40,428 matches
-
prezenta excepție de neconstituționalitate, prezentând, în esență, situația de fapt dedusă judecății instanței. ... 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, criticile vizând completarea prevederilor art. 2 din Legea nr. 571/2004 în sensul extinderii sferei destinatarilor acesteia. În ceea ce privește dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, consideră că sunt evidențiate chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii în cazuri concrete, excepția de neconstituționalitate având acest obiect fiind
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
în unele dintre autoritățile publice încalcă principiul egalității, întrucât instituie un tratament juridic diferențiat între categorii de persoane ce sunt încadrate în mod identic în autoritățile publice. Având în vedere rolul judecătorilor în înfăptuirea justiției, sunt inacceptabile excluderea lor din sfera protecției acordate de lege avertizorilor de integritate și neprotejarea acelora care sunt în măsură să dezvăluie abateri care afectează în mod direct securitatea națională. Se poate ajunge la concluzia că sesizarea unor încălcări ale legii este descurajată în cadrul instanțelor
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
se referă la situații anterioare atestate de alte înscrisuri preexistente“. Invocând o pretinsă discriminare față de persoanele care se încadrează strict în ipoteza normei, autoarea excepției urmărește, de fapt, obținerea unei interpretări extensive a textului de lege, care să depășească sfera înscrisurilor ce pot justifica cererea de revizuire, astfel cum acestea sunt circumstanțiate în textul de lege dedus controlului de constituționalitate. În acest sens susține că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă sunt constituționale numai
DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258206]
-
care este înlocuit cu un element permisiv în funcție de deciziile unor autorități ce fac parte din aparatul executiv. Acestea nu se încadrează însă în categoria dispozițiilor permisive, ci reprezintă veritabile delegări de autoritate în domeniul legiferării către autorități din sfera executivă. De asemenea, în privința art. 5 din Legea nr. 55/2020 lipsesc atât ipoteza, cât și dispoziția normei, acestea nefiind clare și previzibile. Este adevărat că, în conformitate cu jurisprudența Curții Constituționale, norma de lege trebuie să păstreze un caracter
DECIZIA nr. 47 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258295]
-
activități derulate în numele și contul statului; ... n) orice alte activități sau servicii, în măsura în care acestea se circumscriu domeniului financiar și obiectivelor băncii de dezvoltare, cu respectarea prevederilor legale speciale care reglementează respectivele activități, dacă este cazul. ... (2) Sfera activităților prevăzute la alin. (1) lit. e)-i) acoperă serviciile și activitățile de investiții prevăzute în secțiunile A și B din anexa nr. 1 la Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare, atunci când
LEGE nr. 207 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257459]
-
1) lit. c) din Legea nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare. (3) Dispozițiile alin. (1) se interpretează și se aplică astfel încât activitățile enumerate la alin. (1) să acopere orice operațiuni, tranzacții, produse și servicii care se înscriu în sfera acestor activități sau pot fi asimilate acestora, inclusiv serviciile auxiliare acestor activități. (la 03-02-2023, Secțiunea 1 din Capitolul II a fost completată de Punctul 19, Articolul I din ORDONANȚA nr. 17 din 31 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
LEGE nr. 207 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257459]
-
temeiuri pentru efectuarea unei investigații. ... 12. La articolul 11 litera b), punctul (ii) se modifică și va avea următorul cuprins: (ii) propunerea de admitere a plângerii menționate la lit. a), în cazul în care aceasta este completă, întemeiată, intră în sfera de competență a ANRE, precum și de efectuare a unei/unor investigații; ... ... 13. La articolul 11, literele c), e), f) și g) se modifică și vor avea următorul cuprins: c) în situația prevăzută la lit. b) pct. (i), direcția de specialitate
ORDIN nr. 100 din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258270]
-
prelucrate cu respectarea prevederilor legale în materie de protecție a datelor; orice plângere devine efectivă și poate sta la baza declanșării unei investigații numai în măsura în care aceasta îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de prezentul regulament și intră în sfera de competență a ANRE; ... g) autorii plângerilor sau împuterniciții acestora trebuie să furnizeze traduceri autorizate în limba română și/sau copii certificate ale documentelor relevante pentru a susține plângerea depusă, documente care le sunt în mod rezonabil disponibile, și să indice
