3,671 matches
-
hâtru... Prea mare a fost cinstea... Numai să ai grijă de tine, Ștefane... N-ai grijă. Mie nu mi se poate întâmpla nimic, se grozăvește Ștefan. Nu știi? "Sunt fermecat!" spune și se uită la șomoiogul de cârpe legat cu sfoară, ridică piciorul veselindu-se. Mai bine așa! E grozav chiar! Pune mâinile pe umerii lui Daniil. Îl privește în ochi, lung, adânc, în tăcere... Apoi, încetișor, vorbește: Dacă nu te lași și nu te lași... nu poți fi înfrânt"... Noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
șaretă, o cotigă de plug, trasă de „un cal bătrân ca și Popa Cristea”. „Șareta” era o cutie confecționată din scânduri vechi, cu un fel de scaun, totul montat pe două roți de plug. Calul era înhămat cu frânghii și sfori legate una de alta. Tot din sfori de cânepă erau „confecționate” și hățurile. Părintele se suia în „șaretă” se înfofolea bine în piei de oaie, da bici la cal și pornea pe ulițile satului „cu patrafirul în gât” și cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
un cal bătrân ca și Popa Cristea”. „Șareta” era o cutie confecționată din scânduri vechi, cu un fel de scaun, totul montat pe două roți de plug. Calul era înhămat cu frânghii și sfori legate una de alta. Tot din sfori de cânepă erau „confecționate” și hățurile. Părintele se suia în „șaretă” se înfofolea bine în piei de oaie, da bici la cal și pornea pe ulițile satului „cu patrafirul în gât” și cu icoana Nașterii sau căldărușa cu „aghiazmă mare
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
achiziția sa, dar de la un timp, achiziția sa îl deranja, îl plictisea, se zbătea și sgârâia cu ghiarele. Tata l-a adus acasă și pentru că lui îi era foame, a închis uliul în chiler, legat de un picior cu o sfoară, și sfoara legată de un țăruș, și s-a dus să mănânce. Până s-a săturat, a uitat de uliu și a ieșit afară la joacă. Seara când a venit bunica de la prășit a găsit cloștile nervoase la gura de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dar de la un timp, achiziția sa îl deranja, îl plictisea, se zbătea și sgârâia cu ghiarele. Tata l-a adus acasă și pentru că lui îi era foame, a închis uliul în chiler, legat de un picior cu o sfoară, și sfoara legată de un țăruș, și s-a dus să mănânce. Până s-a săturat, a uitat de uliu și a ieșit afară la joacă. Seara când a venit bunica de la prășit a găsit cloștile nervoase la gura de intrare a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cârdășie cu patronii; rezervoarele vii ale învățătorimii lipsite de post ca cea din Ismail; mecanismele de tip pecere (pile, cunoștințe și relații) prin care se obțineau deseori numirile în posturile de conducere (fișe istorice pentru tratatul de artă a tragerii sforilor la români). Toate acestea se consumau sub semnul unei singure certitudini: cea a viețuirii de azi pe mâine. Tabloul social este întregit prin revenirile ca-n noduri de năvod la crâșmă, crâșmari și consumatorii de varii spețe și motive. Ei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
va întâmpla o minune cu noi, neam hotărât să plecăm într-o sâmbătă de trei ceasuri bune la inspectorul Chiciroagă acasă. Așa am și făcut. Ne-am suit pe biciclete dis de dimineață, după ce am luat pastă de lipit camerele, sfoară de legat anvelopele și hai la drum. La Tecuci ne-am cumpărat o pâine și după o țâră de odihnă, cu Dumnezeu înainte. Iar dinainte șoseaua era fie prea înghesuită de pietriș, fie prea bogată în gropi așa că tot pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
din Viena pentru o excursie de 3 zile la faimoasele mănăstiri din nordul Moldovei. Urmau să sosească, îmbarcați în două chartere, 200 de profesori și studenți, în frunte cu "Herr Rector und seine gnädige Frau"! Miza era mare, am dat sfoară în țară pe linie "de partid și de stat", am fost asigurat că totul va fi "de 5 stele". Cusurgiu cum sunt, am vorbit de mai multe ori cu directorul OJT Suceava și cu directorii de hoteluri, pentru pregătirea corespunzătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Agenției economice a României de la Viena! (Gurile rele spun că, aidoma poetului Maiakovski, ale cărui ultime cuvinte înainte de a se "sinucide" au fost "Nu trageți tovarăși", și la Nea Marin "vienezul" ultimele cuvinte ar fi fost "Tovarăși nu trageți de sfoară"!) Se pare că răposatul, conform presei austriece, ar fi fost șeful "filialei pentru Europa Occidentală" a "Cooperativei" și că știa multe despre conturile în valută ale lui Ceaușescu! Un alt cap de acuzare din "Dosar": În perioada când s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și nici țolic, nici icoană pe perete și nici flori de Dragobete! La casă de om sărac, nu mai e mălai în sac și nici soarele-n chindie nu mai doarme-n bagdadie! Viață, viață, surioară, să-mi atârn grumazu-n sfoară, dar n-am nici săpun, nici cui și nici scaun să mă sui! După '89 am revenit în MAE, am îndeplinit în două rânduri funcția de director în Centrala MAE, iar în străinătate, prin Hotărârea Guvernului României, funcția de Consul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
