8,651 matches
-
decrepite", "paingii" care "trec năsălie în fiece colț de la casă"). Utilizarea frecventă a procedeului antropomorfizării (peretele "a-nceput să prindă sudoare (...)/ transpirație de-astmatic murind", "fum veninos" ș.a.) amplifică, în loc să anuleze, apăsătoarea certitudine a morții inerente a eroinei. Referințe critice (selectiv): Nicolae Turtureanu, în "Cronica", nr. 3-4, februarie 1997; Gabriela Gavril, în "Timpul", nr. 4 din 1997; Gellu Dorian, în "Convorbiri literare", nr. 6, iunie 1998; Carmelia Leonte, în "Cronica", nr. 11, noiembrie 1998; Nicolae Panaite, în "Convorbiri literare", nr. 1
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
excepție de la regulă: poetul ieșean are măcar iluzia unei fericiri asimptotice, de nu cumva chiar certitudinea că erosul rămâne, chiar și în epoca în care însuși proiectul postmodernității eșuează, ingredientul esențial al unei fericiri de o puritate diamantină. Referințe critice (selectiv): Ioan Holban, în "Cronica", nr. 4, 15-28 februarie 1993; Luminița Urs, în "Steaua", nr. 4-5, aprilie-mai 1994; Gheorghe Grigurcu, în "România literară", nr. 12, 31 martie 1999; Lucia Simona Bumbu, în "Observator cultural", nr. 49, 30 ianuarie-5 februarie 2001; Andrei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a pietrei.// Te ții tare, suflete al meu,/ Stabil și călător în aceeași pulsație/ Deodată". Căutarea asiduă a diversității, a diferenței pitorești sau emblematice nu este, pentru poetul călător Liviu Antonesei, decât un simptom al propriei cizelări identitare. Referințe critice (selectiv): Dumitru Chioaru, în "Transilvania", nr. 6, 1984; Cezar Ivănescu, în "Luceafărul", nr. 27, 1983; Gh. Grigurcu, în "Steaua", nr. 9, 1989; Nicolae Manolescu, în "România literară", nr. 28, 1989; Constantin Pricop, în "Convorbiri literare", nr. 9, septembrie 1989; Marian Papahagi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în pojghița mizeră de sub cârtiță/ Prea repede circulă molozul/ de cranii și pământ!" Singură, poezia văzută ca realitate organică "dârz ținând poezia în dinți/ din care țâșnea sângele" ( Soldatul) se poate opune acestui irepresibil, funebru cânt al neantului. Referințe critice (selectiv): Dan Mănucă, în "Convorbiri literare", nr. 3, 1998; Codrin Dinu Cuțitaru, în "Dacia literară", nr. 28, 1998; Stelian Baboi, în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 2000; Liviu Leonte, în prefața la Robit eternității (2000); Dan Bogdan Hanu, în "Convorbiri literare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lecturi// câtă liniște să fii bătrân/ să poți fi întrebat cât e ceasul/ dacă ai făcut vreun război/ câte femei ai cunoscut/ și de ce așa de puține"... Coborând în firescul existențial, Liviu Apetroaie câștigă cert în calitate poetică. Referințe critice (selectiv): Nicolae Panaite, în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 2000; Dan Bogdan Hanu, în "Convorbiri literare", nr. 6, iunie 2001; Dan Bogdan Hanu, în "Poezia", nr. 1, primăvara 2003; Gellu Dorian, Cititorul de poezie, 2008; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Tânguirea unui cioplitor de totemuri) nu este altceva decât o altă formă de mistificare. Care ne conduce însă, la fel ca și celelalte, spre singurul adevăr care contează în acest caz: că Petru Aruștei e un mare poet. Referințe critice (selectiv): Ioan Constantinescu, în "Cronica", nr. 29, noiembrie 1991; Cezar Ivănescu, în "Poezia", nr. 1, 1995; Constantin Sorescu, în "Viața românească", nr. 7-8, iulie-august 1997; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
