3,082 matches
-
la lectură nu din conservatorism anacronic, ci dintr-un cult al armoniei asociat cu simțul măsurii. Ceea ce sancționează prin subtitlurile și precizările ironice care însoțesc versurile, este, așa cum de altfel remarca și autorul Caragialianei, inconsecvența de la nivelul afilierii programatice a simbolismului românesc. În introducerea la Poemele în proză (în Universul în 1909), ironistul nota: "stadiul actual al evoluțiunii literaturilor națiunilor civilizate este caracterizat prin pornirea, nu! prin școala, nu! prin biserica, dacă ne putem exprima astfel, simbolistico-mistico-enigmatico-chintesentistă, Pontifex Maximus Mauritius Maeterlinckus
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de fraze prefabricate, inserate ludic și deliberat ca într-un puzzle eronat. Și în cazul lui Caragiale a fost sesizată lărgirea zonei de investigație parodică de la un anume idiolect (cel al lui Delavrancea, de regulă), la un curent literar (romantismul, simbolismul, sămanătorismul), la un tip de literatură, de pildă, cea senzațională, de consum, extinzându-se apoi la aria mai vastă de cuprindere a artei în ansamblu, la manifestările limbajului (stilurile funcționale ale limbii), depășind nivelul verbal, atunci când vizează un dat cultural
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de adâncă venerație, păstrate În colibă, locuința obștească sau În căsuțe pentru cranii, special făcute, unde oamenii se Închină ca la lucruri sfinte. Ofrandele, «hrană pentru Moarte», au de asemenea un sens sexual și cosmic. Scoicile sunt Încărcate cu un simbolism deosebit, ele Îi reprezintă pe membrii vii ai familiei, În timp ce cochilia de melc simbolizează «soțul» moartei, căci dacă obiectul nu se găsește În mormânt, tânăra, abia sosită În lumea cealaltă, va cere un soț, ceea ce va provoca moartea unui tânăr
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
zborul magic (aripile, penele de păsări de pradă - vultur, șoim), simbolurile curcubeului și ale replicii sale podul, legături prin excelență cu lumea dincolo, sunt universal atestate, În toate continentele, din Australia și America de Sud până În zonele arctice. „Ascensiunile extatice ale șamanilor, simbolismul zborului, experiența imaginară a altitudinii ca eliberare de povara greutății, contribuie și ele la consacrarea spațiului celest ca sursă și locuință prin excelență a ființelor supranaturale: zei, spirite, eroi civilizatori. Dar tot atât de importante și semnificative sunt și « revelațiile» nopții și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
spații de servicii, zonă comercială, și de Songoko Incheon Twin Tower - Seul (Coreea de Sud), cu 613 m, cea mai sfidătoare construcție din lume, până În 2013. Turnurile Petronas, proiectate de arhitectul Cesar Pelli și finalizate În 1996, combinație Între tehnologia inovatoare și simbolismul islamic, au fost sponsorizate de compania națională de petrol a țării și de guvern 681. Cele două turnuri au avut ca antreprenori generali, unul coreean și unul japonez, echipe ce și-au realizat proiectele Într-un spirit ridicat de competiție
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
deosebit de mari, interactive, oferind vizitatorului o adevărată lecție de geografie și economie asiatică. 681 Smithsonian, Terra, p. 370. 682 Șaptezeci de minuni arhitecturale ale lumii. Edificii uimitoare și istoricul lor, Editura Aquila’93, 2004, p. 201 și urm. 506 specifică simbolismului islamic. Adaptată clădirea la clima locală ecuatorială, fațadele Încorporează parasolare de inox 683. Folosirea unui tip de ciment foarte rezistent la construcție a făcut posibilă reducerea diametrului coloanelor de susținere și depărtarea lor la intervale mai mari. Dacă imagistica planului
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
această aprofundare despre conștiință este Sfântul Ieronim. În Comentariul lui Ezechiel, în primul capitol, în care apare termenul synteresis, este descrisă imaginea celor patru animale cu asemănare umană și care au patru chipuri și patru aripi. Ieronim vorbește despre interpretările simbolismului celor patru animale și despre interpretările unor autori greci care văd o aluzie la cele patru puteri ale sufletului. Elementele care rezultă sunt foarte importante: omul reprezintă partea rațională a sufletului; leul, partea (apetitul) irascibilă; boul, partea (apetitul) concu-piscibilă; vulturul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
se află, potrivit tradiției, într-o formă mult atenuată, la baza carnavalului care precede în zilele noastre postul Paștelui. Sub influența asimilării dintre Dionisos și Osiris, cultul lui Bachus a evoluat către consacrarea vieții de după viață. De la vinul de aici, simbolismul se îndrepta către viața de dincolo. Spre deosebire de creștinismul de la începuturi, Bacanalele nu erau îndreptate împotriva ideologiei dominante. Dar reuniunile bahice, al căror caracter secret nu putea decât să neliniștească statul, provocau dezordine și, în special, fervoarea adoratorilor lui Bachus, al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
