6,936 matches
-
fals profet, un înșelător, reuși să adune o mulțime de oameni pe muntele Garizim pentru a dezgropa niște vase sfinte care se spuneau că erau de pe vremea lui Moise. Samaritenii veniseră neînarmați, având cu ei doar niște lopeți pentru a săpa în locul pe care îl indicase falsul profet. Informat de niște agenți că samaritenii se strâng la o procesiune religioasă care s-ar putea transforma într-o revoltă, procuratorul Ponțiu Pilat a trimis trupele din Cezareea într-acolo, după care au
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
PRINTRE CUVINTE Ninge cu vise și tainic mă cuprinde Surâsul unei stele îmi zâmbește în privire A apărut când rătăceam printre cuvinte ... O clipă m-a privit și mi s-a ascuns în minte. În așteptări sculptate în mine au săpat Cuvinte nerostite ,din tainici ochi, adânc Poteci de gânduri în nopți am cutreierat Și petece de vise ades s-au risipit în vad. Îmi dezgheață țurțuri la margine de gând Prin grădina timpului pășesc în așteptări Speranțe din ochi de
PRINTRE CUVINTE de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374301_a_375630]
-
ei grijă, știu să vă țină amețiți, Vor să fiți răi, iar dacă-mi turbați, în lanțuri ei vă țin. Asigurați veți fi, în cușcă o să stați, răsplata-i pe măsură; Poate-nvățați, că spune și-n sfânta scriptură: dacă săpați Groapa celui ce pâinea i-ați mâncat, că va-ndopat în gură, Acum, sau mai târziu, în ea veți putrezi. Veți fi de toți uitați. Lătrați, mușcați... și bine vă mergea pe-atunci!Câini turbați, cum pot să cred că v-
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
alea”.Nu, făcusem rost, într-un mod absolut nesperat, de o invitație la un colocviu de istorie, iar astăzi, duminică, spre seară, flanam agale pe vestita Corso, încercând să înțeleg ce mi se întâmplă. După vreo două ore, transpirat de parcă săpasem șanțuri, mă așez la o masă, una din miile de mese aflate direct pe trotuar, cu vedere directă către spectacolul străzii, lucru foarte interesant de altfel, și, când vine un chelner, comand, cu sufletul cât un purice, o apă minerală
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
Acasă > Versuri > Iubire > TRANDAFIRI SĂLBATICI ÎI Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2326 din 14 mai 2017 Toate Articolele Autorului "De ce ești trist și-ngândurat Și stai așa, în neputința, Cănd gingășie ai săpat Pe paturi reci și suferința?" S-a aruncat în trandafiri, Pe umeri îi creșteau petale Și singure, ca pentru miri, În camerele lor regale, Se deșchideau sărace buze, Prea umede de ce-au avut, Se împleteau cu șapte muze, Măi
TRANDAFIRI SĂLBATICI II de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362209_a_363538]
-
tranșee de lut, în metamorfoze de fluturi, a cocon îmbătat de pustietate și întuneric! O să vină o toamnă când,vântul va șterge urma pașilor tăi,când, n-ai să mai simți atingerea nimănui pe sub coaste,când gheare de os vor săpa pe sub lut,iar tu vei privi peste toamne...departe! Referință Bibliografică: O SĂ VINĂ O TOAMNĂ... Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1866, Anul VI, 09 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
O SĂ VINĂ O TOAMNĂ... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362269_a_363598]
-
de mâine Doar pentru el dorește o pâine. Indiferența, prostia, lenea veghează Și fără oprire se intersectează. Oameni, mai știti ce e cinstea, prietenia Ce e dreptatea, mila, mărinimia? Drenați-vă mintea de tulburi ape Lăsați blândețea în suflet să sape! Lăsați bucuria să vă inunde Iar fericirea o să abunde. Treziți-vă semeni sentimentele bune Treziți-vă oameni, trezește-te lume! Referință Bibliografică: TREZIȚI-VĂ OAMENI ! / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1952, Anul VI, 05 mai 2016. Drepturi
TREZIȚI-VĂ OAMENI ! de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378703_a_380032]
-
Cum crezi că îi vom atrage la loc deschis, fiindcă știi că se tem de catapultele și balistele noastre? Iar legiunile noastre au eficacitate maximă în aceste locuri! -Am o soluție pe care a folosit-o și Iulius Cezar. Vom săpa gropi și nu vor vedea catapultele în câmp deschis. Apoi îi vom pune pe legionari să planteze un câmp de țepușe în fața catapultelor pentru a le apăra. Și mai e ceva, mărite guvernator...Șahul Artavan a făcut deja o mare
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
