6,982 matches
-
cu citirea? Păi, sunați dv. Unde? La nouă dă-ne nouă. Iar? De ce nu sunați dv.? Dv. Sunteți proprietarul. A.... Adică: Toate gratuitățile sunt suportate de proprietar. Tot ce oferă comunismul deplin, din ziua de azi, e suportat de mine, săracul. Care nici nu mai știu dacă, și cât - o să am o pensie. Să mai scriu și carte, din ea. Nu vi se pare bătaia de joc a comunismului deplin, prea a dracului? Dar știți cum e în comunismul deplin. Dacă
LA CRUCEA DE PIATRA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377723_a_379052]
-
pe undeva, pe la poziția 1042... plus un scandal monstru, că ai băut o cutie de cidru, care - de fapt - era destinată altui tânăr vlăstar al viitorului luminos al patriei... și îi mai faci o reconstituire, ca să îi demonstrezi, că Ciulei, săracul... Parcă îmi lasa și acum, gura... Apă... Cu deosebit respect, Liviu-Florian JIANU 3 martie 2016 Craiova Referință Bibliografică: Liviu JIANU - LA CRUCEA DE PIATRA / Liviu Florian Jianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1890, Anul VI, 04 martie 2016. Drepturi
LA CRUCEA DE PIATRA de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377723_a_379052]
-
aceeași dată. Depinde numai al cui e calendarul. • Ți se dă dreptate numai dacă mai ai și dinainte... • Cunosc o doamnă rafinată și o alta dublu rafinată. • Evită oamenii care se jenează de viitorul lor. • - Ai auzit ce a pățit săracul... A rămas închis pe dinafară. Ce-mi place mie cel mai mult la fata asta este mama ei! • Unii scriitori îmbogățesc cultura din momentul când încetează să scrie. • Ca să spui adevărul adevărat nu e nevoie să vorbești prea mult. Dr.
OMUL LIBER & LINIA DREAPTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377741_a_379070]
-
de la câte pahare a dus la gură! Să aibă din nou zile bune și nevastă-sa,Florica, că e o femeie tare pricepută în toate, doar că bărbatu-său are piciorele împleticite de ceva vreme . El ar fi bun meseriaș săracu, da’nu mai are unde munci.Și muncește zilnic la Crîșma lui Milică...cu paharu muncește Acu’e “zilier“ nu mai e “angajat cu normă întreagă“ Maică-ta zice sa vă spun și de Preotu’ Vladimir. A venit unul nou
FRUNZE DE NUC de MIRELA PENU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377736_a_379065]
-
-au moștenire Acest frumos pământ românesc, Hai să dăm lumii de știre Că-i al nostru, e strămoșesc! Nu barbari, cum ne ziceau românii, Suntem aici din veac, în veac, Multe milenii... au trecut anii... Deși jefuit, pămîntul nu-i sărac! De ce lăsăm tăcerea să învie Și să cădem iar în umilință? Aș vrea ca Țepeș să-renvie, Unire să strigam, o singură ființă! Referință Bibliografica: ÎNDEMN / Marilena Dumitrescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1816, Anul V, 21 decembrie 2015. Drepturi
ÎNDEMN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377772_a_379101]
-
a zis mie Arghira lu’ Ciuciulei. -Nu îl vreau mamă, nu îl vreau ! -Ei, co fi după tine! Și om scăpa și noi de amarnica de sărăcie, că mi-a sluțit sufletul...Eu ce am făcut dacă am luat unul sărac? Sărac el, săracă eu, uite că a fost rău. 3 Un vînt calduț ,de primăvară , aleargă printre frunze și oameni ,vesel ca un copil răsfățat. A coborît de pe culmile din jur , de-a valma, îmbătat de prea largul văii. Își
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
guri. Dar și cei cu slujbe proaste, Cei mai mulți, se-abțin, poftesc, Sub cămăși sunt numai coaste, Slabi, bolnavi și triști; postesc... Doamne, parcă- a fost războiul Cel mai lung, de-un sfert de veac, E tot mai sărac gunoiul, Și săracul mai sărac... Paștele ce vine, vine După post de-un an și ani, Dar nici Dumnezeu nu ține Cu flămânzii fără bani... Și-a întors spre ceruri fața Luând privirea de la noi... Noi postim și ne dăm viața Doborâți de
LA ROMÂNI E POSTUL MARE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377800_a_379129]
-
fie scoase oficial la lumină de noii câini apăruți la Stâna națională. Unii chiar se întreabă cum de au apărut, de unde, cine i-a instruit? Întrebări care își găsesc răspunsul tocmai în realitățile tot mai triste ale României. Milioane de săraci, în timp ce la polul opus se află o mână de îmbogățiți, inclusiv cu iz regal. Fals. Un dezechilibru social greu de acceptat într-o țară europeană. Incoruptibilii actuali s-au născut greu. Însă nu pot cârcoti ca alții și accept vorba
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
Îngerești... Aș fi (cum e o multă lume...), cuvântând neroditor : Ca o aramă sunătoare, ca un chimval zăngănitor... De aș cunoaște Tainele și aș avea toată Știința Și darul Proorociei și peste toate și Credința, De-aș da averea la săraci și munții dacă i-aș muta, Sau trupul ca să-mi fie ars și dragoste nu aș avea, Nu-mi folosește la nimic ! Ea, e-ndelung de răbdătoare, E plină de bunătate și nu-i deloc lăudătoare ! Nu pizmuiește, nu e