viitorul Tristan Tzara) și pe I. Iovanaki (viitorul Ion Vinea), iar drept colaboratori, printre alții, pe Adrian Maniu și, pentru partea grafică, pe Marcel Iancu, ulterior puternic implicat în mișcarea modernistă. De altfel, mulți dintre viitorii avangardiști debutează sub auspiciile simbolismului. Mai mult decât în alte literaturi europene, în spațiul românesc a existat, cu excepția momentelor de radicalitate doctrinară, o disponibilitate a a. pentru valorizarea literaturii în termenii modernismului. O atestă, bunăoară, prețuirea avangardiștilor față de Tudor Arghezi sau colaborarea permanentă cu B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
radicalitate doctrinară, o disponibilitate a a. pentru valorizarea literaturii în termenii modernismului. O atestă, bunăoară, prețuirea avangardiștilor față de Tudor Arghezi sau colaborarea permanentă cu B. Fundoianu. Concomitent s-au făcut eforturi de sincronizare cu mișcările avangardiste europene. În comparație cu romantismul și simbolismul, perioade cu defazări mai spectaculoase, a. românească se racordează mai bine la tendințele momentului, excepție făcând futurismul și dadaismul, receptate cu oarecare întârziere. În a. de la noi pot fi identificate mai multe „vârste” poetice, chiar dacă suprapunerile, interferențele și discontinuitățile nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1970, 93-111, 174-186; Mario de Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, tr. Ilie Constantin, București, 1970; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., passim; Marino, Dicționar, I, 177-224; Sașa Pană, Născut în '02, București, 1973; Ioan Mihuț, Simbolism, modernism, avangardism, București, 1976, 42-67, 88-89; Marco Cugno, Marin Mincu, Poesia romena d'avanguardia. Testi e manifesti da Urmuz a Ion Caraion, Milano, 1980; Dan Grigorescu, Istoria unei generații pierdute: expresioniștii, București, 1980; Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001; Iulian Boldea, Simbolism, modernism, tradiționalism, avangardă, Brașov, 186-205; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003; Tristan Tzara. Omul care a pus la cale revoluția Dada, București, 2003. C.Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
Preferințele lirice ale tânărului R. sunt destul de eclectice: în ciclul Flori presate, din cartea de debut, stau alături versiuni din Tennyson, Édouard Pailleron, Sully Prudhomme, Rückert, François Coppée, Paul Verlaine, Francis Viélé-Griffin și Edmond Rostand. Balanța se înclină oarecum în favoarea simbolismului în ciclul Studente, ce reține atenția prin surprinderea atmosferei de un exotism sublimat, intelectualizat, a lumii amfiteatrelor. Originalitatea temei, buna utilizare a sugestiei și stăpânirea versificației nu compensează total deficitul de forță lirică. Însușirile artizanului, familiarizarea îndelungă cu spiritul culturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289124_a_290453]
-
vor intra în contradicție cu cele ale lui E. Lovinescu, care „credea că poezia lui Adrian Maniu este dominată de inteligență, în detrimentul esteticului”. Dimpotrivă, I. consideră că poezia lui Maniu e definită de „incompatibilitatea dintre cele două moduri lirice opuse”, simbolismul și expresionismul. Deoarece criticul crede că poetul nu ar avea vocație metafizică, cea mai mare atenție este acordată pastelurilor. Întreaga operă (poezie, teatru, proză epică) este urmărită și raportată la câțiva reprezentanți ai genului respectiv, fiind analizate astfel alte piese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
în efemera revistă simbolistă „Valuri” din Iași, cu poezia Dorm florile, semnată B. Fundoianu. Va publica versuri în „Revista noastră”, „Vieața nouă”, „Opinia”. În 1918 îi apare volumul de proză poetică Tăgăduința lui Petru, cuprinzând și o percutantă prefață despre simbolism, carte remarcabilă poate mai puțin prin viziunea filosofico-religioasă, cât prin gamele de limbă vorbită, în care tânărul scriitor excelează. Mutându-se în 1919 la București, continuă colaborarea la presa literară a vremii sub pseudonimul Alex. Villara (sub care scrie o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
mai completă lucrare de acest gen consacrată scriitorului, după cele datorate lui N. Zaharia, Emil Manu și C. D. Papastate. Partea ei cea mai originală ca interpretare îl plasează pe Tradem între Al. Macedonski și Mihai Eminescu, adică între poetica simbolismului incipient și poetica romantică, identificând atitudini, teme și cuvinte-cheie care fac din poet un precursor al simboliștilor, dar și un eminescian cu o sensibilitate distinctă, „efeminată și maladivă, lipsită de nota titaniană” a modelului. Monografia îi deschide astfel lui M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
perfecte. Cercul, centrul, crucea, pătratul sunt simboluri fundamentale, cercul fiind un punct extins, perfect, omogen, simbolizând taina, efectele create și anume gradele ființei. Mișcarea perfectă este aceea circulară, imuabilă, fără început și fără sfârșit. Simbolurile d, dedicate creației, depind de simbolismul centrului și al cercurilor concentrice și, mai mult, în ideea de interior, de armonie progresivă a spiritului, manifestate în punct, în revoluții planetare, în simbolismul zodiacului, în sfera care figurează drept Eul lumii. Simbol al timpului și al mișcări, cercul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