VIS COMPROMIS Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Diamantul iubirii tale Se plimbă fantomă de lut Cu aripi de vis ,ancestrale! Rămas-a doar omul din mine Valorile toate au plecat Săpăm cu migala în destine Un drum evlavios,creponat! Soare răsare pe marile întinse Dimineața-i speranța din vis Gândul arde cu flăcări încinse Viața e copacul promis! Sub cerul ce naște furtună Prinții de lut își caută loc Iubirea lor
VIS COMPROMIS de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378766_a_380095]
-
pe pamant De parca vin călare toți nourii, pe vânt Și curge din înalturi șuvoi fără zăgaz De nu-i mai dă nici ierbii, nici omului, răgaz. Se năpustesc prin sate dezlănțuite ape Iar fluviile câtă la vaduri noi să-și sape, Isi ies din fire râuri și năpădesc pe noi Parcă-a venit potopul din vremea de apoi. Ce-a mai rămas pe câmpuri acum e nimicit, Nu mai dau roada pomii, florile s-au chircit, Ici colo câte-o frunză
VREMURI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378798_a_380127]
-
M-ai petrecut până dincolo de durerea rătăcirii, Până la limita neștiută și neîmblânzită a decăderii. Fiind un suflet dalmat, durerile toate mi Le-ai luat, Dorul Tău mă pustiește mereu, prin cetăți neștiute, Zborul ridicând praful de pe piatra, unde mi-ai săpat, Cuvântul pe care Tu, în suflet mi L-ai încrustat! POARTA PRIN CARE TRECEM Prin poarta aceasta vom trece toți Cei pribegi, prin ai noștri părinți, Bunici și frați de ce să stați? În viața asta plină de nevoi. Lumini minuscule
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
fie! Și oricâți erau în jurul mesei, tineri și bătrâni, fiecare îl primea în casă și în suflet pe Dumnezeu. Așa am trăit eu, cu Dumnezeu în casă, străduindu-mă să nu îl supăr! Eu is taranca, ca moșii mei,. Am săpat pământul și am crescut animale. Am stat în casa asta cu cerdac, m-am îmbrăcat cu ileacă și batic, am țesut velințe și am copt cozonaci ! Da' ce mai sunt copiii mei? Că nici nu știu ...! Față e măritata peste
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
Maria mea, sau poate Ion?Și ce zic?Vin toți?Și vor să vină la bisericuța asta mică a noastră?Și vin chiar toți? Da', eu tot fasole le dau, că e Săptămâna Mare!Iar pe Costică îl pun să sape nițel grădină iar pe Maria să facă drob ! Cozonacii îi fac tot eu ! Iar pe Ion ... - Stai ușor,Dada....ușor...ușor...Stai că-ți spun.... - Ce-ți e și cu calculatoarele astea, nu mai ai nevoie de postaș! Cum de
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
binelui, unde-i mijlocul timpului, șina pe care trece în iureș acceleratul anilor, unde duduie uzina în care se combină prefacerile pământului cu rânduiala stelelor... „Cântecul vântului”, acesta-i cel ce poartă-n sine putere să reverse pârâiașe și să sape fântânițe sufletești în calea albiilor degajate de diguri și umplute de valurile gândurilor. Întrebări, invocări, imputări pleacă pe vânt în vuietul melodiei dinlăuntrul sufletului omenesc înlăuntrul conștiinței cosmice, cu acest cântec. Frumos, elegant, inteligent cântec! După cum, în taina stâncii de sub
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
omul de omenie care, de câte ori se întâlnește cu românii săi, îi primește într-o mică Românie din Canada, România din conștiința artistului. Pentru că se vorbește mai sus despre săpătorii de fântânițe sufletești, Sergiu Cioiu este unul dintre aceia care nu sapă azi în pământ reavăn, Sergiu Cioiu sapă în malul gros și granitic al despărțirii și ajunge la apa dragostei care nu se uită. După greul moment de boală prin care a trecut nu cu mult timp în urmă, actorul Alexandru
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
cu românii săi, îi primește într-o mică Românie din Canada, România din conștiința artistului. Pentru că se vorbește mai sus despre săpătorii de fântânițe sufletești, Sergiu Cioiu este unul dintre aceia care nu sapă azi în pământ reavăn, Sergiu Cioiu sapă în malul gros și granitic al despărțirii și ajunge la apa dragostei care nu se uită. După greul moment de boală prin care a trecut nu cu mult timp în urmă, actorul Alexandru Arșinel a băut această apă din cana
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
mai este firul ăla nevăzut ce lega om cu om , necaz cu necaz și bucurie cu bucurie. Parcă au murit vremurile alea... S-au mirat doar cînd au văzut cum munceau cei doi, la casa, alături de meșteri și cum își săpau singuri pământul din curte. Și așa,dintr-odată, le-au devenit dragi. Unde mai pui că aveau câte o vorbă pentru toată lumea și câte un sfat bun. Chiar Ion a lu'Ciucu a zis că Domnu' Radu este „om de
PARFUM DE GUTUI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377734_a_379063]
