4,646 matches
-
pentru evoluția generală sînt Pietro SCOPPOLA, cu lucrarea Dal neoguelfismo alla democrazia cristiana, Roma, Studium, 1963, 182 p., și Arturo Carlo JEMOLO cu Chiesa e Stato in Italia negli ultimi cento anni, Torino, Einaudi, 1974. Istoria Partidului Popular a fost schițată de Gabriele DE ROSA, în Il Partito Popolare Italiano, Bari, Laterza, 1966, reeditată în 1976, 339 p. Despre refacerea democrației creștine după război ne informează Jean-Dominique DURAND în L'Eglise catholique dans la crise de l'Italie (1943-1948), Roma, EFR
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Golia și Neamțu, și în câteva mănăstiri mai mici, specializate însă și ele în asistența alienaților, care au fost Schitul Adam și mănăstirile Rășca, Văratec și Agapia. Primele două ospicii sunt cunoscute; despre celelalte avem informații foarte puține. În consecință, schițând istoricul celor dintâi, vom sublinia doar datele recunoscute din evoluția ospiciilor de la Neamț și Golia; vom insista însă asupra celorlalte mănăstiri, multe din informațiile asupra lor fiind inedite. În ordine cronologică, aflăm că în secolul al XVI-lea exista la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1890, după are nu mai găsim nici solicitări, nici repartizări de bolnavi către această mănăstire. În aceeași perioadă mănăstirea a decăzut mult, chiar și zidurile sale ruinându-se până în prezent. Referirile pe care le avem despre Râșca ne permit să schițăm un profil al morbidității (cazuri repartizate la Râșca) între 1850 și 1860, profil pe care îl sintetizăm în tabelul anexat la finele capitolului referitor la ospicii. Nu avem nici o cunoștință despre personalul sanitar sau mănăstiresc îngrijitor de bolnavi. Credem însă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
medic special pentru bolnavii aflători la aceste mănăstiri. În urma demisiei sale, s-a organizat un concurs pentru ocuparea postului de medic primar la spitalul din Tg. Neamț și medic la mănăstirile Agapia, Văratec și Neamț. Cu această ocazie, s-a schițat un diferend între Departamentul Cultelor și Comisia pentru rezolvarea averilor mănăstirești, pe de o parte, Comitetul Sănătății fiind de cealaltă parte. Acest comitet arăta că este singurul în drept a proceda la numirea medicilor din mănăstiri. Existau deci încă situații
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
informații, până acum, despre aceste case. Aflăm doar dintr-un raport al vornicului Anastasie Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau mânați la cerșit, iar noaptea dormeau "la butuc". Un început de reformă, schițat sub domnia lui Grigore Ghica (1849-1856), a fost proiectul efectuat de vornicul Anastasie Panu și de specialistul penalist, angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost aplicat mai târziu de M. Kogălniceanu, în 1864, dată la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
hausgewordene Logik (logică devenită casă). Ea își amintea: „Engelmann a trebuit să cedeze în fața personalității mult mai puternice și casa a fost construită până în cele mai mici amănunte după planurile modificate de Ludwig și sub supravegherea lui. Ludwig a făcut schița fiecărei ferestre, uși, a fiecărui zăvor al ferestrei, a fiecărui corp de încălzire cu o exactitate de parcă ar fi fost instrumente de precizie, iar apoi s-a implicat necontenit astfel încât lucrările să fie realizate cu aceeași exactitate. Mi se pare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dialog și confruntare. În anii 1912-1913 avea aproape zilnic convorbiri despre logică cu Russell, convorbiri lungi pe care cel din urmă le resimțea drept epuizante. (În 1930, când Russell acceptase să comunice Universității Cambridge o evaluare a proiectului de cercetare schițat în noi manuscrise ale lui Wittgenstein, evaluare care era necesară pentru a i se acorda acestuia o bursă de cercetare pe o perioadă mai lungă de timp, el îi scria lui Moore că nu-și poate închipui ceva mai solicitant
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în acest fel. Tractatus-ul ar propune, prin urmare, o soluție nouă pentru probleme consacrate de acea tradiție germană de gândire care a fost inaugurată de Kant, utilizând instrumente logice create de Frege și de Russell.21 O paralelă interesantă va schița Brian McGuiness. În Tractatus, ca și în Critica rațiunii pure, obiectivul urmărit este delimitarea domeniului cunoașterii noastre despre fapte și respingerea, pe această bază, a pretențiilor de cunoaștere ale metafizicii tradiționale. Remarcabilă este însă modalitatea prin care a fost realizat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
corelației dintre limbaj și acțiune“.13 Temele care exprimă unitatea operei lui Wittgenstein ne-ar îngădui să raportăm în mod constant manuscrisele din anii mai târzii la textul Tractatus-ului14. Cei care au rezerve serioase față de afirmația că Wittgenstein ar fi schițat în numeroasele însemnări pe care le-a pus pe hârtie după 1930 o filozofie cu totul nouă pornesc, în mod evident, de la existența unor obiective și motive comune care pot fi identificate în tot ceea ce a scris Wittgenstein din 1913
