112,413 matches
-
politicos și zic: ŤCe simpatic, ce interesant, există și un textualism român? E posibil și un postmodernism românesc? How nice.ť (...) Cum să-i concureze clujenii pe bucureșteni, când sistemul lor de referință, al clujenilor, sunt (maximum) expresioniștii începutului de secol, iar cel al bucureștenilor sunt beatnicii anilor '50. Dar - mai departe - cum să Ťle rupi gurať occidentalilor, în 2001, cu Ginsberg, Corso, Kerouak, Burroughs reciclați și autohtonizați? La mijloc e nu doar o mentalitate de marginal, căruia îi e jenă
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
apă rece. Spre finalul volumului, e avansată și o soluție pentru sclifosita retardare autohtonă, în care complexele de inferioritate și cele de superioritate se îngemănează. De fapt, argumentează convingător Alexandru Mușina, la noi cultura scrisă își are primele repere în secolul al XIX-lea. Lăsând deoparte cultura orală, milenară, suntem niște scriitori (și cititori) foarte tineri, fapt ce poate reprezenta un impediment, dar și un avantaj. Nu ne comparăm cu francezii, ci cu albanezii, sârbii, columbienii. Cehii, polonezii? ,Pardon, ei au
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
Lăsând deoparte cultura orală, milenară, suntem niște scriitori (și cititori) foarte tineri, fapt ce poate reprezenta un impediment, dar și un avantaj. Nu ne comparăm cu francezii, ci cu albanezii, sârbii, columbienii. Cehii, polonezii? ,Pardon, ei au universități încă din secolul XIV". Dacă mimetismul, copierea servilă ne ,sincronizează" cu Occidentul în felul celei de-a cincea roți la căruță, asumarea unei situații particulare (un popor vechi cu decantări scripturale târzii) ne-ar oferi o șansă reală. Și aceasta, putem adăuga, fiindcă
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
constant pentru înnoire și din motivul că vrea să schimbe statutul de rezervă cu cel de "titular în echipa politică aflată la guvernare". E un mecanism retoric în doi timpi, pe care îl vedem pus în mișcare și după un secol și mai bine. Cei care dețin puterea proclamă, în alegeri, valorile stabilității, ale echilibrului necesar, ale liniștii sociale, cu continuarea neabătută a drumului început. Cei aflați în opoziție militează pentru schimbare, reformă, elemente de ruptură. Conservatorism masiv, greoi, degajând o
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
nevoia profesionalizării specialiștilor în toate domeniile muzicale. Pentru completarea conturului personalității muzicologului, dar în mod special pentru admiratorii revistei Muzica, este importantă activitatea sa de coredactor al aceleeași publicații de specialitate, în perioada începuturilor sale, din urmă cu aproape un secol, în anii 1921 și 1925, Breazul conducând, alături de Maximilian Costin, destinele revistei Muzica, ce apărea la București și apoi la Timișoara. În primul număr din anul 1921, Muzica își anunța, prin directorul Maximilan Costin, că „și-a asigurat la conducere
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote Breazul, George - Scrisori și documente, vol. I, Ediție îngrijită și adnotată de Titus Moisescu, prefață de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1984, p. 19; footnote> . Într-o formă sintetică, marile realizări ale lui Breazul, conturate după o jumătate de secol de la trecerea sa în eternitate, se prezintă astfel: - Punând temeliile Arhivei de Folclor a Ministerului Instrucțiunii, Cultelor și Artelor, în anul 1927, George Breazul își înscrie numele printre ctitorii etnomuzicologiei românești, lui datorându-i-se o bună parte din valorosul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
putea continua. „Ce să admirăm mai întâi la această minunată carte, ce a stârnit, la timpul ei, prețuirea și încântarea oamenilor de cultură din România și din străinătate?” - se întreba retoric Titus Moisescu, la mai bine de o jumătate de secol. Și-și răspundea singur tot în forme interogative: „Bogăția și varietatea conținutului ei muzical și literar? Criteriile de selecție a acestor bijuterii muzicale, colindele românești unice prin frumusețea poetică și înveșmântare melodică? Metoda de organizare și de transcriere a acestor
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
reprezentative din trecutul nostru spiritual, urmărind rosturile culturale și estetice ale creației populare, cu valoarea ei intrinsecă, dar și ca sursă de inspirație pentru creația de factură occidentală, de la școlile de psaltichie din îndepărtatele veacuri medievale, până la marile personalități ale secolelor al XIX-lea și al XX-lea: Anton Pann, Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Iacob Mureșianu, Eusebie Mandicevschi, D. G. Kiriac Ion Vidu etc și la contemporanii săi, Sabin Drăgoi, Tiberiu Brediceanu, Mihail Jora, Theodor Rogalski, Ion Dumitrescu și culminând cu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
