6,594 matches
-
Barker 50. În 1968 Wilson și Jungner au stabilit criteriile pentru programele de screening și au arătat că dacă nu există un tratament general acceptat pentru afecțiunea căruia acest program i se adresează este prematur să se inițieze screeningul de rutină. Tot mai multe opinii sunt în favoarea conceptului de ”risc cardiovascular individual”1 a cărui estimare este aparent foarte simplă: este selectat un set de factori de risc modificabili, acești factori sunt combinați într-una din ecuațiile de risc care derivă
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
dl), TA ≥ 180/110 mmHg; diabet zaharat tip 2 și diabet zaharat tip 1 cu microalbuminemia. 3. rude apropiate ai: pacienților cu debut precoce al afecțiunilor cardio vasculare; pacienților asimptomatici cu risc crescut. 4. alți indivizi întâlniți în practica de rutină. Avantajele sistemului SCORE ar fi: 1. existența unei baze de date din studiile europene prospective; 2. prezice evenimentele fatale, pragul pentru risc înalt fiind ≥ 5% (nu 20% ca în cazul tabelelor cu risc compozit); 3. adaptarea tabelelor la mortalitatea națională
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Baxter) arată că metoda are utilitate în planificarea listei de arteriografie; reducerea dozelor de radiații în explorare; monitorizarea pe termen lung a pacienților. Există însă și voci86 care afirmă că imagistica Doppler color nu-și are loc în evaluarea de rutină a pacienților deoarece: indicele gleznă-braț este un test sensibil, ieftin și ușor de efectuat fiind logic a fi considerat ca un test de screening. Ecografia Doppler color e o metodă laborioasă și necesită o aparatură scumpă; examenul Doppler e cronofag
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
merge, într-o altă parte a orașului, a țării sau în altă țară, vei fi tratat la fel și vei primi aceleași produse McDonald''s, în același timp. Pentru a asigura predictibilitatea, angajații au sarcini foarte simple, bazate pe repetitivitate, rutină riguroasă și ușor de anticipat. * Controlul angajați standardizați și uniformi, înlocuirea muncii oamenilor cu ajutorul tehnologiilor (aparatul care umple un pahar de suc și care știe exact când să se oprească, atunci când paharul este plin)33. Bazându-se pe aceste patru
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
acesteia (la biserică, școală etc.). Aproape testamentar, se ajunge la "refuzul sclerozei universitare, al birocrației și al ierarhiilor, al tabuurilor sexuale, al închistărilor, al clasei politice. Este o contestare generală, o silă universală, o revoltă împotriva monotoniei vieții, a faimoasei rutine serviciu casă somn"110. În concluzie, modul în care un individ respectă sau nu normele sociale ne oferă date esențiale pentru înțelegerea comportamentului social al acestuia. Deși încălcarea normelor este din punct de vedere sociologic și firească și, uneori, inevitabilă
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
merge, într-o altă parte a orașului, a țării sau în altă țară, vei fi tratat la fel și vei primi aceleași produse McDonald's, în același timp. Pentru a asigura predictibilitatea, angajații au sarcini foarte simple, bazate pe repetitivitate, rutină riguroasă și ușor de anticipat. * Controlul angajați standardizați și uniformi, înlocuirea muncii oamenilor cu ajutorul tehnologiilor (aparatul care umple un pahar de suc și care știe exact când să se oprească, atunci când paharul este plin). Bazându-se pe aceste patru componente
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
director. 3. Climatul neangajat are caracteristici opuse celui angajat. În timp ce directorul este orientat spre profesori, îi stimulează și îi ferește de obligațiile administrative, profesorii nu-l respectă nici pe director și nici între ei. 4. Climatul închis este dominat de rutină lipsă de interes, frustrare, lipsa respectului și a cooperării. Directorul este inflexibil, dar și ineficient, iar profesorii sunt intoleranți și lipsiți de angajare. Pornind de la aceste descrieri se poate afirma că cel mai eficient este climatul deschis. În condițiile vieții
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în toate comportamentele lor public - educative. Profesia didactică, mai mult decât oricare altele cere ca practicantul să joace mereu același rol, cu care să se identifice pe toată durata vieții active. În cazul asumării mecanice a acestui rol intervine plictiseala, rutina, suprasaturarea care nu pot fi eliminate decât prin adoptare unor stiluri de muncă eficiente; * competența managerială asigură eficiența organizării și conducerii activităților pe care le presupune profesia didactică (L. Antonesei, 2002, p. 109). Neculau și Ș. Boncu reduc numărul competențelor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
unele cercetări, ca fiind mai echilibrați din punct de vedere emoțional, mai populari, preferați ca lideri și mai puțin impulsivi decât cei maturizați mai târziu. Alte studii, dimpotrivă, îi prezintă ca fiind preocupați să placă celorlalți, precauți, supuși regulilor și rutinei. Adolescenții care se maturizează mai târziu apar ca inadaptați, nepopulari, dominați de ceilalți, agresivi, nedemni de încredere, răzvrătiți împotriva părinților. Dacă acum aceste diferențe între băieții care intră mai devreme în adolescență și cei pentru care adolescența începe mai târziu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
