dacice de argint. Ciucsângeorgiu a făcut parte între anii 1762 și 1851 din Primul Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia acestei localități este susținută de agricultură (cultura cartofului), creșterea animalelor, exploatarea
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (98,1%). Pentru 1,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (96,88%). Pentru 1,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Ditrău, Harghita () [Corola-website/Science/300477_a_301806]
-
astfel, în locul numit "Szencsed", dincolo de dealul "Gordon" s-au găsit arme și medievale, iar din alte locuri neprecizate mai provin două topoare de piatră, perforate și cu un singur tăiș, datate în neolitic. Între anii 1842 - 1848, se construiește Biserica romano-catolică, construcție în stil clasicist și dotată cu orgă în anul 1865. Începând cu anul 1876, localitatea a aparținut de Comitatul Odorhei, din Regatul Ungariei, apartenență încheiată în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce urma să stabilească frontierele
Lupeni, Harghita () [Corola-website/Science/300479_a_301808]
-
s-au descoperit fragmente ceramice, fragmente de cahle și colț de mistreț din evul mediu. De pe teritoriul satului mai provin fragmente ceramice lucrate cu mâna și la roată și o drahmă "Dyrrhachium" din secolul al II-lea î.e.n. În biserica romano-catolică se află o cristelniță romanică din secolul al XIII-lea. Biserica fortificată romano-catolică se construiește la sfârșitul secolului al XV-lea, în stil gotic, suferind transformări astfel în secolul al XVIII-lea renovările de atunci să fie făcute în stil
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]