VEȘNICIA DRAGOSTEI ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377810_a_379139]
-
de principii morale. Chiar dacă în clasele superioare nu se fură fățiș, pînă și membrii lor se lasă corupți, înșelîndu-i pe inspectori cu socoteli false, și în tot ce fac caută să stoarcă bani, neavînd pentru justiție nici un fel de respect. Săracului nu i se dă ascultare în tribunale, iar starea lui demnă de milă nu stîrnește nici o compătimire. Indianul apare în fața instanței ca să mintă. Copiii adeseori sînt abandonați, atîrnați în coșuri de ramurile copacilor în plin soare sau sînt aruncați în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
district, independenți de boieri. Puterea statală are dreptul la o privire clară asupra alegerii primarilor care trebuie să supravegheze înregistrarea exactă a contribuabililor. Actul din 1741 instituie, în paralel, o nouă ierarhie judiciară. Administratorii de district trebuie "să facă dreptate săracilor, să-i pună la adăpost în fața oricărei nedreptăți și violențe din partea colectorilor de tribut și să împiedice ca săracii să fie oprimați". Activitatea judiciară este consemnată în protocoalele Instituite prin ordin de principe. Grija de a frîna arbitrariul marilor proprietari
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înregistrarea exactă a contribuabililor. Actul din 1741 instituie, în paralel, o nouă ierarhie judiciară. Administratorii de district trebuie "să facă dreptate săracilor, să-i pună la adăpost în fața oricărei nedreptăți și violențe din partea colectorilor de tribut și să împiedice ca săracii să fie oprimați". Activitatea judiciară este consemnată în protocoalele Instituite prin ordin de principe. Grija de a frîna arbitrariul marilor proprietari și nevoia resimțită de boieri de a păstra mîna de lucru și de a-și păstra șerbii și fac
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
martiriului lucrativ, să trăiască recompensa națională și sfântul buget. Va să zică acesta e înțelesul luptelor noastre politice? Ne-am luminat în sfârșit. Din acelaș buget, perceput cu greu asupra unei populații de bieți proletari agricoli, din acelaș buget, care înjumătățește pînea săracului și a copiilor lui, se ia și răsplata virtuților civice? Nu tăgăduim că România a intrat într-o epocă în adevăr glorioasă. Nu s-a întîmplat încă nicăiri ca un om să fie recompensat pentru că sub auspiciile lui s-au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Acum și unui alt mucenic, d-lui C. A. Rosetti, i se acordă o rentă reprezentând un capital de peste o jumătate de milion. E sărac d. Rosetti, are nevoie de sprijinul nației. Când acum 3-4 ani lumea se mira de unde săracul de Rosetti găsește bani pentru a trăi la Paris, pentru a-și ținea copiii în Italia, ni se răspundea: Veniți la redacția "Romînului" și vedeți cât aduce negustoria de principii. Și într-adevăr negustoria de principii liberalo-democratice-cosmopolite aducea, după condicele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sacre M-am conceput de Sine. Materia luat-am, M-am revestitu cu dânsa ca-n ceruri cu Lumina, Ș-am incarnat Cuvântul, să deifacu pe Omul Făcutu-mi-l-am frate și fiu de cerescu Pater 'L-am înfrățit cu sine; sanctificaiu Săracul, Productul muncii salle cu dreptul prefăcendu-l În Corpul ș-al meu Sânge de viață dătătore Legat-am a mea Pace, Am întărit Credința, Am încălzitu Amorul, am îndulcit Speranța; Am consolatu pe Miser; am plâns tot proletarul; Am fericit în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vedem, societatea e pe o clină cu totul periculoasă. Când la un institut ce trebuie să fie cel puțin serios, de nu altceva, e cu putință de-a se alege absolvenți de patru clase primare, răi daca sânt ignoranți și săraci, și mai răi dacă pe lângă ignoranță au avut talentul de-a se îmbogăți pe sub mână în trei ani de guvernare roșie, diagnoza unei asemenea societăți nu poate fi decât foarte rea. Dar statul? Și statul să fie supus acelorași boale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conexiune frățească între membrii comunității bisericești. Acest sentiment piere pe zi ce merge din Romînia: comunitatea națională și religioasă, legăturile de iubire și de reciprocitate cari existau înainte între toate clasele societății și cari făceau din cel bogat amicul celui sărac, din sărac pe apărătorul celui bogat, toate acestea ne-au fost escamotate de către plebea demagogică din România, ale cărei porniri se rezumă în două cuvinte: invidie și sete de câștig fără muncă. În asemenea stare de lucruri religia moștenitorului nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