a plecat trenul ce venise de la Iași și mergea la Dorohoi, printre oamenii ce foloseau acea cărarea era și un bărbat îmbrăcat în niște haine mai aparte: rubașcă, pantaloni ce păreau a fi dintrun fel de uniformă, un rucsac cu sfori groase, o sapcă și cu barbă. Omul acesta nu iese în șosea cum fac toți care au urcat pe cărare, ci se așează pe prispa Mariței, uitându-se jur împrejur și după ceva timp întreabă cu voce tare: Nu-i
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a plecat trenul ce venise de la Iași și mergea la Dorohoi, printre oamenii ce foloseau acea cărarea era și un bărbat îmbrăcat în niște haine mai aparte: rubașcă, pantaloni ce păreau a fi dintrun fel de uniformă, un rucsac cu sfori groase, o sapcă și cu barbă. Omul acesta nu iese în șosea cum fac toți care au urcat pe cărare, ci se așează pe prispa Mariței, uitându-se jur împrejur și după ceva timp întreabă cu voce tare: Nu-i
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
un lemn de esență tare, a rezistat timpului; figurile celor doi se disting bine, deși statuia este plină de caverne, părând a fi un burete de lemn; încheieturile labei picioarelor, la amândoi, s-au subțiat de vechime și par o sfoară, o sârmă; abia se mai văd firele care țin tălpile femeii. Statueta pare retrasă, pare să ascundă ceva de rușine, fapta unui Mare Misogin. Sașa Dacă îmi este ceva nesuferit, apoi snobismul îmi este nesuferit. O întâmplare banală, petrecută într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
să fie calculată abia după epoca lui James Cook, cu cronometrul inventat de John Harris și cu ajutorul meridianelor convenite ca etalon temporal internațional) și orientarea după repere celeste (soare, lună, stele) ; măsurarea vitezei cu loch-ul (scândura legată cu o sfoară cu noduri, care se arunca în apă, numărându-se numărul de noduri trecute prin palmă, într-o unitate de timp calculată cu o clepsidră) ; măsurarea adân cimii cu sonda (o bucată de fier atârnată de o parâmă, scufundată până la fundul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
să fie calculată abia după epoca lui James Cook, cu cronometrul inventat de John Harris și cu ajutorul meridianelor convenite ca etalon temporal internațional) și orientarea după repere celeste (soare, lună, stele) ; măsurarea vitezei cu loch-ul (scândura legată cu o sfoară cu noduri, care se arunca în apă, numărându-se numărul de noduri trecute prin palmă, într-o unitate de timp calculată cu o clepsidră) ; măsurarea adâncimii cu sonda (o bucată de fier atârnată de o parâmă, scufundată până la fundul apei
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
să acosteze prea des, mai ales dacă vestea jafurilor mobiliza Marina Regală în a-i aștepta, a-i urmări și a-i prinde. Vasului Restoration, atacat în august 1717, i s-au cerut de către tâlhari bunuri și provizii, șuruburi, ace, sfori, ceainice, iar sloop-ului Content, atacat în octombrie 1723, i s-au luat cutii cu lumânări, săpun, ancore, cabluri și instrumente de tâmplărie. Medicamente, parâme, vele, muniție, documente, băutură, hrană, sclavi, femei erau tot atâtea scopuri pentru care un vas putea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
să acosteze prea des, mai ales dacă vestea jafurilor mobiliza Marina Regală în a-i aștepta, a-i urmări și a-i prinde. Vasului Restoration, atacat în august 1717, i s-au cerut de către tâlhari bunuri și provizii, șuruburi, ace, sfori, ceainice, iar sloop-ului Content, atacat în octombrie 1723, i s-au luat cutii cu lumânări, săpun, ancore, cabluri și instrumente de tâmplărie 5. Medicamente, parâme, vele, muniție, documente, băutură, hrană, sclavi, femei erau tot atâtea scopuri pentru care un vas
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
