58,131 matches
-
ocazional, sub forma prestării de servicii, în baza documentului care atestă că exercita legal această profesie în statul de origine sau de proveniență, fiind exceptat de la cerințele de autorizare și de înscriere prevăzute în lege, având însă obligația înștiințării, în scris, a Consiliului de mediere cu privire la desfășurarea acestei activități. Art. 9. (1) Formarea profesională a mediatorilor se asigura prin organizarea cursurilor de specialitate de către furnizorii de formare care au fost autorizați conform legislației în materia formării profesionale a adulților și de către
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
1) Exercitarea calității de mediator se suspendă: a) în cazul unei incompatibili tați prevăzute de lege; în acest caz, mediatorul este obligat să încunoștințeze, în termen de 3 zile, Consiliul de mediere, în legătură cu această incompatibilitate; b) la cerere, făcută în scris de către mediator; c) că sancțiune disciplinară, în condițiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. c). (2) Exercitarea calității de mediator se suspendă de drept, în cazul în care împotriva mediatorului s-a luat măsura arestării preventive, până la soluționarea procesului
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
2) Exercitarea calității de mediator se suspendă de drept, în cazul în care împotriva mediatorului s-a luat măsura arestării preventive, până la soluționarea procesului penal, potrivit legii. Art. 15. Calitatea de mediator încetează: a) la cerere, prin renunțare făcută în scris de către mediator; b) prin deces; c) în cazul în care nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 7 lit. a) și d); d) că sancțiune disciplinară, în condițiile stabilite la art. 39 alin. (1) lit. d); e) în cazul condamnării
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
lună la 6 luni; d) încetarea calității de mediator. (2) Limitele amenzii prevăzute la alin. (1) lit. b) se actualizează periodic de către Consiliul de mediere, în funcție de rata inflației. Art. 40. (1) Orice persoană interesată poate sesiza Consiliul de mediere, în scris și sub semnătură, în legătură cu săvârșirea unei abateri dintre cele prevăzute la art. 38. (2) Cercetarea abaterii se efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data înregistrării sesizării, de către o comisie de disciplină alcătuită dintr-un membru al
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
autentificării ori, după caz, încuviințării instanței de judecată, în condițiile prevăzute la art. 63. Art. 60. (1) În orice fază a procedurii de mediere, oricare dintre părțile aflate în conflict are dreptul de a denunța contractul de mediere, încunoștințând, în scris, cealaltă parte și mediatorul. (2) Mediatorul ia act de denunțarea unilaterală a contractului de mediere și, în cel mult 48 de ore de la data primirii încunoștințării, întocmește un proces-verbal de închidere a procedurii de mediere. (3) Dacă una dintre părțile
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
paroxismelor în gîndire, Streinul moare la 35 de ani (în 1945), scăpînd astfel de închisoarea la care bolșevicii n-ar fi ezitat să-l trimită. La polul opus e Traian Chelariu, fire meditativă mergînd pînă la reverii religioase, pentru care scrisul e singura soluție a păstrării echilibrului interior. Retras și fără apetit social, Chelariu e prototipul de filosof pentru care viața are savoarea numai dacă e trăită în singurătate. Cu studii la Roma și Paris, Chelariu e scos din învățămînt în
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
cel mai valoros pe care l-a dat Bucovina“ (p. 146), firea lirică neîmpiedicîndu- l să aibă viața cea mai lungă dintre curiați. Moare în 1986, ignorat și nedreptățit, lăsînd o însemnată operă. Ce-i unește pe toți e legămîntul scrisului și folosirea artei ca mijloc de metamorfoză lăuntrică. E o hotărîre în toți de a-și declina mintea de la preocupări minore și de a-și trăi viața pe înălțimi, adică într-un registru strict spiritual. Niște posedați care fac din
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
că la capitolul artificii ironice și vehemențe paradoxale Herta Müller e fără pereche. Drept e că, citindu-i cărțile, trebuia să ne așteptăm la exploziile acuzatoare, mai ales că toată foamea ei de lume vine dintr-o tăcere cronică a scrisului esențializat. Dacă în text ai impresia că scriitoarea sapă, fără speranță, un sistem de subterane existențiale, mereu adâncite spre un ce abisal, oralitatea, în schimb, aduce cu o eliberare de angoasele și fantomele muțeniei. În toate cărțile ei - și mai
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