asumă răspunderea pentru acțiunile sale. Nu se lasă influențat de judecățile de valoare ale celorlalți, dar nici nu contestă regulile ce reglementează ordinea în școală și în clasă. Spre deosebire de acesta, elevul supus se conformează ordinelor și regulamentelor, este obișnuit cu rutina și de aceea nu se implică în situațiile noi din școală. Nu are încredere în sine, se îndoiește permanent de capacitățile sale și este foarte ușor influențat de judecățile celorlalți. Profesorul despot este cel care emite reguli și principii morale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
au practicat tehnica acuarelei se numără: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Palady, Nicolae Dărăscu, Nicolae Tonitza etc. Folosită de mai toți pictorii români, tehnica spontană a acuarelei a reprezentat elementul principal prin care artiștii și-au împrospătat mereu rutina și au păstrat vie imaginea naturii. Tempera este preferatăpentru calitățile ei decorative și folosită de un număr însemnat depictori, printre care: I. Grigorescu, V. Popescu, Al. Phoebus, Șt. Constantinescu, P. Miracovici. 2. Tehnica uscată În cazul acestei tehnici, culoarea se
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
unor structuri, programe și metode special destinate educației, fără exprimarea și instrumentarea intenției de a învăța pe altcineva și de a fi învățat; se realizează prin influențarea directă a membrilor familiei de către mediul familial, cu relațiile, activitățile, atitudinile, evenimentele de rutină sau specifice unor evenimente din viața de familie; se bazează pe asumarea tacită, reciprocă și punerea în practică a unor valori și atitudini, se manifestă spontan, firesc. Educația în familie depinde de manifestările concrete și curente ale vieții de familie
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
de a învăța părinții să colaboreze cu școala. Evident că cele două cauze se împletesc. Vocile respondenților înserate în casetele rețelei semantice ilustrează și întemeiază aserțiunile analitice. Dacă ne raportăm la conținutul activităților de parteneriat discutate, credem că activitățile de rutină desfășurate în școli, concepția, atitudinile și comportamentele profesorilor și părinților ne îndreptățesc să vorbim doar de existența unor relații între școală, familie și comunitate, nicidecum de parteneriate. Menținînd totuși termenul consacrat în literatura de specialitate, rețeaua semantică vizualizează concluzia că
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
și a statutelor sociale. Din această perspectivă în cercetare ne-am propus să aflăm cum, în ce condiții și contexte se implică părinții și alți membri ai familiei în activitățile de învățare ale adolescenților, care sînt strategiile sau tacticile de rutină prin care cei implicați rezolvă problemele și dau formă fenomenului studiat. Totodată, întrebările au urmărit să provoace răspunsuri care să evidențieze efectele acțiunilor/interacțiunilor actorilor implicați, diversitatea consecințelor generate. Formele implicării Analiza a surprins mai întîi o serie de forme
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
învățare Tipuri de comunicare părinți-adolescenți. Din paleta variată a formelor identificate, comunicarea reprezintă o prezență permanentă și specifică în sfera interacțiunilor dintre părinți și adolescenți. Tipurile comunicării produc acțiuni/interacțiuni între actorii sociali ai familiei, adică strategii sau tactici de rutină ce contribuie la definirea unui stil sau altul al implicării părinților în educația elevilor de liceu. Trei tipuri ale comunicării: funcțională, negociere și de rutină au fost puse în evidență de procesul analitic al datelor, ele fiind denumite cu cuvinte
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Tipurile comunicării produc acțiuni/interacțiuni între actorii sociali ai familiei, adică strategii sau tactici de rutină ce contribuie la definirea unui stil sau altul al implicării părinților în educația elevilor de liceu. Trei tipuri ale comunicării: funcțională, negociere și de rutină au fost puse în evidență de procesul analitic al datelor, ele fiind denumite cu cuvinte apropiate de cele spuse de participanți. Tipurile sînt prezentate în rețeaua semantică 4.1 și ilustrate cu citate din relatările participanților la focus grup. REȚEAUA
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
relateze ce fac concret părinții acasă să îi sprijine la învățătură. Ea a urmărit să obțină detalii bogate despre contribuția părinților la succesul școlar al elevilor. REȚEAUA SEMANTICĂ 4.5. Suportul parental la învățătură Analiza face distincția între strategii de rutină și forme de suport parental ce concură la sprijinul și încurajarea elevilor la învățătură. Primele sînt comune în majoritatea cazurilor, iar formele le găsim raportate la particularitățile familiei. Recompensele și meditațiile, de pildă, sînt forme de sprijin doar la îndemîna
