12,281 matches
-
Mi-au fost de mare folos. În al doilea rând, mi-am impus un regim de viață spartan: dimineața la serviciu, pe la cinci-șase acasă, o masă frugală, câteva ore de somn și, În jurul miezului nopții, deșteptarea, cafeaua, radioul fixat pe Romantic FM și... pe cai, la masa de scris din bucătărie, până spre dimineață. Uneori mai prindeam câte un ceas-două de somn, alteori plecam direct la muncă și tot așa: În ziua următoare, de la capăt. Am sfârșit prin a-i compătimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai încapă. Cu o sută de ani și mai bine înainte de publicarea celebrei opere a lui Giambattista Vico (Scienza nova, 1725î, Broanteș al nostru, observând mișcarea corsi e ricorsi a salbei de pe pieptul Cosettei, se simțea cuprins de mari elanuri romantice și blestema în gând tiparele clasice, slavone. Ceva-ceva observase și țigăncușa, deoarece, în momentul când îi puse eroului nostru farfuria. în față, se sprijini ușor cu mâna de umărul lui. „O, timp, oprește-te-o țâră!” murmură Broanteș în gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
oameni simpli, față de care am tot respectul, considerau pe vremea aceea că unei fete îi trebuie trusou, neluând în seamă curentele literare care se tot înfiripau. Am dus-o greu, tovarăși, pentru că dacă nu ești la curent, degeaba termini tu romanticii când tocmai apar „Moromeți”. Văzând că n-am cum s-ajung din urmă cultura, m-am apucat de istorie, care merge mai încet și se schimbă mai greu. Nu mă laud, dar când a apărut „Istoria lumii în date”, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ce-i drept sănătoși tun, toți unul și unul. Episodul 145 VENEȚIA - ORAȘ DESCHIS Vorbind despre Veneția, nu se poate, desigur, să nu pomenești de faimoasele gondole, acele bărci de eleganța lebedelor în jurul cărora s-a țesut o adevărată literatură romantică. Și unde e literatură e și ficțiune. De aceea, respectând adevărul istorisirii noastre, va trebui să spunem că nu perechile de îndrăgostiți, nu amorezii singuratici ocupau în majoritate scândurile umede și nu totdeauna salubre ale destul de incomodelor - pe atunci - vehicole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la datorie, trebuie să recunosc că există un strop de adevăr în tot ce spui... Își făcu vânt cu șapca de căpitan de navă, murdară și decolorată pe care obișnuia să o poarte când zbura. Ceea ce a început ca o romantică aventură a unor trăsniți dornici de noi emoții s-a transformat cu timpul într-o afacere murdară care, pe zi ce trece, pretinde tot mai mult, și nimeni nu poate prezice unde va ajunge... Când se lumină de ziuă, Gacel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
pe care le-a iubit nu depășesc numărul poeților amintiți. CÎnd tace ore În șir Îmi spun: iar Își retrăiește În gînd scena cu pictorița aceea planturoasă și nesătulă care Începea să tremure de cum intra În mansarda ei, sau plimbarea romantică sub clar de lună pe potecile pustii ale satului dobrogean, cînd ochii negri ai fetei de lîngă el Îi spuneau, ești fratele meu, trebuie să rămîi fratele meu. Ce sărace sînt dialogurile noastre interioare În Închipuirea celor care ne surprind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
contrariată. Cum, după ce s-a ținut după mine ca un cățeluș vreme de trei ore, nu-mi cere nici o Întîlnire, nici un număr de telefon? I-am Întins mîna, i-am mulțumit și am urcat În lift. Îl găseam timid și romantic, cu fiecare etaj creșteam În proprii mei ochi și cînd am ajuns În cameră, Înainte de a aprinde lumina m-am repezit la fereastră. El era tot acolo În fața blocului. Își aprinsese o țigară și privea țintă În sus să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
acea zi se deschisese sezonul vânătorii în Franța. Nici unul dintre noi n-a scos un cuvânt, dar toți am răsuflat ușurați. După ce ne-am întors pe veranda casei în care locuiam, legăturile cu trecutul s-au schimbat brusc. O atmosferă romantică cu miros din Evul Mediu s-a instalat pe neașteptate. Cavaleri, cai și câini de vânătoare începuseră să alerge în imaginara mea pădure plină de mister. Mi se părea că văd sufletele animalelor ucise rătăcind pe aici și pe acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
