4,151 matches
-
ciudată, la prima vedere, încît pentru acest singur motiv nu îi suspectăm veridicitatea. Reminiscență a altui principiu al aceleiași teorii psihanalitice (lacaniene), combinația între contopirea cu mama și fragmentarea eului pe care o trăiesc naratorii lui Suleiman vorbește despre pierderea sinelui în fragedă copilărie. Această idee generală se împletește aici cu drama istorică a sclaviei. Fragmentarea și contopirea ce inhibă formarea subiectivității sînt folosite aici pentru a reprezenta dificultatea reamintirii unui trecut traumatic acela al sclaviei, la rîndu-i reprezentat în una
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Optînd pentru asemenea abordare, critica nu trebuie să prejudicieze politica marii literaturi sau a culturii populare, așa cum se întîmplă adesea. În schimb, ne ajută să ne dăm seama că, într-o anumită măsură, critica literară este și o critică a sinelui. 6: Remarci și surse În acest capitol am subliniat că obiectele și procesele sînt cele mai importante elemente ale fabulei. Am discutat în primul rînd despre evenimente, apoi despre actori. Cele două categorii sînt considerate cele mai relevante elemente. În
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
să fie lumină și apoi întuneric și să treacă și ziua a șasea.“ La finalul drumului parcurs ne dăm seama că nu am ajuns în iad, unde ar trebui, conform legendei să ajungem, ci trecerea râului ne-a condus către sinele nostru profund, către cotloanele sufletului pe care s-a așezat praful. Călătoria noastră s-a făcut înapoi către rădăcini, înapoi către punctul de plecare, înapoi către geneză. Grație volumului, am pășit într-un spațiu și un timp primordial, arhaic, atât
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
capodopere s - au născut din niște intenții cât se poate de modeste. Epoca pătrunde în artă precum iarba prin asfaltul crăpat. Muzica nu e mare lucru, spun afonii. Concerte dau și broaștele. Arta se străduiește să exploreze filoanele aurifere ale sinelui. Creația - o sublimă înlănțuire de mistere. Nici tiranii nu au putut anihila complet libertatea interioară a artei. În expozițiile de artă abstractă nimeni nu înțelege nimic. Dar unii își iau o mină cât se poate de hamangiană. Marea artă trebuie
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
foarte mulți copii. Cei care au scos limba în fața valorilor, au fost nevoiți, până la urmă, să și-o înghită. Când libertatea este bezmetică, unii consumă și cota celor care vor veni după ei. Fără artă, vom deveni niște analfabeți ai sinelui. Găinațul păsărilor de pe chelia statuilor este, uneori, singurul omagiu adus clasicilor. In artă și în iubire, cumințenia poate semăna a castrare. De-a lungul istoriei, au fost arse uneori cărțile, alteori autorii. Există și profesori naționali de idei greșite. Principala
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
le primesc din mediul meu. Deci ce nume să-mi pun oare? Ei bine, nu-mi pot pune decât numele Sine, ca să fiu riguros În această privință. Dar trebuie să existe mai mult În tot puzzle-ul ăsta decât doar Sinele meu cel frumos. Îmi pot imagina cumva mica fantasmă că trăiesc În interiorul altui organism. Mediul este o altă creatură, nici mai mult nici mai puțin decât o gazdă. Ne putem referi la ea cu numele de Gazdă. Așa că, doar luând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
care a fost găzduit vreodată Într-un organism viu, chiar unul la fel de primitiv ca al meu. Liniile au fost trase. Pe de o parte Îi avem pe arătosul meu Bruce și pe prietenul lui doctorul Rossi, iar pe de alta Sinele meu cel bun. Simt cum atacul sălbatic al chimicalelor se intensifică și contracțiile viguroase ale intestinelor, ce Înseamnă entuziasmul reînnoit În Încercarea de a mă nimici. Ei bine prietene, solexul meu este solid și sunt hotărât să nu ies prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
occidentală, una infuzată, transferată În mod subiectiv și sentimental obiectului. Lumea obiectivă nu devine o oglindă a simțirii subiective (poetice). Soluția haikuului este depersonalizarea autorului care pătrunde În obiect (fără vreun inters personal și fără orgoliul de a-și conserva sinele), se topește și se confundă cu el. Autorul este absorbit de obiectul experienței sale, devine una cu el. Orice experiență autentică este o unificare emoțională a subiectului și a obiectului. Intuiția nu este decît fuziunea celor două. Experiența estetică nu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
umile și lipsite de strălucire. El o preia și, cu o minimă prelucrare, o transmite celorlalți. Nu el creează misterul sau cântecul, acestea se Întîmplă de la sine. Nu orgoliul creator Îl Împinge să plăsmuiască misterul, ci ființa sa, eliberată de sinele parazitar, atinge acea stare În care poezia lumii, realitatea cea mai adâncă a ei, se manifestă osmotic În același timp În lucruri ca și În sufletul său. Nu putem spune că diferența de mentalitate dintre occident și orient este absolută
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