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
un stil de viață al comunității școlare formate din elevi, profesori, părinți și membrii comunității locale. Cercetarea a pus în evidență că în sistemul de învățămînt preuniversitar românesc relațiile școală-familie-comunitate se exprimă prin activități reduse ca număr, cu obiective de rutină, lipsite de fundamentul unei politici școlare coerente de planificare și conducere. Spre deosebire de această stare de lucruri, practica parteneriatelor din alte țări ale lumii ne arată că școlile implică părinții și membrii comunității în multe feluri, desfășurate sistematic și evaluate continuu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
care depind, la rîndul lor, de identitatea socială a copilului (sex și rangul nașterii); • tipul de coeziune a grupului care caracterizează funcționarea familiei. În continuare sînt reamintite principalele direcții de interpretare a procesului educativ: 1) practicile educative parentale reprezintă expresia rutinelor lor profesionale și depind de: complexitatea activităților profesionale ale părinților; nivelul autonomiei pe care îl au în muncă. Accentul este, astfel, pus pe determinațiile socializării. 2) practicile educative depind de anticipări și aspirații parentale față de viitorul status al copilului. Anticiparea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de contactele externe; spațiul familial este perceput ca fiind bogat și călduros doar dacă acesta permite schimbul de resurse cu exteriorul; deschiderea către exterior apare ca o condiție necesară echilibrului familial; fără deschiderea către exterior se ajunge le asfixiere, la rutină, la dependență. 3. Reglarea este definită ca reprezentînd modul de coordonare interpersonală în timpul acțiunilor (mod de a asigura cooperarea în cadrul grupului): • reglarea normativă presupune existența unor reguli stabile și generale care dirijează comportamentele, accentul fiind pus: pe elementele de regularitate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
școlare mai bune dacă părinții sînt interesați de problemele politice și sociale, dacă se implică în viața comunității și, la modul general, încearcă experiențe noi atît în activitatea profesională, cît și în timpul liber. Probabil că simpla decentrare a părinților din rutinele cotidiene, oferirea de noi perspective asupra vieții școlare a copilului și comunicarea cu persoane avînd idei diferite de ale lor poate induce o îmbunătățire a climatului educativ familial. Principiile educative ale părinților, chiar dacă nu sînt intens legate de reușita școlară
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a controlului general susținut de principii și proceduri rigide; pentru atingerea scopurilor și obiectivelor specifice școlii și comunității: atingerea consensului și promovarea rezolvării conflictelor, folosirea eficientă a resurselor, asigurarea dezvoltării factorilor democratici de decizie de la origini, stimularea inovației și evitarea rutinei etc. Astfel, o școală se poate manifesta autonom în domenii cum sunt alegerea directorilor și a altor manageri, responsabilitatea în problema bugetului, stabilirea unui curriculum (mai ales în privința activităților opționale), diferitele forme de evaluare practicate (credite și examene, teste standardizate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
legitim și cu dispoziția de a-l consuma în forme legitime) astfel ea tinde la nerecunoașterea limitărilor etnice și intelectuale, păstrându-se într-un etnocentrism logic și etnic. Sistemul școlar manifestă tendința de autoreproducere și autoperpetuare, după regulile standardizate ale rutinei școlare, reproducând cu întârziere schimbările survenite în arbitrariul cultural pe care îl legitimează. Bourdieu vorbește însă despre o autonomie relativă a sistemelor de învățământ (care, în contexte naționale și sociale diferite, tind a genera practici și atitudini transculturale și transistorice
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Oricum ar fi însă, Aristide este Și el un martor la o formă a botezului copiilor sau tinerilor credincioși (vezi David F. Wright, op. cit., p. 10-11). footnote>. Înainte de anul 209, în Roma, Și posibil Și în Africa de Nord, botezul nou-născuților devenise rutină pentru credincioșii profesanți. Sfântul Irineu implică faptul că, în jurul mijlocului secolului al II-lea, nou-născuții erau botezați în Galia de Sud Și probabil în Roma Și Asia Mică. Unele dovezi pot fi cel mai bine interpretate cu referire la botezul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
marchează nou-născuții ca subiecți neobișnuiți ai Botezului, fiind necesar să presupunem, în absența dovezilor contrarii, că, la acest moment, persoana a treia era utilizată în întrebarea Și răspunsul asociat nou-născuților, ceea ce ne atrage atenția asupra includerii lor, chiar dacă devenită deja rutină, în procedura botezului. Dovezile aproape contemporane aduse de Tertulian din Africa de Nord sub dominație romană ne relevă în mod clar că nou-născuții (parvuli) fuseseră botezați sau erau botezați în acele Ținuturi, dar nu ne spun Și cât de bine sau de
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]