dovadă că În dialectica dezvoltării omenirii nu există constante. În tinerețe Racikovski participase la cenacluri studențești clandestine, unde se citeau În șoaptă cărți și manifeste interzise, aveau loc discuții conspirative și iubiri tainice, străluminate de zările unui viitor neclar, iar „romantica revoluție era singurul program“. Cu șapca trasă zdravăn pe frunte, se fofila prin ganguri dosnice pînă În pivnițele Întunecoase unde mirosea a cerneală tipografică, se tipăreau pamflete de culoarea sang de beuf și se Întocmeau documente de identitate false, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
va accepta colaborarea cu poliția („la urma urmei, porumbelul meu drag, poliția nu este mai prejos decît cauza revoluționarilor, În chestiunea atașamentului față de Rusia“), ori... Racikovski nu va sta mult pe gînduri. Între surghiunul În Siberia („Siberia, castraveciorul meu, este romantică pînă și la Dostoievski, sper că sînteți de acord cu mine. Dar dacă Îmi permiteți, Siberia este reconfortantă doar dacă citești despre ea la căldurică, sub plapumă“) și perspectiva unei călătorii la Paris („schimbarea viziunii, suflețelul meu“) o va alege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
proprietar al unei librării cavernoase de pe strada Fernando, aflată În fruntea frunții tagmei librarilor de modă veche. Trăia de-a pururi atașat de o pipă stinsă ce emana efluvii de piață persană și se descria pe sine ca fiind ultimul romantic. Barceló susținea că În genealogia sa exista o Înrudire Îndepărtată cu lordul Byron, În pofida faptului că el era de fel din localitatea Caldas de Montbuy. Probabil În intenția de a evidenția această conexiune, Barceló se Îmbrăca În mod invariabil asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
se pare că din cea mai tare, Casa roșie, a vîndut vreo nouăzeci. — Dar a continuat să-l publice pe Carax, deși pierdea bani, am observat eu. — Așa e. Adevărul e că nu știu de ce. Cabestany nu era tocmai un romantic. Însă poate că fiecare om are secretele lui... Din ’28 pînă-n ’36 i-a publicat opt romane. Cu ce făcea Într-adevăr bani Cabestany erau catehismele și o serie de foiletoane sentimentale avînd ca protagonistă o eroină de provincie, Violeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
curent cu activitățile cetățeanului Federico Flaviá. — Don Federico e ceasornicarul cartierului, un om pe cinste, și tare mă Îndoiesc că-i un derbedeu. — Vorbeam de pederaști. Am aflat că păpușelul ăsta vă frecventează stabilimentul, presupun că pentru a cumpăra povestioare romantice și pornografie. — Și pot să vă Întreb ce vă pasă dumneavoastră? Drept unic răspuns, Își scoase portofelul și Îl Întinse deschis pe tejghea. Am ridicat o legitimație de polițist, slinoasă, cu fața individului pe ea, ceva mai tînăr. Am citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ca să rezolv cîteva chestiuni de-ale domnului Cabestany cu Gallimard. Am rămas În oraș o săptămînă și am locuit În apartamentul lui Julián, pentru simplul motiv că domnul Cabestany prefera să economisească banii de hotel. Vedeți acum cît e de romantic. PÎnă atunci, menținusem relația cu Julián Carax exclusiv prin scrisori, abordînd Îndeobște subiecte legate de drepturi de autor, șpalturi și probleme de editare. Ceea ce știam despre el, sau Îmi Închipuiam că știu, scosesem din lectura manuscriselor pe care ni le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ceva mai mult, Îmi dau cuvântul de onoare, Aproape am fost tentat să-ți repet să nu folosești acest gen de fraze, dar prefer să-mi explici ce semnificație reală are pentru dumneata, în cazul de față, ceea ce în mod romantic numești a-ți da cuvântul de onoare, Înseamnă, domnule președinte, declarația solemnă că sub nici o formă, indiferent ce s-ar întâmpla, nu voi divulga conținutul scrisorii, Ești căsătorit, Da, domnule președinte, Îți voi pune o întrebare, Și eu voi răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Ele păreau extravagante, dar judecăți ulterioare i-au confirmat aprecierile, iar reputația lui Charles Strickland este acum bine și solid întemeiată pe liniile trasate de critic. Aripile pe care le-a prins această reputație constituie una dintre împrejurările cele mai romantice din istoria artei. Dar eu nu-mi propun să mă ocup de opera lui Charles Strickland decât în măsura în care are o legătură cu persoana lui. Nu pot fi de acord cu pictorii care susțin cu aroganță că amatorul e incapabil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