sistem de subterane existențiale, mereu adâncite spre un ce abisal, oralitatea, în schimb, aduce cu o eliberare de angoasele și fantomele muțeniei. În toate cărțile ei - și mai evident în cele de eseuri memorialistice - vedeta rămâne, dincolo de istorie și biografism, scrisul. Mereu aceeași nea și mereu același neică trebuie numaidecât citit laolaltă cu eseurile din Regele se-nclină și ucide. Magma de aici se formează. Volumul cuprinde articole și eseuri despre subiecte la care autoarea revine metodic. Tatăl și trecutul nazist
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
laolaltă cu eseurile din Regele se-nclină și ucide. Magma de aici se formează. Volumul cuprinde articole și eseuri despre subiecte la care autoarea revine metodic. Tatăl și trecutul nazist, slăbiciunile mamei, ruptura de lumea rurală, hărțuirile Securității, exilul și scrisul. Oricât ar relua episoadele cunoscute, Herta Müller rămâne egală cu sine însăși, într-un dispozitiv glacial. Așa se face că niciodată nu utilizează caricaturalul, comicul sau umorul, pentru că ar însemna să abdice de la un fel de-a fi și să
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
dat țara deoparte ca nimeni altul, dar și-a păstrat posibilitatea recursului individual, în care lucrurile, reduse la esența lor, sunt de nerecunoscut”. Herta Müller crede că oamenii împrumută chipul celor mai incomode lucruri din lume. Astfel se configurează în scrisul ei poetica refugiilor și arhitectura morții. Una dintre ideile ei majore este legată de pantomima cuvintelor. „Acolo unde iau prin surprindere lucrurile trăite, le și oglindesc cel mai bine”. Legătura intimă stabilită între existență, obiect și cuvânt traduce pentru Herta
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
Una dintre ideile ei majore este legată de pantomima cuvintelor. „Acolo unde iau prin surprindere lucrurile trăite, le și oglindesc cel mai bine”. Legătura intimă stabilită între existență, obiect și cuvânt traduce pentru Herta Müller o hartă a supraviețuirii prin scris. E o pantomimă a lumii care se oglindește într-o interioritate pavată pretutindeni cu semnele unui „punct zero al existenței”. Expresia o împrumută de la Oskar Pastior, cel care, trimis la 17 ani în lagărele ucrainiene, va fi martorul și o
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
drept în nervul dezgolit”. În tot ce scrie, Herta Müller privilegiază nuclee dramatice ce exprimă supraviețuirea prin melancolie. Textele respiră aerul greu al experiențelor limită ce nu pot fi regăsite în învelișuri suportabile decât prin intermediul metaforei. De aceea este complicat scrisul ei, pentru că Herta Müller transformă într-o poezie a muțeniei vii toată gama de texte, de la cele de proză, la memorialistică și eseuri. Specifică literaturii Hertei Müller este starea de visceralitate, realizată de obicei prin alăturările de sensuri banale, din
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
apare. Nu, nu o mai văzuse niciodată ...! Nu auzise nici de „Vatra”, nici de „Echinox”. Ce cultură poate insufla elevilor săi acest (sub-) produs al sistemului educațional universitar de azi? Dar gata cu văicărelile, scriitor român! Înapoi la masa de scris! Pentru ce, pentru cine? Pentru postumitatea pe care ți-o poți închipui cît vrei tu de mare, de recunoscătoare. Că și Eminescu, în Epigonii, sugera că în România putem vorbi de prezentul unui trecut fără viitor. Dar s-au mai
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
parcă mia scăpat mereu printre degete. Dădeam numai peste urmele ei, peste niște exuvii mizere. Când îi depistam coordonatele, era deja în altă parte. Nu mai găseam decât amprente, asemenea inscripțiilor de pe scoarța copacilor din parcuri: „Am fost aici”. În scrisul meu viața se preschimba într-o istorie incompletă, în povestioare onirice, cu intrigi neclare, îmi apărea de departe în perspective neobișnuite și răsturnate sau în secțiuni transversale - și-mi era greu să trag niște concluzii cu privire la întreg. Oricine a încercat
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
de a-l expulza pe Caragiale din spațiul realismului. Are temei această dislocare, e plauzibilă? Mircea A. Diaconu aduce în sprijinul ei argumentele pe care i le furnizează abordarea textualistă. Nu i le putem refuza cuiva care rostește apodictic: „Scopul scrisului nu este lumea, ci sinele, dezvăluit sub forma aptitudinilor textuale”. Și privitor la scriitorul în discuție: „În fond, Caragiale nu e interesat de adevărul lumii, ci de felul cum lumea e proiectată ca existență. Lumea chiar există? - sau există o
Cheia textuală by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4324_a_5649]
-
în chipul cu adevărat astral al lui Blake”). Toate aceste călătorii, căi ocolite în căutarea drumului spre mine însumi, i-au stimulat și „mania de colecționar de lucruri și manuscrise ale geniilor” (un manuscris al lui Freud, o pană de scris a lui Goethe), sau de oameni care au venit în legătură cu geniile (a cultivat cu entuziasm o bătrânică, fiica doctorului Vogel, medicul personal al lui Goethe - ultima persoană din ambianța lui Goethe cu care ar fi putut sta de vorbă). Walther