lui Sima. L-am însoțit la Legație, de unde, cu mare greutate, a reușit să vorbească cu Ică Antonescu, până mai în ajun fost membru chiar în cuibul lui Constant... când a lăsat telefonul jos, am înțeles că fusesem trași pe sfoară, firește cu ajutorul Legației Germane. Căci ordinul lui Sima s-a citit o singură dată, iar apoi au reînceput tiradele împotriva „rebelilor”. A doua zi, anunțând intenția că toți „vinovații” vor fi pedepsiți, speaker[-]ul rostea sentențios: „De la Horia Sima până la
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
să intre în istoria europeană a României ca personaj care a contribuit la democratizare și prosperitate, nu la îmbogățirea unei clientele. Mizele sunt atât de diferite! Se prea poate ca Traian Băsescu să fie „marele păpușar”. Problema este ale cui sfori le trage: ale intereselor propriilor săi prieteni sau ale cetățenilor României? Dacă admitem că este în interesul său să „tragă sfori” în favoarea cetățenilor, cu cine se poate alia în acest scop? Cu cei care au subminat proiectul cu care el
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Mizele sunt atât de diferite! Se prea poate ca Traian Băsescu să fie „marele păpușar”. Problema este ale cui sfori le trage: ale intereselor propriilor săi prieteni sau ale cetățenilor României? Dacă admitem că este în interesul său să „tragă sfori” în favoarea cetățenilor, cu cine se poate alia în acest scop? Cu cei care au subminat proiectul cu care el și Alianța au câștigat alegerile? Lecția mare a celor 17 ani de democrație este aceea că cetățenii vor arunca periodic peste
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
șah. Popovici se amuzase odată pe socoteala profesorilor Stino și Gorovei care se plimbau într-un amurg pe strada Maior Ioan, unde ședea băiatul. Ascuns în liliacul de lângă gard, Fus așezase pe trotuar o cârpă pe care o trăgea de sfoară. Absorbiți în discuții, Gorovei era cât pe ce să calce pe fantasma care i se zbătea între picioare. Ca un popic, dintr-un salt, fu dincolo de ea. Stino îl îndemna: - B... b... bdă-i la cap ! Descoperind între timp șmecheria, Gorovei
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
picioare. Ca un popic, dintr-un salt, fu dincolo de ea. Stino îl îndemna: - B... b... bdă-i la cap ! Descoperind între timp șmecheria, Gorovei l-a apostrofat în clasă pe băiat, ridicându-l de perciuni: - Popoviciu, Popoviciu care trage șoriceii de sfoară !... Am avut întotdeauna impresia că, la Fălticeni, elevii dau târgului o notă intelectuală. La deschiderea școlilor în septembrie, toate străzile erau invadate de figuri inteligente și înnobilate de idealism, parcă mai pure decât poți vedea toamna la Iași, când vin
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și-o alesese cea mai mică dintre surorile tatei, care picta. Nouă, copiilor, ruda aceasta ne dăruise două marionete zugrăvite pe bucăți de carton: un Pinocchio și o Alba ca Zăpada, blondă și cu ochi albaștri. Dacă le trăgeai de sfori, bâțâiau din mâini și din picioare. Gravi, atât bunicul cât și bunica se bucurau la vederea noastră; după întâmpinare își vedeau însă de treburi, pe noi lăsându-ne să facem ce știam noi mai bine. Bunica le supraveghea pe fete
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
urma să joace un rol activ, mai tîrziu, ca Președinte al Camerei, în momentul intrării în războiul din 1915), octogenarul Saracco, apariție de pasăre exotică sculptată un nas enorm între doi ochi mici și foarte vii, priceput în a trage sforile din culise, reușind să devină șef de guvern la 82 de ani... Zanardelli, șiret, chițibușar: cu aspect exterior foarte neglijent cînd era președintele al Camerei, deputații pretindeau că la toaleta președinției, periile și pieptenii prinseseră pînze de păianjen... Partidul Conservator
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
gravuri și de alcooluri fine, care îi aduseseră o gută rebelă, stătea departe de "comedia" reformelor, al cărui scenariu era dezaprobat în șoaptă de către guvernul său, după cum dezaproba tot ce atingea, o dată cu statu-quo-ul, puterea supremă a Sultanului, marionetă ale cărei sfori le trăgea spre propriul folos. Cît privește pe consulii ce repezentau statele limitrofe Macedoniei: Bulgaria, Grecia, Serbia, aceștia se luptau între ei, adversari însărcinați să finanțeze și să dirijeze bandele respective de comitagii, cît și de a le pleda dosarul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]