-
la finalul vieții ca au trăit degeaba. Fermecați de nimicurile vieții ei nu observă munca furnicii spre a urma exemplul ei „Despre furnică va vorbi în viitor munca ei.“ Un alt material ce are ca titlu un proverb popular „Cine sapă groapa altuia cade singur în ea.“ îndeamnă printr-o istorioară pe cei din jur să săvârșească binele pentru a a se bucura la rândul lor de roadele binelui. Dacă cei din jur vor proceda ca personajul din istorioara relatată și
CUGETĂRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377757_a_379086]
-
De Cenzime De Cenzime la Rusalii Se pogoară Duhul Sfânt Când în cer imense falii Se deschid, și pe pământ... Când în haită ies șacalii Și lugubru latră-n vânt, Când îngroapă criminalii Cornul lunii-n două frânt... Când își sapă-n mări coralii Unul altuia mormânt, Când își blestemă hamalii Veșnicul deznodământ, Când se-njunghie rivalii Din al urii simțământ, Când se-mpușcă generalii Sub al vrăjilor descânt, Când virgine și canalii Fac amor sub jurământ, Când e lumea-n
DE RUSALII, TRIST ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377795_a_379124]
-
cuvântului exprimând: germ - cald, iar sara - apă. Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tămăduitoare, moștenindu-se divinitățile locale. Imediat dupa cucerirea Daciei, teritoriul GEOAGIU suferă prima sistematizare.Un detașament al Legiunii a XIII-a Gemina, cantonată la Apullum sapă în calcare o instalație balneară, ale cărei vestigii se văd și azi. Se cunoaște și numele constructorului: Lucretius Aqvila, imprimat pe o țiglă fixată în peretele bazinului mic. În inscripțiile descoperite prin săpături arheologice se află mărturia unui ofițer roman
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
de galerii. Peștera de la Rarău este descendentă, cea de la Toșorog numai parțial descendentă, în timp ce peștera de la Gura Dobrogei se înscrie, în general, într-un plan orizontal. Peșterile de la Rarău și Gura Dobrogei sunt alcătuite din galerii și spații încăpătoare bine săpate în calcar, în timp ce peștera de la Toșorog este alcătuită din spații joase, pe care adesea trebuie să le parcurgi pe brânci. Nici una din peșteri nu este străbătută de un curs de apă subteran, dar picăturile ce se preling de pe tavan, în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
nigra, la care se adaugă câțiva arbori solitari, rămași din pădurea veche. 4.2. Grota Mare de pe Dealul Repedea Aceasta este cea mai mare grotă din Rezevația Paleontologică de la Repedea și din acest motiv a și fost numită astfel. Este săpată în calcare oolitice. Se poate ajunge la ea astfel: de la releul situat în zonă, se pleacă perpendicular în vale pe cărarea făcută de animale și după 30 de metri se găsește o zonă cu vegetație bogată, care trebuie ocolită. Cărarea
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
carne, nu are voie să se atingă de un cadavru, nu trebuie să bea dintr-un lac din care au băut vite sau europeni, nu trebuie să mănînce mîncăruri gătite de alții etc. În schimb, un războinic nu poate [238] săpa tranșee, nu poate căra nimic, nu poate să tragă tunurile; astfel, o armată de 20.000 de oameni necesită un cortegiu de 100.000 de indivizi. Fiecare indian nu face decît un anumit lucru, astfel încît este nevoie de nenumărați
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este atîta de impregnat cu aceste substanțe încît răspîndesc în atmosferă un miros foarte pronunțat de gudron, și ia foc adesea cînd se apropie de el vreo flacără. [...] Din 1860, a început să se simtă importanța acestei exploatări: s-au săpat puțuri, în număr mare, în diferite localități și s-au creat uzine pentru a extrage din petrol feluritele produse pe care le cuprinde". Documente oficiale, Monitorul avantajelor petrolifere române, al cărui prim număr datează din aprilie 1900, devin prolixe în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la 10.000, la 20.000. Ofițerii care comandă detașamentele de trupe aflate în campanie au primit un ordin scris de la ministrul de Război care le impunea să îngroape imediat corpurile țăranilor căzuți sub gloanțe. După luptă, pe cîmp se săpa un șanț mai adînc în fundul căruia se întindea un strat de var peste care se aruncau vraiște cadavrele și răniții. Cauzele mișcării sînt de ordin economic: mizerie, foamea de pămînt, în contrast cu arenda draconică, camăta din sate. Chestiunea arendei este esențială
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]