23,741 matches
-
joc, alții beau în neștire... O hărmălaie de nedescris. Numai unul înalt și strâmb de spate, cu fața măslinie ciupită de vărsat, zdrăncănea la o ghitară dezacordată cine știe de când o frază muzicală dintr-un cântec de preerie trist și sălbatic. - Mai potolește-te o dată, mexicanule!, se auzi vocea unui yankeu de la una din mesele unde se măsluiau la mare știință cărțile de joc. Abia pe la orele patru dimineața salonul rămase gol. Pe jumătate treaz, pe jumătate moțăind, domnul Forest ieși
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
Francisco. Mezinul Mike preferă să rămână pe lângă casă. Fără vreo intenție de a-i diminua calitățile, trebuie să spunem că lui Mike nu prea i-a plăcut cartea, ăsta-i adevărul. După doi ani de colegiu a abandonat studiile. Westul sălbatic era singurul loc ce-l atrăgea. Cu banii agonisiți și cu ce a mai obținut dintr-o moștenire mai veche lăsată de răposata soție, Robert Forest ridică între Fort Worth și Texona Lake, la Denton, un han cu zece camere
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
n-ai decât să mergi să verifici. Și de n-o fi așa cum spun eu, să mă pedepsești cu cinci nopți de serviciu peste rând. Tu-l cunoști pe Parker din punctul tău de vedere. Nu-i chiar atât de sălbatic după cum ți-l închipui. Cu ani în urmă l-am trimis la-nchisoare pentru vreo două săptămâni, acum îmi pare rău. Nu merita el o rușine ca asta din partea mea. Linda schiță cu subânțeles un zâmbet scurt. - Bine, tată, așa
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
drum: - Draga mea prietenă, Fereastră Azurie ... - Stai să vad, a sărit Mara. Da... așa este, este azurie. - Draga mea prietenă, a continuat fereastra noastră, ce părere ai de ce am văzut noi ieri, când treceau în zbor cârduri, cârduri de gâște sălbatice deasupra noastră ... - Buni, stai așa. În România sunt gâște sălbatice? - Sigur că sunt, mai ales în Delta Dunării, care este un adevărat rai al păsărilor. - Și iarna zboară și ele prin Deltă, ca cele de aici? - Nu, pleacă în țări
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
sărit Mara. Da... așa este, este azurie. - Draga mea prietenă, a continuat fereastra noastră, ce părere ai de ce am văzut noi ieri, când treceau în zbor cârduri, cârduri de gâște sălbatice deasupra noastră ... - Buni, stai așa. În România sunt gâște sălbatice? - Sigur că sunt, mai ales în Delta Dunării, care este un adevărat rai al păsărilor. - Și iarna zboară și ele prin Deltă, ca cele de aici? - Nu, pleacă în țări mai calde. - Dar de aici, din Canada, de ce nu pleacă
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
mătănii. Codanele cu fiecare primăvară-ntineresc, ca florile spontane prin lan îmbobocesc; sânii s-au țuguiat ca perele de toamnă, pe care i-ar dori să-i aibă orice doamnă. Ar îndrăzni minunea; de teamă că se află, se lingușesc sălbatic și-ntreabă doar de leafă, deși bine observă că părul și cu dinții nu-i mai avem așa, cum ni i-au dat părinții. Nu mă consider în toate un exemplar versat; mai am destule rate să le plătesc la
O ALTĂ SOCOTEALĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352272_a_353601]
-
de la carte). Avute (de la parte). Sofisticate (din toate câte puțin). Alambicate (din curiozitate). Complexate (din nedreptate). Neîmpăcate (din păcate). Puternice (din credință). Senine (de la ochi). Fragile (de la glezne). Vulnerabile (de la sâni). Șoptite (de la buze). Supuse (de la genunchi). Plutitoare (de la par). Sălbatice (de la natură). Fabuloase (pline de dor și dorința). Icoane (pentru copiii lor). Femeile (că un joc de cuvinte și de viață). Femeile... MARIUS ȚUCA *** Marius Țuca : Scriu în mine Scriu în mine Și apoi trec pe hârtie Pe curat, Scriu
MARIN MIHAI : POETUL MARIUS TUCĂ SE TRANSFORMA IN CARTE DE POEZIE !-´´ AM SA TE IUBESC PANA LA SFARSITUL LUMII ´´ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352314_a_353643]
-
li s-au tăiat mădularele, unora mâinile, altora picioarele, pe altii i-a ars focul deodată iar pe unii încetul cu încetul; alții au fost înecați în râuri iar alții în mare; pe unii i-au sfâșiat de vii fiarele sălbatice că pe niște făcători de rele, iar pe alții prin noi meșteșuguri, i-au mâncat înainte de a muri, păsările răpitoare. Și într-un cuvânt, cine ar putea să spună toate felurile de chinuri născocite împotriva lor, pe care vrăjmașul demon
LIVADA DUHOVNICEASCA (23) de ION UNTARU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352383_a_353712]
-
află un mare anahoret. - De unde știți? i-am întrebat noi. - Acum șapte ani, au răspuns ei, locuitorii acestui sat, au văzut pe culmea muntelui, o lumină că de foc. La început am crezut că a aprins cineva foc din pricina fiarelor sălbatice, dar am văzut că lumina această ține multe zile. Într-o zi ne-am urcat pe munte, dar n-am văzut nici urma că a ars vreun foc și nici lemne arse. În noaptea următoare am văzut iarăși aceeași lumină