este aceea circulară, imuabilă, fără început și fără sfârșit. Simbolurile d, dedicate creației, depind de simbolismul centrului și al cercurilor concentrice și, mai mult, în ideea de interior, de armonie progresivă a spiritului, manifestate în punct, în revoluții planetare, în simbolismul zodiacului, în sfera care figurează drept Eul lumii. Simbol al timpului și al mișcări, cercul este alăturat figurii pătrate ca o imagine dinamică a unei dialectici între cer și pământ. Schema pătratului, peste care este așezat un arc/fragment de
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
arătător - Jupiter (ocrotirea divină), degetul mijlociu - Saturn (ploaie). 5. Degetul mijlociu (numit scurt: mijlociul) este consacrat din vechime lui Saturn - zeul bogăției, rodniciei pământului, ce domnea în vremurile mitice ale “veacului de aur”. Și acestui deget i se acordă un simbolism falic, deoarece configurația mâinii, alcătuită din degetul mijlociu întins (el este cel mai lung dintre degetele mâinii), iar restul degetelor strânse, figurează organele genitale masculine, de unde denumirea lui latină digitus impudicus sau digitus infamus, deoarece întinderea de către împărat a acestui
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
sub forma unor brațe ridicate în aer (la egipteni Ka, două brațe ridicate în aer întruchipează forța intelectuală și spirituală cu care se naște orice ființă, cu o putere fermă și binevenită). Relația mâinilor cu o formă arhitecturală, cu un simbolism dual, poate să fie raportată și la relația altarului cu scări, cu acoperișul în pantă, ori la relația sufletului ce trimite în mitologii la un spirit propriu. Conform oricăror povești atingerea cu mâna a locului în care stau ascunși zeii
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
relația sufletului ce trimite în mitologii la un spirit propriu. Conform oricăror povești atingerea cu mâna a locului în care stau ascunși zeii, ori a locului ofrandelor, pare asociată nu doar cu venerația, ci și cu sacrificiul, întrucât obiceiurile și simbolismul sugerează că moartea ritualică trimite la un cult al vieții zilnice, după cum distrugerea corpurilor în război este asimilată cu distrugerea rivalului. În interiorul oricărei comunități, ceremonia șamanilor și formele interesante de a atrage prin ritual coeziunea comunității se bazează pe relația
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
inimă și mâna dreaptă și ficat, mâna stângă și limbajul simbolurilor feminine, mâna dreaptă și limbajul simbolurilor masculine, ca metafore ale creșterii și acordării unor valori misterioase în cadrul jocurilor și în cadrul reprezentării creaturilor divine, celeste sau nu, complexe, cu un simbolism uman sau zoomorf. ICONOGRAFIE: MÂNA DREAPTĂ BINECUVÂNTEAZĂ! Ofrandele dăruite prin intermediul mâinilor indică fascinația pe care o reprezintă relația dintre interiorul și exteriorul lumii oamenilor și al zeilor. Religiile cunosc numeroase modalități prin care diferitele etape sunt reflectate ca mărci ale
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Antologia Poezia simbolistă românească este concepută de Z., cercetător format la școala filologică bucureșteană, ca instrument destinat cunoașterii aspectelor relevante ale curentului în cultura europeană, cu amplele sale ramificări în spațiul românesc. Autoarea glosează atent aspectele privind specificul și istoria simbolismului, spațiul cultural de extindere, precum și retorica simbolistă, inovațiile formale etc. În ceea ce privește lirica românească, sunt comentate versuri din autori reprezentativi, refăcându-se și dosarul textelor teoretice și al manifestelor simboliste din epocă. Un mic dicționar de terminologie poetică și o bibliografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
fier, de unde pleacă numeroase tije, figurând coarne de cervide; eventual mănuși cu un singur deget și cizme brodate cu stilizări de labe de urs sau pasăre. În concluzie, se constată că libertatea lăsată șamanului pentru ornamentarea costumului, alegerea pandantivelor și simbolismul lor, Accente istoriografice 26 permit o întreagă gamă de variațiuni care funcționează pe principalele tipuri de costume. Totuși, funcțiile costumului - armură, mijloc de transport, suport pentru spirit - rămân, în mod cert, identice pentru întreg teritoriul tungus.
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Dan Cristian Răcaru () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1720]
-
în teatrul de umbre, este faptul că reprezentarea acțiunii este aici dublu de ireală, pentru că figurinele sunt din lemn, iar umbrele lor sunt imateriale. Obligația morală a lui Claudel, care va simți o adevărată fascinație pentru teatrul de umbre, față de Simbolism este imensă. Și el încearcă să se apropie de invizibil, dând formă, în apariții fugitive, unor umbre fantomatice. Umbra dublă din Pantoful de satin (Le Soulier de satin), care încheie cea de-a Doua Zi, este o imagine considerabilă în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]