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
unei forme generale a propoziției sunt tot atâtea expresii ale acestei distincții. Unele dintre observațiile lui Malcolm au fost reluate de acea autoritate în exegeza wittgensteiniană care este David Pears. Din comentariul lui Pears rezultă clar că opoziția dintre perspectivele schițate în cele două lucrări va fi considerabil accentuată dacă acceptăm supoziția că în Tractatus este elaborată o teorie filozofică pretinzând, ca orice teorie, că pătrunde dincolo de fenomene și dezvăluie structuri profunde.24 În acest caz, Tractatus-ul va putea fi socotit
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
VEDEA MAI BINE“ 301 formulare teoretică sistematică vederilor sale asta nu înseamnă că alți filozofi nu ar fi îndreptățiți să o facă. Kripke afirmă bunăoară că se poate spune, chiar dacă „în mod simplificator“, că acea imagine a limbajului care este schițată în scrierile mai târzii ale lui Wittgenstein se bazează pe condiții de asertabilitate sau de justificare, și nu pe condiții de adevăr, ca în Tractatus.62 Este mai mult decât problematic că ceea ce și-a propus Wittgenstein a fost să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vol. IV, p. 105.) ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 315 WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL „Ceea ce încercăm să învățăm este o cale de a cerceta anumite probleme. O cale care contravine foarte mult dorinței anumitor oameni.“ Wittgenstein către studenții săi Atunci când schițau portretul unor personaje de primă mărime, istoricii din vechime foloseau uneori procedeul antitezei. Arta unui mare conducător de oști, ca Iulius Cezar, era înfățișată prin comparație cu cea a unui războinic de aceeași anvergură, chiar dacă dintr-o altă epocă, bunăoară
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
serviciu sub standarde, nici un eșec sau defecțiune În fabricație. Conform standardului internațional ISO 8402, costurile calității reprezintă costurile prilejuite de asigurarea nivelului calității produselor și serviciilor precum și pierderile apărute atunci când nivelul satisfăcător al calității nu este atins. Sumar, se poate schița o tipologie a acestor costuri astfel Încât să se poate realiza o analiză cât mai clară a lor (figura de mai jos). Această tipologie este stabilită de norma AFNOR X50-126 Franța. Dar ea nu este unica disponibilă pe piață. Harrington, inspirându
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
un Eminescu senin suprapus cotidianului, un mitograf până la delir, care, proiectându-se în sublimul "unei lumi ce nu mai este", exultă: "O! te văd, te-aud, te caut..." Altă dată, introvertit, abandonându-se melancoliei și întrebându-se "Ce este poezia?", schițează o metaforă iconică dezvoltată, poezia fiind: "Înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate,/ Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea" (Epigonii). Antiromanticul Carducci, contemporanul lui Eminescu, se plasa și el sub steaua
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
confesiune antologică numărând aproape două sute de versuri: Casa noastră-atârnă albă în prelungirea fântânii, Ți-am adus din câmp pe buze toate sensurile lumii, Toate sensurile lumii. Și de vis e repezită zarea ta în zarea mea. În Sentimentul mării, se schițează eminescian "un cânt abia cântat". Iubiri și meditație tind spre filozofare: "Mare, trebuie să existăm de-acum împreună / Cum un răsărit cu celălalt de lună". Construit pe accente consacrate, retoricul poem prevestea filonul acvatic, reactivat frecvent. Balansând între prozodia tradițională
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
iarbă printre stele / Și pentru tine suflete al meu". Ideea Imnelor Putnei (1985) se ivise cu două decenii înainte, când pelerinul-student veghease acolo "pe fânul clopotniței în care a dormit tânărul Eminescu". Într-un concis prolog, Prinos la Putna, se schițează sensul noii panorame: "Ea (Putna) este modelul pentru întreaga Moldovă, tiparul, înainte de a fi fost Mănăstirea Neamțu, Voronețul, Humorul, Sucevița, Moldovița, Dobrovățul, Stănileștii, Arbore, Căpriana și celelalte. Aici la Putna s-a săvârșit cea dintâi frumusețe românească deplină de măreția
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fiecărui vers iată particularități componistice frapante. Partitura în totul, complexă, se constituie într-o admirabilă fugă muzicală. Simbolica goană hipică în proiecție romantică, împreună cu "fecioara pământului brună", pare o prelungire tandră dintr-un Eminescu fantasmatic. Pe de altă parte, se schițează discret aprehensiuni, temeri difuze de context repede uitate. La Bolintineau făcuse impresie un fragment din Mihnea și baba, o cavalcadă nocturnă tenebroasă cu efecte de mașinărie romantică, pe fundal demonic, terorizant; ritm gâfâitor, precipitat, în sacade: "Calul său tropotă, / Fuge