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
viață de nuanță și zâmbetul acela ca un arc sinusoidal cu raze multe mă doboară și mă ridică iar și iar privirea îmi crește se mărește câmpul înghit praful orașului și privesc undeva în mine câmpul de maci de flori sălbatice - umbre sălbatice - adevăruri neînscrise în nici o logică a umanului a pământului și totuși atât de clară este înălțarea deschiderea izbucnirea viului ca într-un concert într-un aeroport în care se amână plecările se readună sosirile și oamenii reînvață să
CÂND DUALITATEA UITĂ SĂ FIE OBOSITOARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352495_a_353824]
-
nuanță și zâmbetul acela ca un arc sinusoidal cu raze multe mă doboară și mă ridică iar și iar privirea îmi crește se mărește câmpul înghit praful orașului și privesc undeva în mine câmpul de maci de flori sălbatice - umbre sălbatice - adevăruri neînscrise în nici o logică a umanului a pământului și totuși atât de clară este înălțarea deschiderea izbucnirea viului ca într-un concert într-un aeroport în care se amână plecările se readună sosirile și oamenii reînvață să râdă să
CÂND DUALITATEA UITĂ SĂ FIE OBOSITOARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352495_a_353824]
-
și seminarii în Kenya, la Nairobi și în Uganda. Deci se înmulțesc creștinii și aici. Desigur, merg în paralel și catolicii și protestanții - care fac misiune foarte serioasă acolo dar vrea să spun că Africa nu mai este un continent sălbatic. Sunt fenomene în lume care ne arată că Duhul Sfânt lucrează. Nu trebuie să urâm pe nimeni, chiar dacă unii îl urăsc pe Dumnezeu și credința cea adevărată. Dumnezeu nu are nevoie de apărarea noastră, El are nevoie de dragostea noastră
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
rușine în fața României! A jefuit-o în văzul planetei. I-a luat tezaurul, i-a luat hălci întregi din trupul țării, i-a rusificat, deportat și ucis sute de mii de băștinași, a ținut-o colonie decenii întregi, exploatând-o sălbatic... Comportament de imperialiști comuniști sadea! O să-și ceară vreodată iertare, cum au făcut alte imperii cu fostele lor colonii? La câte crime are pe conștiință, Federația Rusă ar fi trebuit demult să se autodizolve. Gorbaciov a încercat ceva, dar nu
TABLETA DE WEEKEND (65): CURS SCURT DESPRE CORUPŢIE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350558_a_351887]
-
POETUL Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1244 din 28 mai 2014 Toate Articolele Autorului CUM SPUNEA POETUL Soarele trece ca ochi de vis printre ramuri; Codrii își pun fulgere de bronz pe coamă; Murgul negru îmi scapă sălbatic din hamuri, Iar doru-mi arzând în amurg se destramă. Tu, cu teamă, așteptai ora de lumină Să intri în cetate ca într-o catedrală. Un greier își încerca arcușu-n grădină, Dorind, parcă, să intre-n sala de gală. Era pustiu
CUM SPUNEA POETUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350595_a_351924]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > EXTAZ Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1217 din 01 mai 2014 Toate Articolele Autorului Omule! Treci prin fața casei Îmbrățișată de viță sălbatică La geam, o femeie-ngândurată Impletește în clipa extatică. Cum ai dat de urma ei?! Învăluită-n taină ca-ntr-o poezie După-amiaza coaptă-n soare Teama o topește în euforie. Prin cea dintâi privire, Asupra străinei, s-a trezit
EXTAZ de LIA RUSE în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350651_a_351980]
-
m u l u i, un experiment diabolic prin care se ajunsese la degradarea „omului multilateral dezvoltat) zdrențuită pe care o purtase aproape o jumătate de secol, astăzi este înfășurat în cârpele murdare ce i le-a oferit un capitalism sălbatic întronat de către cei ce driguiesc treburile statului, sărăcind țara prin cârdășie cu cei străini de neamul nostru, interesați în a ne transforma în consumatorii "produselor expirate și depreciate calitativ și moral", racile fără precedent în istoria României postrevoluționare, sunt demascate
EUROPA CU CAPUL ÎN STELE ŞI TRUPUL ÎNSÂNGERAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350644_a_351973]
-
mai mult acoperit de crengile groase, răsfrânte, ale copacilor acestei păduri bătrâne. Poteca urmărește conturul lacului. Mă opresc pe podul de lemn, mă sprijin de balustradă și privesc văluritul blând al apei lacului și aștept vietățile acestui lac ... Gâște, rațe sălbatice vin plutind liniștit, așteptând fărâmiturile de pâine ... Apoi pleacă mulțumite, într-un zbor liniștit, planând deasupra apei. Dincolo de lac, copacii își arată măreția și frumusețea culorilor în lumina caldă a soarelui, de la galbenul pal până la roșul intens amestecat cu verdele
