6,861 matches
-
de dimineață, aproape de cel unde le văzuse pe femei plângând, simțind umezeala zidului: lacrimile lui Dumnezeu. Chiar în spatele lui, spuseseră femeile, la doar câțiva metri, se afla însăși Piatra, Piatra de Temelie, locul în care Avraam fusese gata să-și sacrifice fiul. Vei descoperi ce ți-am lăsat eu acolo, în calea labirinturilor antice. Maggie se afla acum deasupra acestei scări minuscule, îndeajuns de aproape ca să examineze fiecare treaptă lucrată individual. Fusese imposibil de observat de departe, peretele din lateral o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
înainte de a muri în Hebron. Este în scriere cuneiformă, în limba vechilor babilonieni. Traducerea cuvintelor sale se citește astfel: Eu, Avraam, fiul lui Terah, am grăit astfel în fața judecătorilor. Pământul unde l-am dus pe fiul meu, pentru a-l sacrifica acolo Celui Sfânt, Muntele Moriah, acest loc a devenit pricină de ceartă între cei doi fii ai mei; fie ca numele lor să rămână aici ca Isaac și Ismael. Așa că am grăit în fața judecătorilor mei că Muntele va fi împărțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
făcură ceva mult mai nimerit. Al-Shafi vorbi primul în engleză, prezentând tăblița dictată de Avraam, patriarhul, și apoi citind textul: —Eu, Avraam, fiul lui Terah, în fața judecătorilor am decis astfel. Ținutul unde l-am dus pe fiul meu, ca să-l sacrific pentru Marele Nume, Muntele Moriah, acest ținut a devenit pricină de ceartă între cei doi fii ai mei. Apoi se opri și interveni Yaakov Yariv, tot în engleză: —Numele lor să fie trecute aici ca Isaac și Ismael. Astfel am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
seama că asta este o enormă insultă, spuse disprețuitor Ignatius. — O, fetițo cu cercel de aur, mă înnebunești! Uite, aici e ușa. — O clipă, spuse prudent Ignatius. Ce e zgomotul acela îngrozitor? S-ar zice că cineva urmează să fie sacrificat. Rămaseră în lumina pastelată a aleii. Undeva, în curtea interioară, o voce omenească striga disperată. — O, Doamne, ce s-au apucat să facă? Glasul lui Dorian trăda enervarea. Nebunaticii ăștia! Sunt incapabili să se poarte cum trebuie. Hai mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
rolul de lider de piață și la nivelul industriei fără investiții semnificative în domeniul cercetării și dezvoltării, al educației, pregătirii și colaborării la nivelul sector privat/guvern. Deținerea cotei de piață predominante în industriile-cheie și a leadershipului global au fost sacrificate. Recâștigarea acestui rol și a leadershipului global, vor reprezenta o provocare extraordinară care va antrena anumite forțe pentru a solicita capital și resurse umane. Acceptarea unui rol mai modest în privința leadershipului global va fi finalitatea probabilă. Situație comparabilă cu cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
planificarea atacurilor și administrarea rețelelor de către oameni sau biotehnologia folosită pentru construirea armelor. Care este viitorul pe care ni-l dorim? Ce urmează să întreprindem noi, ca și civilizație pentru a proteja și asigura securitate viitorului? Ce ar trebui să sacrificăm? Dacă vom reuși să supraviețuim viitorului extrem, trebuie să învățăm să ne navigăm cu atenție, cu precizie și cu un scop clar definit; să fim conștienți că vor trebui făcute sacrificii, cum ar fi cel al intimității, urmând acest drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
ciborgi prin creșterea capacităților prin tehnologie, retezându-și un braț sau un picior pentru a fi înlocuit cu un dispozitiv robotic. Va fi posibil să apară membre realizate prin ingineria genetică pentru a fi folosite ca instrumente. Ciborgii își vor sacrifica unele capacități, fizice sau mentale pentru a-și îmbunătăți altele în schimb. Îmbunătățirea selectivă a anumitor calități sau capacități umane va cunoaște o mare cerere și va reprezenta o adevărată oportunitate de dezvoltare a carierelor. Ființele umane îmbunătățite prin creșterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