între membrii comunității bisericești. Acest sentiment piere pe zi ce merge din Romînia: comunitatea națională și religioasă, legăturile de iubire și de reciprocitate cari existau înainte între toate clasele societății și cari făceau din cel bogat amicul celui sărac, din sărac pe apărătorul celui bogat, toate acestea ne-au fost escamotate de către plebea demagogică din România, ale cărei porniri se rezumă în două cuvinte: invidie și sete de câștig fără muncă. În asemenea stare de lucruri religia moștenitorului nu e indeferentă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-au trecut, tot prin sporire de dări, o mulțime de patrioți de-o avere foarte transparentă în colegiul I și al II-lea. Ei bine - va zice cititorul - se poate mai mare abnegație pentru țară? Iată oameni cunoscuți ca săraci cari iau asupra {EminescuOpXI 371} lor sarcini ce nu li se cuvin, plătesc dări neproporționate cu starea lor, numai din dragoste curată pentru țară și pentru onoarea, astfel desigur meritată, de-a vota într-un colegiu superior. Ce voiți mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
imbecil), că marele pictor nu voise să spună cu de altfel foarte umana și calda compoziție decît doar ce era de spus: o umilă coadă la pîine, ca toate umilele cozi la pîine din lumea asta. Împărțită în bogați și săraci. Să lăsăm însă acolo, în capitolul ei de istoria artei, pictura lui Tonitza și să ne referim acum la o cu totul altă... coadă la pîine. Sintagma care, ca de fiecare dată cînd a fost infestată de comunism, și-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de-abia acum, în Alpi, după 5000 de ani. Ruptă-bucățică, doamne iartă-ne, cu cel ce tocmai alergase. De unde, nonagenarul unchi Costică, aflat și el în camera cu televizor, zice: Cum, dom'le, mai 'nainte alerga, iar acu-i țapăn, săracu! Dumnezeu să-l ierte! E un clip publicitar cu un bebeluș trăsnet, savurînd o cremă cu ciocolată. Doar ochii nu-s murdari de bunătatea asta a lumii. Ei ne și spun: Minunați-vă, voi, de Otzi, că eu mă ocup
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de război ca: Cociubei, Martinescu, Buliga, Zorca și alții, aceștia au distrus cadrele muncitorești, a slăbit combativitatea lor, i-a demoralizat și i-a îndepărtat de obiectivele serviciului. Problema cadrelor cu care s-a preocupat între timp, atât Serghei, Diaconescu, Săracu și Ciobanu, a fost numai o preocupare formală, dar în realitate ea n-a existat ca o preocupare permanentă și serioasă. A existat formal direcția de cadre a serviciului, care avea un aparat despre care se vorbea, care făcea diverse
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
verificați și mai ales nu sunt bine instruiți de conducerea acestei direcții, nu sunt instruiți și înarmați ideologicește de organizația de partid. În munca de conducere a serviciului atât tov. Serghei Niconov, cât și întregul colectiv compus din tovarășii Diaconescu, Săracu și Ciobanu s-au complăcut în această situație descrisă mai sus, de „specific” a serviciului secret, cu toate că uneori erau anumite discuții în jurul unor probleme, însă până la urmă cădeau de acord, devenind prizonierii acestor concepții și metode nejuste, care au avut
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
anumitor puncte neclare în dosarul funcționarilor din cadrul serviciului și atunci când tovarășul respectiv era cercetat și nu recunoștea învinuirea adusă, i se aplica aceleași metode barbare care se aplicau dușmanilor - arestări și bătăi, la care participau și membrii comitetului de partid (Săracu, Cristache, Pietraru). Casele conspirative ale serviciului erau întrebuințate uneori pentru satisfacerea abaterilor imorale (caz Filipescu, Diaconescu și alții). Conspirația ca și munca conspirativă (sic!) în cadrul serviciului erau formale și la adăpostul lor se ascundea (sic!) toate insuficiențele în muncă, toate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
orășean mai înstărit trebuiau brațe de muncă salariate, năimite cum se spunea în acea epocă. Cei mai mulții dintre birnici, chiar dacă aveau în posesie mici loturi de pământ, practicau cele mai felurite îndeletniciri. Ei erau socotiți „oameni de adunătură niște săraci, carile toți se găsesc argați pe la unii și alții, negăsind (e vorba de 90 de birnici din Bârlad - n.n) la ei un bou măcar”. Dintre birnicii orașului Roman, parte au pribegit „ca unii ce s-au aflat niște slugi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]