niște lespezi de cărămidă”, care confirmă previziunile lui Riemann privind pentatonismul, atrăgând atenția că „nu bănuie Sachs ce elemente pentatonice conține muzica noastră populară”. Ancorarea universalistă a muzicianului George Breazul a fost semnalată și de Zeno Vancea, care, la un secol de la nașterea muzicologului, îl considera un perfect cunoscător al istorici muzicii universale<footnote Vancea, Zeno - George Breazul, historiographe et critique musical; în: Muzica, București, An XXXVII, nr. 6, iunie 1987, p. 47; footnote> iar problematica universalistă va fi abordată - cum
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzică, personalitățile marcante ce au ilustrat muzica bisericească străbună - cum inspirat a numit-o - și propunerile unor soluții viabile pentru revitalizarea ei: Muzica primelor veacuri ale creștinismului, Muzica bisericească română, Învățământul muzical în Principatele Românești - de la primele începuturi până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Ion Popescu - Pasărea. Acestora se adaugă pledoariile pentru înființarea Academiei de Muzică Religioasă, cele referitoare la corurile bisericești și la păstrarea tradițiilor milenare ale cântării monodice, dar și soluțiile de întreținere a formațiilor corale bisericești etc. - Timp
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Pasărea. Acestora se adaugă pledoariile pentru înființarea Academiei de Muzică Religioasă, cele referitoare la corurile bisericești și la păstrarea tradițiilor milenare ale cântării monodice, dar și soluțiile de întreținere a formațiilor corale bisericești etc. - Timp de aproape o jumătate de secol Breazul a fost ochiul cel mai vigilent și mai avizat asupra vieții muzicale românești, cele două volume, al III-lea<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. III, Ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și cel care a adaptat la realitățile culturale românești cealaltă deviză „soarta muzicii românești în școală se hotărăște” - ambii adepți ai ideilor novatoare ale ilustrului ministru, Spiru Haret, de la care pornește concepția lor pedagogică. Spiru Haret formulase chiar la începutul secolului trecut dezideratul conform căruia muzica ar trebui să-i învețe pe copii să cânte acele cântece care le îmbogățesc viața sufletească și care au „puterea de a-i mișca” - așa cum precizează adresa trimisă de ministru în școli. Breazul s-a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzicale a copilului român”, iar aceasta „ abia de acum înainte trebuie făcută”<footnote Idem, p. 618; footnote> . Odată stabilite conținuturile propriu-zise ale educației muzicale, reformatorul formulează obiectivele disciplinei și trebuie sesizat faptul că Breazul anticipă cu aproximativ trei sferturi de secol obiectivele ale educației muzicale actuale, programa întocmită de el precizând scopul disciplinei: - de a trezi și dezvolta însușirile muzicale ale copiilor, contribuind la formarea armonică a sufletului lor; - de a le procura bucurii prin învățarea, inventarea și executarea de cântece
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzical în Principatele Române, care privesc deopotrivă istoria învățământului, a educației, dar și a muzicii, domenii care se intersectează, cele mai importante exemple fiind: cel din 1942<footnote Breazul, George - Învățământul muzical în Principatele Românești de la primele începuturi până la sfârșitul secolului al XVIII - lea; în: Anuarul Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București, 1941 - 1942, sub îngrijirea lui Mihail Jora, București, Imprimeria Tiparului Universitar, 1943; Republicat în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 37 - 69; footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
masă a educatorilor și mai ales a decidenților, sistemul lui fiind neluat în seamă și ignorat, chiar dacă reprezintă o elocventă apropiere de standardele europene. Sistemul său educațional ar trebui cunoscut nu numai ca un omagiu la împlinirea unei jumătăți de secol la trecerea sa în eternitate, ci și pentru că oferă soluții pentru ridicarea educației muzicale la înălțimea cerută de necesitățile educaționale și de respectul față de cultura română. Avea dreptate profesorul Ilie Glodeanu, unul dintre foștii elevi, care scria din Florența, despre
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
510 și 511; footnote>. Din păcate, asemenea diminuări artificiale vor fi preluate și de istorii care se ocupă de problematica evoluției culturii românești, în care se simte marginalizarea domeniului muzical, în general și ierarhizări defavorabile pentru toți marii muzicieni ai secolului al XX - lea, din care numele lui Breazul lipsește în mod inexplicabil. Deși activitatea muzicianului George Breazul a reținut atenția multor lucrări de specialitate sau dicționare enciclopedice românești, trebuie semnalat și faptul că în unele, consacrate personalităților culturii românești, numele
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