armean și unul turc, mă Întreb care-o să fie treia alegere? — Femeia e În doliu, cum poți să spui asemenea lucruri? a Întrebat mătușa Cevriye. — Doliul e ca virginitatea, a spus mătușa Zeliha scoțând un suspin. Trebuie să-l sacrifici celui care merită mai mult. Înspăimântate de ceea ce tocmai auziseră, cele două mătuși au tresărit, cuprinse de o uluială consternată. Chiar În clipa aia Asya și Armanoush au intrat În bucătărie, urmate de Sultan al Cincilea, care miorlăia dându-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Harul divin nu mi-a venit În ajutor. „La urma urmei“, mi-am spus eu, „mulți oameni se duc la liturghie. Însă doar eu sînt așteptat de Rossellini. Am să asist la două liturghii duminica viitoare. Doar n-o să-mi sacrific vocația de cineast“. M-a primit Într-un apartament care avea dimensiunile și Înfățișarea unei capele particulare. În timp ce-mi vorbea, auzeam clopotele unei biserici Învecinate chemînd credincioșii la sfînta jertfă a liturghiei. Eram convins că avea să mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
o meserie sau de a prelua succesiunea tatălui, deși nu s-a citit niciodată pe hîrtia cu antetul unei firme: „Onaniști din tată-n fiu“. Eram În stare să apreciez un pat ultramodern, italienesc, din lemn prețios, fără căpătîi, dar sacrificam cu dragă inimă acest pat Domnului. Ca să vorbesc la fel ca tata, dragostea pentru patul italienesc era Întrecută de o altă dragoste, cea pe care o aveam pentru organele mele erectile. Într-o seară, ascultîndu-mi părinții fără știrea lor, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
lui cînd mă duceam să-l văd. Eu nu constituiam publicul lui. Se adresa creștinilor, frații săi. Eu nu eram fratele lui! Dar eram fiul lui și mi-ar fi plăcut să am o altă imagine despre el. De ce Își sacrifica inteligența și spiritul critic pe altarul Dumnezeului care Îi „bucurase tinerețea“? (Ad Deum qui laetificat juventutem meam era prima frază pe care o rosteam În timpul rugăciunilor de la picioarele altarului cînd, copil fiind, Îl ajutam pe preot la liturghie și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
creier. Eram convinsă că e cancerigen, zise Diane, de aia m-am ferit Întotdeauna de el. — Nu, s-au făcut niște experimente pe șobolani, nu faci cancer, dar Îți omoară memoria. Eu de-aia și iau aspartan, prefer să Îmi sacrific trecutul, decât viitorul. Tot timpul mi se pare că sunt prea grasă. — Draga mea, liniștește-te. Ești ca o scândură, zise Diane. Dacă tu ești grasă, eu sunt enormă. Câteva ore mai târziu, cele două femei se Întâlniră cu Desert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
părea că așteptarea lungă, dureroasă, din San Francisco se repeta. — Dar unde s-a dus? Întrebă Kitty. — Presupun că s-a dus la hotelul unde e cazat, răspunse Pedro. Deci el stă la hotel? zise Kitty sarcastic. Credeam că ne sacrificăm cu toții și dormim În rulote. — Stă În aceeași cameră cu asistenta lui, zise Desert Rose, ca și când i-ar fi găsit o scuză. — Se și culcă cu ea? Întrebă Kitty. — Nu, nu o poate suferi. — Ce ciudat! — Îl copleșește, e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
să rămână peste noapte la Matthew. — Nu pot, zise Desert Rose cu Încăpățânare. Kitty știa că nu era un semn bun. Vocea ei Îi spunea că și-ar fi dorit să vină, dar nu putea, ca un martir care se sacrifica pentru o cauză mai presus de el - Charlie, probabil. — De ce? Ce s-a mai Întâmplat? — Charlie ar fi gelos. — Charlie? Încă Îți mai pasă ce crede Charlie? Credeam că s-a terminat. — Și-a cerut iertare. — Și? A țipat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Algor dorea să afle misterioasele motive pentru care n-avea rost să aprindă cuptorul, dacă, într-adevăr, asta îi spusese glasul ginerelui, acum i se părea că vorbele au fost altele, și mai enigmatice, Dumneata n-ai de ce să te sacrifici, de parcă Marçal crezuse că socrul lui, pe care, de fapt, nu-l tutuise, se hotărâse să încerce pe propriul trup puterile focului, înainte să le dăruiască lucrarea mâinilor sale. E nebun, murmură pentru sine olarul, ginerele meu trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
să mai încerce o aterizare și a sărit cu parașuta. Avionul s-a zdrobit sub ochii îngroziți ai spectatorilor, într-un nor imens de flăcări și fum. Pilotul a fost acuzat după aceea că și-a pierdut cumpătul, că a sacrificat un avion fără nici un motiv, că nu mai prezenta garanții, și s-a trezit concediat. Și-a văzut cariera compromisă și tot atunci s-au stins și farurile seducției. Fluturii nu mai năvăleau spre lumina și mai ales spre banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