este deloc întâmplătoare. Vulnerabilitatea acestui poet ce pare a-și juca, abil, propria marginalitate, se întoarce, mai ales când e vorba să sancționeze impostura celor postați "la centru" (nu numai social, ci și literar vorbind), în energie pernicioasă. Referințe critice (selectiv): Ovidiu Nimigean, în "Contrafort", nr. 7, 1996; Al. Călinescu, în "Monitorul" din 12 noiembrie 1999; Mariana Codruț, în "Monitorul" din 12 noiembrie 1999; George Bădărău, în "Convorbiri literare", nr. 9, noiembrie 1999; Cristina Cârstea, în "Convorbiri literare", nr. 11, noiembrie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
înfundă, când/ mîinile și picioarele se încrucișează (s.a.)". Păpădia electrică e, de departe, cel mai bun volum de versuri al lui Șerban Axinte și una dintre cele mai clare dovezi că, la Iași, poezia are într-adevăr viitor. Referințe critice (selectiv): Bogdan Crețu, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2000; Adina Dinițoiu, în "Observator cultural", nr. 111, 2007; Radu Vancu, în "Transilvania", nr. 2, 2007, Doris Mironescu, în "Suplimentul de cultură", nr. 111, 2007; Cosmin Ciotloș, în "România literară", nr. 9
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
suferinței și a Creației". Inclusiv în cele Zece autoportrete în acuarela nebuniei, o lumină stranie transfigurează spovedania misticului care știe, precum Vassilis Vitsakis, că "este una cu acest tot, divin și veșnic", ce i se revelează prin eros. Referințe critice (selectiv): Adrian Alui Gheorghe, în "Convorbiri literare", nr. 4, aprilie 2000; Ionel Gherghina, în "Cronica", nr. 8, august 2000; Bogdan Crețu, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2000; Dan Bogdan-Hanu, în "Convorbiri literare", nr. 7, iulie 2001; Emanuela Ilie, în "Cronica
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și-i priveam/ Cât se iubesc de mult, ca printr-un geam// În care răsuflarea li se-oprea/ Făcând dulci falduri grele de perdea// Ca să nu văd și să nu înțeleg/ Că fericirea nu-i un fluture întreg...". Referințe critice (selectiv): Paul Georgescu, Printre cărți, 1970; Mihai Petroveanu, Traiectorii lirice, 1974; Valeriu Cristea, Domeniul criticii, 1975; Marin Mincu, Poezie și generație, 1975; Petru Poantă, Radiografii, 1978; Ion Negoițescu, Alte însemnări critice, 1980; Ștefan Aug. Doinaș, Lectura poeziei urmată de Tragic și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fără tați" nu cred îi exprimă adevărata a(l)titudine poetică. Care este aceea a unui descriptor de spații interioare bine marcate de adevăratul fior ascensional, cel pe care îl dă certitudinea manifestării sacrului în toate formele existentului. Referințe critice (selectiv): Valeriu Stancu, în "Cronica", nr. 1, ianuarie 1997; Ion Roșioru, în "Convorbiri literare", nr. 1, ianuarie 2000; George Bădărău, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 1999; George Bădărău, în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 1999; Emanuela Ilie, în "Convorbiri literare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
își urcă schelele și mă zidește/ în mine. pe lumină și vânt". În confruntarea cu seducătorul demon al poeziei, Mariana Codruț își certifică în definitiv forța, ca și identitatea lirică, una deloc precară, în ciuda unei temeri altfel naturale... Referințe critice (selectiv): Valeriu Cristea, A scrie, a citi, 1992; Gh. Grigurcu, Existența poeziei, 1986; Adrian Marino, în "Tribuna", nr. 48, 1986; Marin Mincu, Eseu despre textul poetic. II, 1987; Traian T. Coșovei, în "Contemporanul", 13 decembrie 1991; Florența Albu, în "Viața românească
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