decât prieteni. Așadar, nu este ciudat că cei care au scris despre el și-au împletit amintirile firave cu o fantezie bogată, și este evident că puținul care se știa despre el era destul ca să ofere prilej de afirmare scribului romantic. Multe lucruri din viața lui au fost stranii și teribile, în caracterul său exista ceva scandalos, iar soarta pe care a avut-o a cuprins nu puține elemente patetice. La timpul potrivit s-a născut o legendă plină de atâtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
rea, dar chiar mai rea decât se crede; și fără îndoială că cititorul se bucură mai degrabă de lectura distractivă ieșită din mcondeiele lor, decât de cea ivită din condeiele scriitorilor care au plăcerea malițioasă de a înfățișa marile figuri romantice drept adevărate modele de virtuți domestice. În ceea ce mă privește mi-ar părea foarte rău să cred că între Antoniu și Cleopatra nu a fost decât tratative economice; și mi-ar trebui mult mai multe dovezi decât s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
literari și de ofertele pe care le obținuseră pentru noi; despre redactorii-șefi ai unor reviste și despre genul de colaborări pe care le acceptau, cât dădeau pe pagină și dacă plăteau prompt sau nu. Pentru mine toate acestea erau foarte romantice. Îmi dădeau simțământul intim că fac parte dintr-o confrerie mistică. IV În vremea aceea nimeni nu s-a purtat mai frumos cu mine decât Rose Waterford. Ea îmbina o inteligență masculină cu un fel de perversitate feminină, și romanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
hotărâse să se facă pictor pur și simplu pentru a rupe niște legături supărătoare, ar fi fost un lucru de înțeles și destul de banal. Dar tocmai banalul părea să fie exclus în cazul ăsta. În fine, pentru că eram un tânăr romantic, am născocit o explicație despre care recunoșteam și eu că este împinsă prea departe, și greu de acceptat, dar în orice caz era singura ce mă putea satisface - și anume, mă întrebam dacă nu cumva în sufletul lui nu exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Italia înainte de a sosi aici. Și am impresia că aceasta este viziunea pe care a păstrat-o întotdeauna, orbindu-l, așa încât nu mai putea să vadă realitatea. În pofida brutalității adevărului, continua să vadă cu ochii spiritului o Italie a briganzilor romantici, a ruinelor pitorești. El picta un ideal - un ideal sărac, banal și deteriorat, dar era oricum un ideal. Și asta conferea un șarm de netăgăduit caracterului său. Pentru că simțeam acest lucru, spre deosebire de alții, mie Dirk Stroeve nu mi se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
să scoată cât mai mult în evidență efectul lor decorativ. Se mai găseau și o serie de tablouri de-ale lui Stroeve, în rame splendide. Întotdeauna Stroeve se mândrise cu gustul lui artistic. Nu-și pierduse niciodată aprecierea pentru atmosfera romantică a unui atelier de artist, și cu toate că acum această priveliște îi dădea un junghi în inimă, fără să se gândească ce face, schimbă puțin poziția unei mese Louis al XV-lea care constituia una dintre comorile cele mai îndrăgite. Deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Oricât de ciudat ar putea să pară, mie mi-a făcut întotdeauna impresia că e nu numai un om practic, dar că are și bunul simț concret al omului de rând. Presupun că în perioada aceasta viața lui a fost romantică fără ca el să vadă ceva romantic în ea. Poate că pentru a fi conștient de romantismul vieții trebuie să ai în tine ceva de actor și, fiind capabil să ieși din pielea ta, trebuie să-ți poți observa acțiunile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
pară, mie mi-a făcut întotdeauna impresia că e nu numai un om practic, dar că are și bunul simț concret al omului de rând. Presupun că în perioada aceasta viața lui a fost romantică fără ca el să vadă ceva romantic în ea. Poate că pentru a fi conștient de romantismul vieții trebuie să ai în tine ceva de actor și, fiind capabil să ieși din pielea ta, trebuie să-ți poți observa acțiunile cu un interes deopotrivă detașat și absorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
serii“. M-am pregătit pentru o masă în societate și când colo nu eram decât noi doi, el și cu mine, așezați la capetele mesei dintr-o imensă sufragerie unde ar fi putut intra 60 de persoane! O adevărată cină romantică! Glumesc. După cum ți-am spus, Tristețe este aproape un om bătrân. Însă ieri semăna cu un ministru, sau cu un cancelar, drept ca un I într-un frac demn de o seară la Operă! Masa îți lua ochii, farfuriile, fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]