ORDIN nr. 100 din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258270]
-
Codul penal. În literatura de specialitate autoritatea publică a fost definită ca fiind un organ public, colectiv, organizat de oameni care exercită prerogative de putere publică fie într-o activitate statală, fie într-o activitate din administrația publică autonomă. Delimitarea sferei autorităților publice se regăsește în dispozițiile art. 240 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, aceste organe fiind cele prevăzute în titlul III, precum și cele arătate de art. 140 și 142
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
nu se regăsește. În aceste condiții, elementul de continuitate între cele două reglementări este dat doar de calitatea de persoană juridică a partidului politic, ceea ce face ca o persoană care își exercită activitatea în cadrul acestuia să se circumscrie sferei funcționarilor reglementați de art. 308 din Codul penal, text care se adresează oricărei persoane care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
are calitatea de funcționar public în niciuna dintre cele două variante ale noului Cod penal. Prin Decizia nr. 8/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a stabilit că sfera persoanelor care au calitatea de funcționar public în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal poate fi determinată pe baza a două criterii: exercitarea unei funcții specifice în cadrul unui sistem public
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
relevanță pentru problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări, respectiv: – Decizia nr. 1.611 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012, prin care s-a reținut: (...) ținând seama de sfera atribuțiunilor ce intră în competența primarului, care prin excelență au conotații de putere publică, apare justificată vocația primarului la calitatea de subiect activ pentru infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul, precum și pentru cele de corupție. În caz
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
atunci când, deși funcționează în baza unei legi speciale și nu sunt finanțate de la bugetul de stat, exercită un serviciu de interes public și este supusă controlului sau supravegherii unei autorități publice. (...) excluderea persoanelor care exercită profesii liberale din sfera de incidență a răspunderii penale în materia infracțiunilor de serviciu și de corupție nu constituie un criteriu obiectiv în funcție de care se poate justifica intervenția legiuitorului. (...) determinante pentru includerea sau excluderea persoanelor de la incidența normei penale sunt criterii
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
penale sunt criterii precum natura serviciului prestat, temeiul juridic în baza căruia se prestează respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoana în cauză și autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public. Consecința imediată a restrângerii sferei de incidență a noțiunii de «funcționar public»/«funcționar» în ceea ce privește subiectele de drept amintite este înlăturarea răspunderii penale a acestora în cazul săvârșirii infracțiunilor al căror subiect activ calificat este funcționarul public/funcționarul. ... – Decizia nr. 278 din 23 aprilie 2019
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
acestei subsecțiuni. În literatura de specialitate autoritatea publică a fost definită ca fiind un organ public, colectiv, organizat de oameni care exercită prerogative de putere publică fie într-o activitate statală, fie într-o activitate din administrația publică autonomă. Delimitarea sferei autorităților publice se regăsește în dispozițiile art. 240 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, aceste organe fiind cele prevăzute în titlul III, precum și cele arătate de art. 140 și 142
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
nu se regăsește. În aceste condiții, elementul de continuitate între cele două reglementări este dat doar de calitatea de persoană juridică a partidului politic, ceea ce face ca o persoană care își exercită activitatea în cadrul acestuia să se circumscrie sferei funcționarilor reglementați de art. 308 din Codul penal, text care se adresează oricărei persoane care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin. (2
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
finanțării campaniei electorale este supus verificării Autorității Electorale Permanente și, respectiv, Curții de Conturi, care sunt autorități publice. Potrivit considerentelor Deciziei nr. 8/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sfera persoanelor care au calitatea de funcționar public în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal poate fi determinată pe baza a două criterii: exercitarea unei funcții specifice în cadrul unui sistem public