deplin conștient că "fărâmițat de absențe pierdut/ printre culegătorii de semne/ știi că DOAR ÎN VORBE VEI FI FERICIT". Pletoric, fărâmițat adesea de absența sensurilor, Daniel Monsieur Le Best Daniel! este, într-adevăr, cât se poate de fericit... Referințe critice (selectiv): Marin Mincu, Eseu despre textul poetic II, 1986; Florin Mugur, Schițe despre fericire, 1987; Traian T. Coșovei, Pornind de la un vers, 1990; Nichita Danilov, Apocalipsa de carton, 1993; Radu G. Țeposu, Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
neinspirat, Spaimă cu garnitură de cartofi prăjiți (replică probabilă la remarcabilul poem în care Dan Laurențiu corporalizează o neliniște garnisită cu salată de spaimă), Adi Cristi dovedește însă că poate textualiza erosul într-o poezie cel puțin onorabilă. Referințe critice (selectiv): Eugen Barbu, în "Săptămâna", nr. 2, 1983; AL. Dobrescu, în "Convorbiri literare", nr. 31, 1983; Nicolae Manolescu, în "România literară", nr. 30, 1983; Laurențiu Ulici, în "Luceafărul", nr. 19, 1983; Ioan Holban, în "Cronica", nr. 19, 1989; Cristian Livescu, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de pe strada Kanta, mi-a întărit o convingere mai veche: l-aș încadra oricând pe autorul ieșean într-un top five al poeziei optzeciste. Nu atât pentru felul în care ilustrează genul proxim, cât pentru diferența specifică, revelatorie. Referințe critice (selectiv): Valeriu Cristea, Fereastra criticului, 1987; Eugen Simion, Scriitori români de azi, IV, 1989; Radu G. Țeposu, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, 1993; Ion Negoițescu, Scriitori contemporani, 1994; Ioan Holban, Salonul refuzaților, 1995; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cărând nuferi roșii, iar șopârlele ori puii de scorpion călăresc cai albi. Nici nu ne mai mirăm, astfel, de faptul că pe autorul cărții "nici moartea cu ochii ei stafidii nu ar putea să mă privească în chip"... Referințe critice (selectiv): Călin Cocora, în "Feed Back", nr. 4, 2005; Ciprian Voloc, în prefața la Îngerii mint femeile, 2007; Nicolae Căruntu, în "Hyperion", nr. 4-5-6, anul 28, 2010; Felix Nicolau, în "Prefața" la Submarinul karmei, 2011; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 7
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poate dovedi esența autotelică, din cauza invaziei necruțătoare a realității infiltrate abuziv, poemul pe care îl scrie Dan Bogdan Hanu rămâne o spectaculoasă desfășurare de forțe prin care autorul se instituie pe sine, dar se și raportează la Celălalt. Referințe critice (selectiv): Nicolae Prelipceanu, în "România liberă", 24 decembrie, 1999; Geo Vasile, în "Viața Românească", nr. 5-6, 2000; Florin Rogojan, în "Steaua", nr. 5-6, 2000; Cristina Cârstea, în "Convorbiri literare", nr. 9, 2000; Dan Stanca, în "România liberă", 30 octombrie, 2001; Vlad
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
intenționalitatea de adâncime a retoricii discursive : aceea de a răsturna faptul semnificativ al unei existențe individuale în eveniment po(i)etic mântuitor. Acesta e, de fapt, adevăratul Semn din naștere al Liviei Iacob și hieroglifa ei lirică preeminentă. Referințe critice (selectiv): Ionel Gherghina, în "Cronica", nr. 7, iulie 2000; Bogdan Crețu, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2000; Adrian Alui Gheorghe, în "Convorbiri literare", nr. 2, februarie 2000; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 1, ianuarie 2010; Emanuela Ilie, în "Poesis", An
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
genunea de-ntuneric și de ceață", "hăul de-aștri", "sunt tunet legiuind!", "vâltoarea/ flăcării-n furie" etc.). Poezia scrisă de Nicolae Ionel se hrănește, baroc, dintr-o eternă meraviglia și se deschide cu toți porii spre "irișii-astralei vederi!". Referințe critice (selectiv): Ștefan Aug. Doinaș, Lectura poeziei (1980); Al. Paleologu, Alchimia existenței (1982); Gh. Grigurcu, Existența poeziei (1986); Aurel Pantea, în "Vatra", nr. 1, 1991; Lucia Cifor, în "Limba română", nr. 2 (20), 1995; Ștefania Mincu, în "Paradigma", nr. 10-11-12, 1997; N.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