Culorile Europei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4327_a_5652]
-
încredințate în consignație decît în condițiunile prevăzute în contract. Consignantul poate modifica oricînd, în mod unilateral, condițiunile de vînzare, daca contractul nu prevede altfel. Modificările sînt obligatorii pentru consignatar, din momentul în care îi vor fi aduse la cunoștința în scris. În tăcerea contractului asupra condițiunilor de vînzare și în lipsă de dispozițiune scrisă din partea consignantului, consignatarul nu poate vinde bunurile ce i-au fost încredințate, decît contra numerar și la prețurile curente ale pieței. Articolul 12 În cazul cînd prin
LEGE nr. 178 din 30 iulie 1934 pentru reglementarea contractului de consignaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106067_a_107396]
-
credit către anumite firme sau persoane anume determinate, chiar dacă prin contract consignatarul a fost împuternicit a face vînzări pe credit, cu sau fără restricții. Oprirea este obligatorie pentru consignatar din momentul în care îi va fi adusă la cunoștința în scris. Articolul 16 În lipsă de stipulațiune contrarie, consignatarul este solidar răspunzător față de consignant, de plată la termen a prețului mărfurilor vîndute de el pe credit. Articolul 17 Consignatarul este obligat a contabiliza toate operațiunile referitoare la bunurile încredințate lui în
LEGE nr. 178 din 30 iulie 1934 pentru reglementarea contractului de consignaţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106067_a_107396]
-
românește. Cartea nu o văd ca pe o lucrare «modernistă» ori de senzație, ci numai ca o profesiune de credință a unui ovrei care - în anumite biete împrejurări - a iubit pe Domnul Hristos și neamul românesc...” De bunăvoie, în capcana scrisului\ În LUCEAFARUL DE DIMINEAȚA nr. 8 ne-a reținut atenția confesiunea necosmetizată, plină de o franchețe ce stârnește simpatia, a lui Radu Aldulescu despre felul atipic cum a ajuns scriitor. Prozatorul mărturisește că s-a format „pe cont propriu”: „...n-
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
Mai mult, el, în mod deliberat, vreme îndelungată, a ocolit această meserie, a fugit de propria sa vocație: „Oricum, între 18 și 35 de ani mi-am câștigat existența din îndeletniciri care nu numai că nu aveau nicio legătură cu scrisul literar sau gazetăresc, dar nu presupuneau în niciun fel ținerea în mână a unui pix sau creion.” Evident, prozatorul a sfârșit prin a cădea, de bunăvoie, în capcana scrisului, de care se ferise „mai bine de o jumătate de viață
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
din îndeletniciri care nu numai că nu aveau nicio legătură cu scrisul literar sau gazetăresc, dar nu presupuneau în niciun fel ținerea în mână a unui pix sau creion.” Evident, prozatorul a sfârșit prin a cădea, de bunăvoie, în capcana scrisului, de care se ferise „mai bine de o jumătate de viață”. Ceea ce, am spune, nu știm dacă este și spre binele său personal, dar spre binele literaturii, în mod sigur, este. În același număr al revistei remarcabilă este și cronica
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
spirit a cărui umoare o vom regăsi de altminteri în textele de exegeză literară. Nu e nici o exagerare în a afirma că amprenta pe care un spirit o lasă pe un chip se regăsește cu fidelitate în pînzele sufletești ale scrisului său, între forma plastică a unei mimici și forma grafică a unei idei neexistînd decît deosebiri minore. Fiecare scrie cum arată, iar Dinu Pillat nu face excepție. Prima poză, din 1974, ni-l înfățișează în incinta unei încăperi, cu cotul
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
parcă din dungi de ceramică veche, al lui G. Călinescu. Portretul ce se desprinde din poze pledează pentru o natură lirică căreia cuvîntul îi vine în prelungirea temperamentului sfios, de aici tonul politicos, fără malițiozități expresive, care e predilect în scrisul lui Dinu Pillat. Retractilitatea de fond îl împiedică să aibă cruzimi analitice, ochiul lui Pillat avînd candoarea unui visător care nu se rupe din reverie decît pentru a se consacra contemplației. De aceea, Pillat nu are ambiții teoretice și nici
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
cruzimi analitice, ochiul lui Pillat avînd candoarea unui visător care nu se rupe din reverie decît pentru a se consacra contemplației. De aceea, Pillat nu are ambiții teoretice și nici neliniști metafizice. Sau dacă le are, nu se simt în scrisul său. Drept care nu ți-l poți închipui gustînd din voluptatea celui care face judecăți estetice severe. Pillat nu are agresivități polemice, lipsindui dorința de a-și impune opiniile. Și cine nu caută să se impună nu ajunge la treapta unei
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]