7,371 matches
-
decât atât" și lăsând deschis setul, sau precizând elementele plasate ierarhic "mai sus" (În curând, medicii vor putea analiza direct tumorile, tridimensional, și nu vor trebui să se mulțumească doar cu imaginile ecografice sau röntgen. "Realitatea virtuală"). Limita inferioară a scalei pe care se ierarhizează alternativele este variabilă și depinde de contextul semantic-pragmatic și cultural (Îți trebuie un salariu destul de mare # și : doar pentru o sută de milioane și cu o sută de milioane nu prea ai ce să faci (IVLRA
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
restrictiv este propriu ambelor elemente, diferă modalitatea în care fiecare dintre ele operează restricția. Numai acționează în sensul delimitării și extragerii trăsăturii din setul de posibilități, aceasta dobândind astfel statut de exclusivitate, în timp ce doar restricționează orientând către polul inferior al scalei de posibilități, ceea ce implică existența unei ierarhii ale cărei niveluri superioare nu au fost accesate. Uneori, pe baza sinonimiei, un singur element poate amalgama ambele citiri, ca în exemplul Credit doar cu buletinul (www.mediagalaxy.ro), în care doar indică
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
un singur element poate amalgama ambele citiri, ca în exemplul Credit doar cu buletinul (www.mediagalaxy.ro), în care doar indică atât exclusivitatea (buletinul este singurul act necesar pentru obținerea creditului), cât și ideea de situare la polul inferior al scalei (dintre actele care sunt, de regulă, necesare pentru obținerea creditului, buletinul este cel mai ușor accesibil). 2.3. Pentru a verifica observația de la 2.2, referitoare la o anumită specializare a celor două unități pentru redarea unor nuanțe semantice, am
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
semiadverbului este numai cuantificatorul nominalului din interiorul grupului prepozițional. Se observă, de asemenea, că numai, în ipostaza de focalizator al cuantificatorului, își pierde valoarea semantică "exclusiv", fiind utilizat cu nuanța semantică a lui doar, de orientare către polul inferior al scalei (Polo Happy este numai 9000 de euro cu TVA inclus. 800 de euro bonus prin acțiunea "Volkswagen Aer curat" numai până la 31 Mai 2008 (www.dealeri-auto.ro)). 3.2. Numai poate însoți și structuri propoziționale pe care le focalizează: * propoziții
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
și substituibile în majoritatea situațiilor, pare să se contureze o preferință pentru numai în contextele care implică sensul restrictiv exclusiv și o utilizare mai frecventă a lui doar în contexte care presupun o restricționare orientată către polul inferior al unei scale sau ierarhii. Din punct de vedere sintactic, semiadverbele restrictive beneficiază, pe baza statutului lor semantic de operatori de focalizare, de largi posibilități de combinare cu constituenți de diferite naturi. Ambele pot apărea în aceleași tipuri de contexte sintactice, având statut
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
ale dependenței și independenței de câmp, influența percepției vizuale a ansamblului asupra percepției itemilor din cadrul acestuia de către elev (Claxton & Murrell, 1987). Abordările social-interactive subliniază ideea că Învățarea reprezintă o funcție a interacțiunii elevilor cu profesorii și colegii lor. Spre exemplu, scalele Grasha-Riechmann care măsoară stilurile de Învățare ale elvilor Grasha-Riechmann Student Learning Style Scales (GRSLSS) sunt bazate pe un model de interacțiune socială asociat cu trei dimensiuni ale clasei de elevi: atitudinile elevilor față de Învățare, percepția lor asupra profesorilor și colegilor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
parte (Grasha, 1990). Alte cercetări, care au subliniat percepția elevilor asupra experiențelor de Învățare din clasă, vorbesc despre modele ale preferințelor de predare/instrucție (Flippo, & Terrell, 1984; Hill, & Nunnery, 1973). Aceste modele Însă vizează o anumită metodă de predare, În vreme ce scalele GRSLSS se adresează unei varietăți de metode. Nu există o listă anume de elemente ale stilului de predare care să fie general valabilă. Abordările asupra stilului de predare au examinat tipuri generale ale comportamentului În clasa de elevi și au
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