talent ieșit din comun. I se prevăzuse o carieră artistică strălucită. O decepție sentimentală însă, luată prea în serios, stricase totul. Tânărul pianist îndrăgostit a vrut mai întâi să se sinucidă. S-a hotărât apoi pentru o sinucidere ocolită: a sacrificat muzica. Mai târziu când s-a desmeticit, a fost prea târziu. N-a mai reușit decât să cânte într-un restaurant, până ce, într-o noapte, după un scandal, a fost dus într-un beci și bătut peste degete. Domnul Andrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
nu “împut” toată casa. 23 mai Ar fi mai bine, mi-a zis Augusta, să plec totuși la o salină. Până reușește să combine ea ceva cu G. ca să fiu scos din cauză. Vrea să-mi dea impresia că se sacrifică pentru mine. Că de dragul meu, în interesul meu, se culcă cu el. O adevărată martiră, biata Augusta. Mi-a venit s-o pleznesc și să-i spun: „Du-te dracului cu G. cu tot. N-aveți decât să vă împreunați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
extermine. O istorie a credințelor e volens, nolens, și o istorie a cimitirelor; acolo trebuie să-i căutăm pe cei care au fost de altă părere. Dar, în acest caz, întrebam eu, nu e oare adevărat că ereticii s-au sacrificat pentru salvarea credinței pe care o combăteau? Au hrănit-o cu sângele lor, deoarece o credință care n-are nici o îndoială nu mai respiră, se înăbușă și moare; au provocat-o să supraviețuiască. Fără ei, templele ar fi putrezit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
m-aș fi apropiat de ea? Laura a fost totuși singura femeie care mi-a dezvăluit că am nu numai instincte, ci și o inimă, chiar dacă n-am ajuns nici alături de ea la limita unde începe miracolul dragostei pentru care sacrifici totul și căreia îi dăruiești totul. Am citit undeva că viața femeii este cu totul diferită de cea a bărbaților. Bărbatul rămâne același toată viața. Este același înainte de a fi iubit o femeie și după. În timp ce, în ziua când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
rezonabil. Te pomenești că mi-ar organiza o înmormântare frumoasă, la care ar veni cu toții, ar spune vorbe plăcute și ar ruga-o, poate, pe Moașa să arunce o floare pe mormântul meu. Dar n-am chef, află, să mă sacrific ca să le întrețin moralul. Să se descurce și fără mine. Și, într-o zi, pe toți care se iau acum după Mopsul o să-i vâr cu nasul în propriile lor excremente. Nici pe Victor nu-l mai puteam suferi. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe un parfum sălbatec, întăritor, fără să ți se mai întoarcă stomacul pe dos. Dacă ai energia necesară pentru asta, n-o să te mai surprindă nimic. Vei înțelege de ce ai greșit când ai uitat că marile vanități îți cer să sacrifici vanitățile mărunte, că trebuie să te prefaci din când în când respectuos pentru a ajunge să nu mai respecți pe nimeni și să te prefaci din când în când modest pentru a căpăta dreptul la o trufie fără limite. Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
-mă, nu te urăsc mai mult decât urăsc broaștele și fluturii pe care îi disec. Din contră, mi-ai devenit aproape simpatic văzând cât de repede te-ai obișnuit în sala cu oglinzi. Îmi pare rău că trebuie să te sacrific; e soarta tuturor cobailor”. S-a întors și a dispărut în coridor. O vreme i-am mai auzit pașii. Apoi am așteptat. Ce? Nu știu. Dar pe măsură ce tăcerea devenea mai apăsătoare, îmi pierdeam curajul. Eram din ce în ce mai demoralizat. Mi-am amintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
alternative: du-te și ucide; dacă reușești, acest Rai pe care-l lași va fi din nou al tău pentru totdeauna, dacă eșuezi, cazi din nou În gheena de fiecare zi. Iar ăia, zăpăciți de drog, supuși voinței lui, se sacrificau ca să sacrifice, ucigași condamnați la moarte, victime condamnate să facă victime. Ce mult se temeau de ei și câte nu născoceau despre ei cruciații În nopțile fără lună pe când sufla simunul deșertului! Cât Îi mai admirau templierii, brutele acelea subjugate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
-te și ucide; dacă reușești, acest Rai pe care-l lași va fi din nou al tău pentru totdeauna, dacă eșuezi, cazi din nou În gheena de fiecare zi. Iar ăia, zăpăciți de drog, supuși voinței lui, se sacrificau ca să sacrifice, ucigași condamnați la moarte, victime condamnate să facă victime. Ce mult se temeau de ei și câte nu născoceau despre ei cruciații În nopțile fără lună pe când sufla simunul deșertului! Cât Îi mai admirau templierii, brutele acelea subjugate de acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]