o vreme de Nae Ionescu, alăturându-se lui P. P. Panaitescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Gheorghe Onicescu, etc<footnote Istoria Românilor în date, București, Editura enciclopedică, 2003, p. 386. footnote>, trecând sub tăcere marile sale ctitorii culturale. Istoria Românilor în secolul XX, realizată de Ioan Scurtu și Gheorghe Buzatu îl ignoră total pe eminentul cărturar, așa cum ignoră viața muzicală românească, plasată într-o desuetudine condamnabilă, fapt asupra căruia am atras atenția și în recentul studiu consacrat înființării în anul 1920, a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și falsă postură umană și artistică, legându-l nejustificat de amantlâcurile de la Palatul Regal, care iau locul - în lucrare - marilor acte de cultură, sau unor aventuri amoroase înfierate „cu mânie proletară”<footnote Scurtu, Ioan și Buzatu, Gheorghe - Istoria Românilor în secolul XX (1918 - 1948), București, Editura Paideia, 1999, p. 87. footnote>. Din fericire, contemporanii au văzut adevărata dimensiune a ctitoriilor lui George Breazul și de aceea încheiem acest portret cu două dintre cele mai importante, nu însă înainte de a aminti că
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
marți, scriind scrisori și rezolvând toate acele plictisitoare hârtii de care nu poți scăpa când ai de-a face cu instituții publice, bănci și magazine. Miercurea și joia le petrecea la etajul întâi, unde își ținea colecția de bibelouri din secolul al XIX-lea, pe care o contempla, ștergea de praf și recataloga de fiecare dată. Vinerea se afla la parter. Dimineața făcea împreună cu unchiul cumpărături pentru toată săptămâna, iar după-masa gătea pentru tot restul săptămânii. Aici era totuși ajutată de
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
Simona Vasilache Anti-alchimicii Nu cred că te-ai putea numi poet modern, în Franța secolului trecut, dacă n-ai rîvni la un pic de magie, la credulitatea semenilor tăi în fața unei bucăți de tinichea despre care să le poți spune et j'en ai fait de l'or. Modernismul românesc, cel puțin prin doi dintre
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
din lumea zoologiei. Cum însuși Anca Crivăț scrie în documentatul său studiu de la sfîrșitul volumului, în latina medievală bestiarum însemna o carte despre animale sălbatice. și cum tot traducătoarea precizează, perioada de apogeu a bestiarelor europene este de întîlnit între secolele al XII-lea și al XIII-lea. În acest interval au apărut nu mai puțin de cinci variante de bestiare doar în limba franceză veche: cel numărînd 3194 de versuri ale lui Philippe de Thaon (Bestiaire, circa 1211), cel numărînd
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
Pierre de Beauvais (Bestiaire, circa 1217) și cel al lui Gervaise (text scris în octosilabi). În fine, cel al autorului pe care Anca Crivăț îl traduce în volumul de față: Richard de Fournival, cu Bestiaire d'amours, redactat la jumătatea secolului al XIII-lea. Ceea ce deosebește bestiarele medievale de fabulele obișnuite sînt cel puțin trei trăsături. Prima este rolul lor indubitabil didactic. Sub aparența unor analogii inofensive între comportamentul animalelor și cel al oamenilor, autorii urmăresc cultivarea unei anumite virtuți sau
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
Constantin Țoiu La opt iunie a.c. predam la Cluj un text mai lung din opera umanistului italian, - Delicte și pedepse, - marele cărturar jurist, contemporan cu iluminiștii francezi ai secolului XVII. Text încredințat Martei Petreu ce conduce cu atât entuziasm minunata revistă "Apostrof". Traducerea, după cum arătam mai demult în prefața clujană, aparține răposatei prozatoare Dora Scarlat. în amintirea căreia, îmi îngădui să public și în România literară un scurt fragment
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
plăcută pentru mulțimea oarbă la auzul gemetelor confuze și surde ale nenorociților care ieșeau din vârtejurile de fum negru, fum de membre omenești, între trosnetul oaselor carbonizate și sfârâitul viscerelor palpitând încă. Dar oamenii cu judecată vor vedea că locul, secolul și materia nu-mi permit să examinez natura unui astfel de delict. Ar fi prea lung și în afara subiectului meu să arăt cât de necesară trebuie să fie o uniformitate perfectă de gânduri într-un stat, contra exemplului multor națiuni
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
de muzică distinsul meu profesor Constantin Mâșulescu, de la Cole giul N. Bălcescu din Craiova (actualul Colegiu Național Carol I): „Să iubiți valorile muzicii! Adică, muzica simfonică și muzica de operă, fiindcă acestea sunt ade văratele valori care vor rămâne peste secole... Muzica ușoară este ca înghețata pe băț - s-a mâncat și s-a dus...” N-am fost niciodată în total acord cu opinia sa (care mi-a rămas în memorie pe viață), făcea o nedreptate, fiecare gen de mu zică
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]