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
bun, accesul în abisal întârzie: Cântecul pentru care m-am pregătit îndelung pentru care-am deprins fiece măsură, fiece respirație încă nu l-am cântat. Demonul său numără cincizeci și una de secvențe; în Orpheus (tot cu atâtea fragmente) se schițează o fenomenologie a existenței, de unde glose abordând ordinea cosmică, memoria lumii, "sensul spre Om" și celelalte, conexe; preocupă programatic lumea interioară, hieratismul, atingerea prin "adâncă muțenie" a "strălucirii orphice"; și nu în ultimul rând moartea. Ca la Nichita Stănescu, se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mulțimea dorințelor", ori îndrumă spre o "eternă întoarcere". Inițiatul care va depăși obstacolele va dobândi "un sine nou" (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionnaire des symboles, ed. 1982). Liviu Ioan Stoiciu preia elemente de cadru mitic, modifică ad libitum, actualizează și schițează aluziv o filozofie; se pronunță sistematic în spiritul unui umanism raționalist. "Al șaselea glas" țintește clar instalarea în "Centrul Lumii"; din vechea gândire sapiențială se preia esențialul: "A te concentra, a găsi propriul / tău centru". Sentențios, solemn, Corul clamează lapidar
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
paisprezece ani de creație. Doar o singură excepție: o Inscripție pe o scoică un fel de prefață a antologiei, inclusiv o "artă poetică" datează din 1963: "Aduceți coloana fără sfârșit / aici unde nesfârșitul începe..." Într-un poem, Vase comunicante, se schițează arhiștiuta sete de dezmărginire: "De la un capăt la altul al lumii, / de la un capăt la altul al stelelor". Timpul, spațiul, destinul se interferează pluriform într-o conștiință-oglindă: "Fugim prin oglinzi, chenare ale tainei (...) / Ca stinsele stele în ochii lui, celui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cuvânt ieșim iarăși și iarăși din peșteră"; a slăvi "apa, aerul, iarba" e totuna cu a te situa în cadențele planetei. Cineva obedient față de vechii "monștri ai retoricii" (Plantarea mătrăgunei) e pierdut. Într-un alt text (Viața fără Zalmoxe), se schițează un antidot: "Scrierea să fie o sângeroasă chirurgie între / sacru și profan / singurul poem care poate reface unitatea ființei". Apropierea de limbajul expresionistic, vizibilă dintru început, e constantă, deși muza lui George Vulturescu s-ar putea numi Bendis, Sabazis sau
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în mod sigur că nu s-ar fi ivit nici posibilitatea (și oportunitatea!) unor cariere strălucite precum cea a lui Rudolph Brambach! (Despre care, vom spune, bineînțeles, că nici n-a existat.) 93. Despre binefacerile istorice ale hotarelor istorice (I) schiță didactică În general se consideră că granițele prea ermetice împiedică schimbul de valori, schimbul de informații, că împiedică progresul, în ultimă instanță. Nimic mai fals! Nu vă mai lăsați păcăliți! Cu cât hotarele sunt mai greu de penetrat, cu atât
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
demnă de toată încrederea 129 90. Un gard garant al securității 131 91. Fiind istorice, hotarele nu pot fi desființate 132 92. Dacă Robert nu există, atunci nici Rudolph nu există 134 93. Despre binefacerile istorice ale hotarelor istorice (I) schiță didactică 136 94. Despre binefacerile istorice ale hotarelor istorice (II) tendințele prezentului 137 95. Despre binefacerile istorice ale hotarelor istorice (III) tendințele viitorului 140 96. Critica Protocolului secret 141 97. Lecțiile de patriotism la statuia ecvestră a lui Stan Fl
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
câteva minute, vizitatorii nu au scos nici un cuvânt, totul petrecându-se într-o tăcere deplină, mama dirijându-și copiii doar din priviri. După ce femeia a introdus o monedă în cutia pentru danii, a ieșit împreună cu băieții făcând semnul crucii și schițând, din cap, o ușoară plecăciune către noi, care urmăream cu deplină aprobare acest fapt plin de semnificații. Din păcate, în acele vremuri, prea puțini părinți își duceau odraslele la Biserică pentru a le apropia de Credință și de valorile morale
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
proiectele divine. Inclusiv în literatura apocaliptică, unde perspectiva unei coborâri pe pământ a împărăției cerești atenuează suferința din prezent. Poeții creează un cadru liturgic al Plângerilor pentru a ritualiza tragedia și a face suferința suportabilă, iar autorii profetici caută să schițeze un viitor după catastrofă. Inserând destinul lui Israel în programul cosmic divin, dând un sens șederii lui Dumnezeu printre oameni, precum și ispășirii omenești în încercarea deșertului, mitul Legământului le permite autorilor biblici să construiască un model cu ajutorul căruia să se
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]