efigia propriei opere, chipul poetului Cezar Ivănescu nu pare, din fericire, a fi suferit o metamorfoză similară. Sfâșietoarea voluptate cu care își cântă, fără preget, sfârșitul încă mai conservă acestui Frumos efeb mort o strălucire până acum neegalată ... Referințe critice (selectiv): Dan Laurențiu, Eseuri asupra stării de grație, 1976; Mircea Iorgulescu, Al doilea rond, 1976; Lucian Alexiu, Ideografii lirice contemporane, 1977; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, 1978; M. Nițescu, Poeți contemporani, 1978; Dan C. Mihăilescu, în Dicționarul scriitorilor români. D-L
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai lung către moarte, scopul vieții și finalitatea călătoriei mele prin labirintul limbajului (...). Mă rog de Tine, Doamne, cu lacrimi fierbinți, ia-mi înapoi darurile tale cele fără de preț...". Fără nicio îndoială, acesta este testamentul unui mare poet. Referințe critice (selectiv): Marin Mincu, Critice, 1969; Petru Poantă, Modalități lirice contemporane, 1973; Gh. Grigurcu, Poeți români de azi, 1979; L. Ulici, Prima verba, II, 1979; Dan Cristea, "Postfață" la Poziția aștrilor, 1980; Costin Tuchilă, Cetățile poeziei, 1983; Eugen Simion, Scriitori români de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
autoarei dintr-un real prea contondent într-o lume a fanteziei și candorii definitive. Cum se va întoarce Oana Lazăr din acest univers poetic în care a găsit, temporar, energii taumaturgice, rămâne de văzut în cărțile ei viitoare... Referințe critice (selectiv): Constantin Parascan, în "Suplimentul literar al Scânteii Tineretului", nr. 41, 1987; Constantin Dram, "Prefață" la 55 de poeme, 2000; Cristina Cârstea, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2000; Carletta Elena Brebu, în "Ateneu", nr. 6, iunie 2000; Liviu Grăsoiu, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe care o scrie Carmelia Leonte, începând cu Procesiunea de păpuși și terminând cu Fiul Sunetului: o poezie gravă, solemnă, intensă, implicată total în descifrarea raporturilor dintre ființă și Ființă, dintre existență și transcendență, dintre poezie și religie. Referințe critice (selectiv): Ion Holban, în "Cronica", nr. 8, august 1996; Al. Florin Țene, în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 1998; Valeria Manta-Tăicuțu, în "Luceafărul", nr. 14, 12 aprilie 2006; Adrian Alui Gheorghe, în "Convorbiri literare", nr. 8, august 2007; Emanuela Ilie, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stinge/ acest poem/ risipit/ printre bietele mele cuvinte". Sunt convinsă că Nicolae Manea, cel aflat mereu, în viață, la hotarul țării bursucilor, va fi aflat, măcar după trecerea dincolo, taina acestei "arome neînchipuite" a cuvântului turnat în miracol. Referințe critice (selectiv): Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Antonio Patraș, "Prefața" la În țara bursucilor, 2009; Antonio Patraș, în "Convorbiri literare", nr. 11, noiembrie 2009; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de toamnă, printre cețuri imense,/ Printre manuscrisele vechi, rune de timpuri uitate/ Unde iubirile veșnic proaspete se lasă ochiului pradă/ Grădinarul cultivă semințe de mirodenii uitate". Amatorii de astfel de mirodenii uitate pot să îi guste, liniștiți, roadele. Referințe critice (selectiv): Laurențiu Ulici, Prima verba, 1975; Constantin Pricop, în "Convorbiri literare", nr. 5, 1978; Constanța Buzea, în "Amfiteatru", nr. 5, 1979; Liviu Leonte, în "Cronica", nr. 18, 1996; Ioan Holban, în "Evenimentul de Iași" din 07.06.2003; Teodor Codreanu, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]