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
Public vizează această chestiune, astfel încât de lămurirea acestei probleme de drept depinde soluționarea cauzei. ... IX.2. Cu privire la fondul chestiunii de drept Pentru a răspunde întrebării ce formează obiectul sesizării, apare ca fiind necesară reiterarea unor argumente referitoare la sfera de cuprindere a reglementărilor privind funcționarul public în sensul legii penale, atât din perspectiva Codului penal anterior, cât și a celui în vigoare. 1. Caracterul autonom al noțiunii de „funcționar public“ în sensul legii penale Cu titlu prealabil, pentru a
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Aceste dispoziții raportează noțiunea de „autorități publice“ exclusiv la cele prevăzute în mod expres în titlul III din Constituția României și la Curtea de Conturi și Curtea Constituțională strict pentru a determina sfera de aplicare a dispozițiilor art. 135 din Codul penal referitoare la răspunderea penală a persoanei juridice, iar nu pentru a defini autoritățile publice în sensul legii penale. În consecință, trimiterea din cuprinsul art. 240 din Legea nr. 187/2012 nu intră
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
aplicare a dispozițiilor art. 135 din Codul penal referitoare la răspunderea penală a persoanei juridice, iar nu pentru a defini autoritățile publice în sensul legii penale. În consecință, trimiterea din cuprinsul art. 240 din Legea nr. 187/2012 nu intră în sfera de incidență a dispozițiilor art. 37 din Legea nr. 24/2000 referitoare la asigurarea unității terminologice în limbajul normativ, întrucât nu acesta este actul normativ care instituie în materie penală noțiunea de „autoritate publică“, ci dispozițiile art. 176 din Codul penal
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
nu poate fi definit în afara dispozițiilor referitoare la termenul „public“ reglementat de acest din urmă articol și prin care se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică. Sfera de cuprindere a dispozițiilor art. 145 din Codul penal de la 1968 era una mai largă decât cea a dispozițiilor art. 176 din Codul penal în vigoare, incluzând, pe lângă autoritățile publice, instituțiile publice ori administrarea sau exploatarea bunurilor proprietate
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
teza a II-a din Codul penal, folosirea sintagmei «funcție publică de orice natură» cu scopul eliminării oricărei suprapuneri cu noțiunea de «funcție publică» în accepțiunea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilind sfera persoanelor care au calitatea de funcționar public în sensul legii penale și rolul de a nu restrânge categoria funcționarilor publici prevăzută în art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal la categoria funcționarilor publici prevăzută
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
a se vedea și Decizia nr. 8/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală). Prin aceeași decizie a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, pentru determinarea sferei persoanelor care pot intra sub incidența dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal au fost conturate două criterii: exercitarea unei funcții specifice în cadrul unui sistem public și finanțarea din fonduri publice a
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
nr. 286/2019, Curtea Constituțională a reiterat cele reținute prin Decizia nr. 11 din 14 ianuarie 2016 și, referindu-se la dispozițiile art. 175 alin. (1) lit. c) din Codul penal, a arătat că „legiuitorul a avut în vedere, prin delimitarea sferei funcționarilor publici, nu ocrotirea superioară a unei anumite forme de proprietate privată, ci amplitudinea socială a activității pe care aceștia o desfășoară, utilizând mijloace penale în funcție de aceste criterii. În acest sens este primordial interesul general al societății, interes
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]
-
sau temporar, cu sau fără o remunerație, a unei însărcinări de orice natură în cadrul acesteia, se încadrează în categoria „funcționarilor privați“ la care se referă textul legal evocat. În consecință, în raport cu obiectul prezentei sesizări, având în vedere sfera de cuprindere a dispozițiilor art. 145 din Codul penal de la 1968, care includea în semnificația termenului public și „alte persoane de interes public“, alături de autorități publice și instituții publice, și ținând cont de faptul că partidele politice sunt
DECIZIA nr. 37 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260721]