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
devenit oficial sărbătoarea națională a Statelor Unite ale Americii. Milioane de curcani vor fi sacrificați pentru această zi, deoarece cu aproximativ 400 de ani în urmă, la masa festivă s-a servit CURCAN. Este adevărat că pelerinii foloseau această denumire pentru orice pasăre sălbatică. Cu timpul însă, tradiția s-a fixat asupra acestei păsări - curcanul -, din bunătățile de la masa tradițională nelipsind nici dovleacul, merișorul, porumbul, varza, scoicile, cartofii. Dar alături de toate acestea servite la masa festivă, trebuie aduse mulțumiri lui Dumnezeu pentru ceea ce suntem
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
direcție anume, Pe-un drum cu soare, roua și venin. Cuvinte verzi Din mierea gândului aștept cuvinte verzi zâmbind în soare, cuvinte, pete de culoare pe griul vieții imperfect, cuvinte verzi cu spicul drept. Dragoste de viață Iubesc ploaia, vântul sălbatic, zăpadă, cernând singuratic. Si totusi insist și totuși risc, să privesc soarele în adâncul luminii. Căldură lui mă învăluie și soare devin! Lumini și umbre Mă regăsesc la lumină lămpii într-o seară a greierilor. Eu și imginea mea două
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
timpul pe lângă el veșnicia părea că se preface în fum căuta tristețea prin foile galbene ale albumelor cu fotografii și nu găsea decât amintiri. vremea alerga precum caii fără să se privească într-o parte sau alta într-un galop sălbatic nimeni nu era prin prejur să repare orologiile care o luaseră razna erau parcă aparate de tocat timpul. omul din oglindă se privea și nu-i venea să creadă că e el cum era ieri sau alaltăeri, sau cum e
OMUL DIN OGLINDĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351314_a_352643]
-
publicul românesc, și un țel politic dar, pentru că nu și l-a putut atinge, din chiar cauza aripii sale de stânga pe care și-o alesese, ar fi inutil să îl discutăm în amănunt. Chiar acolo se ducea cea mai sălbatică luptă, de genul celei pentru „ciolan”, al fiarelor, nu pentru cauza noastră comună. Dar, a fost oprit „la timp”! - ar zice toate neamurile lui Băsescu, Ponta și Crin Antonescu, într-o criză de conștiință −, pentru că, prin concepție și statut, ideologia
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
în prealabil) trasate de un pictor pătruns de oareșice urmă de geniu, reprezintă efectul unei intoxicări constante în timp din punct de vedere politico-mediatic cu cele mai imbecilizante antimodele, inclusiv la nivel politic, importate cu intenție ușor explicabilă din Vestul sălbatic, un Vest caracterizat nu întotdeauna numai de intenții onorabile, dar bucurându-se însă de o imagine publică aproape impecabilă, abil desenată în jurul pseudoideii de autentică „democrație” generală. Nimic mai greșit. Totul se învârtește în acel spațiu cultural într-un soi
PREŞEDINTE CU REPETIŢIE?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351426_a_352755]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului ACEȘTI FRUMOȘI NEBUNI PENTRU CRISTOS Acești frumoși nebuni ai marilor orașe Marcu 1:1-15 Ce ai zice dacă ai vedea pe cineva îmbrăcat ciudat, stând undeva pe câmp afară din oraș, mâncând lăcuste și miere sălbatică și învățându-i pe oameni ceva complet diferit față de ceea ce știau ei. Ei știau de jertfe animale pentru iertarea păcatelor, el le vorbește despre o cale mult mai simplă pentru iertare: botezul pocăinței. (Cineva care s-a pocăit după vârsta
ACESTI FRUMOSI NEBUNI PENTRU CRISTOS de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351521_a_352850]
-
s-a încleștat de el cu putere. Bandiții îl trăgeau de picioare așa de tare, încât, dacă tânărul, nu ceda și nu lăsa pe Mihai Bravul, din brațe, atunci ar fi frânt trupul de bronz al eroului, ori aceste fiare sălbatice i-ar fi smuls picioarele din încheieturi. Nu! nu! acest guvern a-nebunit!...” Între timp justițiarul își va obține licența în drept, lăsând în urmă, prin isprăvile lui de student, o amintire pe care însăși autorul cu greu o poate
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
nu m-am gândit niciodată. Există altceva, altă ființă, mai presus de geniu. ( mormăind) Să scriu, și asta în piatră. La geniu instinctul de conservare este umbrit și fals, distrus de celălalt instinct, Instinctul cunoașterii, al creației, care-l târăște sălbatic după el. (după un timp ) Dar de unde asta, de ce se întâmplă așa ? (se gândește) De acolo că vederea geniului este rază în noaptea universului... pe când vederea ființei care trece dincolo de geniu, vederea ei, este sfera totului...(înfricoșat, chinuit ) Doamneee, cum
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]