liceu deficienți de auz și strategiile de predare ale profesorilor acestora. Autorul a investigat totodată și relația dintre stilul de Învățare al elevilor, performanțele lor și modalitățile În care utilizau diverse resurse pentru Învățare. Pentru această cercetare, Lang a folosit scalele Grasha-Riechmann (GRSLSS) de măsurare a stilului de Învățare. 1.3.1 Preferințele elevilor Lang (1999) raportează diferențe semnificative Între media scorurilor stilului de Învățare la elevii deficienți de auz, lucru care indică preferința acestora pentru anumite stiluri În defavoarea altora. Elevii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de Învățare ca fiind aceia care prezintă o slabă curiozitate intelectuală și care Învață doar ceea ce li se cere. Rezultatele obținute În acest studiu de Lang, referitor la componenta dependentă, se corelează cu alte cercetări În care s-au utilizat scalele Grasha Riechmann, la elevi auzitori (Hruska-Riechmann & Grasha, 1982). O altă preferință dominantă a elevilor deficienți de auz care reiese din studiul lui Lang, a fost colaborarea (lucrul În echipă/pe grupe), fapt care se leagă de cercetările care indică nevoia
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
care se leagă de cercetările care indică nevoia elevilor deficienți de auz de sprijinul celor din jurul lor (Dowaliby, Burke & McKee, 1983; Griffin, 1976). Elevii deficienți de auz au scoruri slabe la componenta de competitivitate, față de scorurile la celelalte componente ale scalei. Acest rezultat diferă de cel al elevilor auzitori, care tind să aibă scoruri ridicate la componenta competitivă (Grasha, 1996). Aceste constatări pot indica faptul că elevii deficienți de auz sunt mai puțin pregătiți decât colegii lor auzitori, pentru adaptarea la
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auzitori, pentru adaptarea la profesorii de liceu care abordează competiția la activitatea de la clasă. În compararea rezultatelor găsite În acest studiu de Lang la elevii deficienți de auz cu acelea ale elevilor auzitori din alte cercetări, se impun câteva observații: * Scalele administrate elevilor deficienți de auz au conținut mai puțini itemi, iar unele cuvinte au fost modificate În scopul unei mai bune comprehensiuni. * Rezultatele obținute de elevii auzitori și cei deficienți de auz nu pot fi direct comparabile. În analiza preferințelor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
categoriile de elevi sau doar pentru acea categorie de elevi care are un stil de Învățare prin cooperare. 1.3.3 Observații asupra stilurilor de predare a cadrelor didactice de la clasele cu elevi deficienți de auz Lang a administrat 6 scale ale stilurilor de predare, care corespund celor 6 stiluri de Învățare din GRSLSS, unui număr de 16 profesori ai elevilor cu deficiențe auditive cuprinși În cercetarea descrisă mai sus. Au existat și aici diferențe semnificative Între mediile celor 6 stiluri
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
O explicație posibilă pentru faptul că profesorii par să Încurajeze În studiul lui Lang stilul dependent este aceea că ei Îl consideră eficient În relație cu particularitățile elevilor lor. Stilurile de predare asociate cu itemii stilului de Învățare dependent din scalele GRSLSS sunt definite În termeni de predare structurată, organizată. De exemplu folosirea sublinierilor cuvintelor-cheie, explicarea separată a unor cuvinte și activități centrate pe profesor. Aceste caracteristici au fost identificate ca eficiente pentru elevii cu un stil de Învățare dependent de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
eficiente modalități de a lucra cu elevii, profesorii ar putea Încerca să afle informații despre preferințele fiecăruia. Cu toate acestea capacitatea profesorilor de a identifica eficient preferințele elevilor lor, este În prezent limitată. Se simte nevoia de a crea o scală pentru măsurarea stilurilor de Învățare legate de activitatea la clasă, cu proprietăți psihometrice mult mai bune, precum se simte și nevoia unei mai bune Înțelegeri asupra modalității În care compatibilitatea dintre stilurile de Învățare ale elevilor și strategiile de predare
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
se exprime mai bine, să comunice mai ușor, să acționeze mai eficient, să persevereze, săși găsească „calea” În viață și s-o urmeze chiar cu prețul unor eșecuri și Înfrângeri. O prezentare a fațetelor stimei de sine sunt descrise În Scala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S., elaborată În 1991 de N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis. Scala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel Încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
s-o urmeze chiar cu prețul unor eșecuri și Înfrângeri. O prezentare a fațetelor stimei de sine sunt descrise În Scala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S., elaborată În 1991 de N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis. Scala de atitudini multidimensionale pentru stima de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel Încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are În raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: * sinele emoțional (E) autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
lotului investigat: elevi de școală profesională din cadrul Grupului Școlar „V.Pavelcu” Iași. Vârsta subiecților este cuprinsă Între 17-20 de ani. Dimensiunea și structura lotului investigat: 90 de subiecți, 45 de băieți și 45 de fete. Testarea s-a făcut cu ajutorul scalei E.T.E.S. ( 60 de itemi cu variante de raspuns DA/ NU),, pe grupe de câte 15 elevi aparținând unei singure categorii, Într-o sală de clasă, pe parcursul a aproximativ 60-70 de minute pentru fiecare grupă. Definirea variabilelor independente: 1. grup sportiv
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
footnote Strategii reliefate în Verzea, I., Luca, G.-P., Management general, Editura Performantica, Iași, 2005, pg. 222-223. footnote>: 1. Îmbunătățirea autocontrolului emoțional și comportamental, precum și a abilităților de autoconducere; 2. Redefinirea priorităților, reconsiderarea obiectivelor, a criteriilor de evaluare și a scalei de valori personale, realizate în funcție de necesitățile individuale și condițiile reale de mediu; 3. Ameliorarea și reconsiderarea permanentă a manierelor de abordare a problemelor apărute și de soluționare adecvată a acestora; 4. Urmărirea înfăptuirii unor programe specifice de întărire a rezistenței
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
cf. Napp -Zinn, 1974) 6. BOKHARI M. H., HEDGE I. C, 1977 Anatomical observations on a desert group of Salvia species, Notes from the Royal Botanic Garden, Edinburgh, 35: 377389 (cf. Napp Zinn, 1974) 7. BOSABALIDES A., TSEKOS I., 1982Glandular scale development and essential oii secretion in Origanum dictamnus L, Planta, 156: 496 505 8. BURDUJA C, RUGINA R., 1968 Recherches morphoanatomiques comparatives chez des exemplaires normaux et anormaux de Cichorium intybus L, Lucr. ses. șt. staț. cerc. mar. "Prof. I.
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Traseele de escaladă pot fi mai ușoare sau mai grele. Pentru a putea fi comparate și pentru a putea cei interesați să știe cam la ce să se aștepte într-un anume traseu, s-au propus clasificări diverse, în speță „scale de dificultate”. E destul de greu să caracterizezi într-un unic element dificultatea unui traseu, căci depinde de greutatea în sine, de lungime, de condițiile meteo, etc. Totuși, o cotare unică este necesară, ca și la pârtiile de schi, etc. S-
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
pe ansamblu. Când auzi „un traseu de gradul ..." referirea e la tot traseul. Dar regulile sunt diferite după fiecare sistem, după cum vom arăta în paginile următoare. La ora actuală este tot mai răspândită și acceptată pe plan internațional așa-numita „SCALĂ UIAA” adoptată de Uniunea Internațională a Asociațiilor de Alpinism. Ea cotează traseele de alpinism sau escaladă cu cifre romane și fiecare grad cu + sau sau nimic, adică avem de exemplu III-, III, III+, IV-, IV, IV+, V-, V, V+, etc.
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
Asociațiilor de Alpinism. Ea cotează traseele de alpinism sau escaladă cu cifre romane și fiecare grad cu + sau sau nimic, adică avem de exemplu III-, III, III+, IV-, IV, IV+, V-, V, V+, etc. Caracteristica de bază este că această scală de dificultate dă ca și „grad de dificultate" a unui traseu gradul celui mai dificil pasaj. Așadar o manșă de 15 metri cu gradul VII+ și un traseu de 5 lungimi de coardă în care fiecare porțiune de câte 15
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
pasaj. Așadar o manșă de 15 metri cu gradul VII+ și un traseu de 5 lungimi de coardă în care fiecare porțiune de câte 15 metri e la fel de grea ca și manșa amintită e dat tot ca și VII+. Această scală UIAA este de fapt „Scala Welzenbach extrapolată". Scala Welzenbach era o scală care propunea 6 grade de dificultate, de la I (traseu foarte ușor, la limita dintre turism si alpinism) și până la gradul VI, care se definea ca cea mai mare
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
15 metri cu gradul VII+ și un traseu de 5 lungimi de coardă în care fiecare porțiune de câte 15 metri e la fel de grea ca și manșa amintită e dat tot ca și VII+. Această scală UIAA este de fapt „Scala Welzenbach extrapolată". Scala Welzenbach era o scală care propunea 6 grade de dificultate, de la I (traseu foarte ușor, la limita dintre turism si alpinism) și până la gradul VI, care se definea ca cea mai mare dificultate pe care o poate
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
traseu de 5 lungimi de coardă în care fiecare porțiune de câte 15 metri e la fel de grea ca și manșa amintită e dat tot ca și VII+. Această scală UIAA este de fapt „Scala Welzenbach extrapolată". Scala Welzenbach era o scală care propunea 6 grade de dificultate, de la I (traseu foarte ușor, la limita dintre turism si alpinism) și până la gradul VI, care se definea ca cea mai mare dificultate pe care o poate trece un alpinist experimentat și bine antrenat
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]