este înțelept din partea liberalilor să generalizeze de la cazul specific al capitalismului de piață, până la a crede că un tip de comportament, impus ca rezultat al unei forme de economie politică nouă și probabil pasageră, ar fi o imagine autentică a sinelui chintesențial al ființei umane. (Polanyi 1944; Block și Somers 1984). Intervenția statului in viața economică a unei societăți a fost de fapt un act de legitimă apărare a comunității împotriva puterii distructive a piețelor descătușate care, conform lui Polanyi, dacă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ca model normativ dezirabil de organizare politică". În acord cu alți teoreticieni critici internaționali, Hutchings (1999: 122, 135) problematizează "ontologiile rigide idealizate" ale națiunii și ale statului ca subiecți ai autodeterminării. Hutchings merge mai departe decât Linklater, problematizând de asemenea "sinele" individualizat al liberalismului. Intenția ei este de a examina statutul tuturor pretențiilor normative de auto-determinare, expresie în care "auto" este înțeles ca referindu-se la individ, națiune sau stat. Dar atâta timp cât critica ei are ca scop punerea în chestiune a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
individualizat al liberalismului. Intenția ei este de a examina statutul tuturor pretențiilor normative de auto-determinare, expresie în care "auto" este înțeles ca referindu-se la individ, națiune sau stat. Dar atâta timp cât critica ei are ca scop punerea în chestiune a "sinelui" (fie el înțeles ca individ, națiune sau stat) ca o entitate închisă, analiza lui Hutchings completează și extinde critica filozofică a particularismului realizată de Linklater. Și Richard Shapcott (2000b, 2001) continuă această critică, investigând modul în care diversele concepții ale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fie el înțeles ca individ, națiune sau stat) ca o entitate închisă, analiza lui Hutchings completează și extinde critica filozofică a particularismului realizată de Linklater. Și Richard Shapcott (2000b, 2001) continuă această critică, investigând modul în care diversele concepții ale "sinelui" modelează relațiile cu "ceilalți" în relațiile internaționale. Principala preocupare a lui Shapcott este posibilitatea de a realiza dreptatea într-o lume cu diversitate culturală. Deși principalele influențe asupra argumentului său provin de la Tzvetan Todorov și Hans-Georg Gadamer, mai degrabă decât
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
argumentului său provin de la Tzvetan Todorov și Hans-Georg Gadamer, mai degrabă decât de la Habermas, critica sinelui a lui Shapcott este în armonie cu cea a lui Linklater și Hutchings. El respinge atât concepția liberală, cât și pe cea comunitariană a sinelui, pentru că împiedică adevărata comunicare și dreptate în relația dintre sine și ceilalți. Concepțiile liberale despre sine, spune el, implică "o mișcare importantă de asimilare" deoarece sunt incapabile de a recunoaște corect diferența (2000b: 216). Pe de altă parte, comunitarienii au
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ce contribuie la constituirea identității politice prin excluderea "din spațiul "intern" rezultat ... a tot ceea ce ajunge să fie considerat străin și periculos" (Campbell 1992: Capitolele 5, 6, 1998a: 13). Dacă este clar că identitatea este definită prin diferență, și că sinele cere un celălalt, nu este atât de clar că diferența sau simplul fapt de a fi "celălalt" este neapărat echivalent cu amenințarea sau pericolul. Totuși, așa cum subliniază Campbell (1992), statul suveran este întemeiat pe discursuri ale pericolului. "Configurarea constantă a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
devine mai ușoară legitimarea unor practici și intervenții politico-militare ce folosesc interesele de securitate națională și în același timp reconstruiesc identități politice. Potrivit lui Shapiro (1988a: 102), "în măsura în care Celălalt este privit ca ceva ce nu ocupă același spațiu moral ca și sinele, comportamentul față de Celălalt devine mai exploatator". Este cazul mai ales în sistemul internațional, unde identitatea politică este atât de des definită în termeni de excludere teritorială. Arta guvernării Secțiunea de mai sus a prezentat pe scurt modul cum violența, frontierele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acolo unde e cazul ne vom referi și la satiră. Mai toate deosebirile teoretic evidențiate au legătură cu faptul că, semantic, cei doi termeni aparțin unor registre diferite. Polemica, așa cum am văzut, are aceeași vârstă cu limbajul articulat și conștientizarea sinelui și a alterității. Ea reprezintă, în termeni antropologici, conflictul arhaic dintre "eu" și "ceilalți", redat substanțial de Huizinga în celebra sa Homo ludens ("dorința de a da un spectacol și cea de a doborî un concurent într-o luptă publică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
procedează zicând: " Domnule, consideră-te pălmuit""138. La Arghezi, primitivismul gestului ar funcționa ca un garant al sincerității, al lipsei de prefăcătorie în relațiile interumane. De aceea, oricât ar părea de scandalos, moralistul atribuie gestului agresiv sensul constructiv al redescoperirii sinelui temperamental, incomod și autentic, captiv într-o lume a filistinilor, conformiștilor și ipocriților pe care ideea îi refuză. "Bătaia nu s-a făcut niciodată fără gâlceavă. Ca să ieși din acțiunea obișnuită a meseriei tale și ca să intri în ceva nou
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Cetatea spirituală, cinematografia face figură de metec; fotografia și televiziunea, de energumeni. În lucrul mâinii, nu există o ruptură în încărcătura carismatică, suflul creator se transmite direct imaginii fabricate, fără o mediere intempestivă. Proximități fericite ale corpului, intimități fervente ale Sinelui. Frumoasele și îndreptățitele laude aduse artizanatului și iscusinței manuale materializează, fără a o altera, vechea noțiune de grație demiurgică. Ele nu fac decât să scoată mai bine la lumină libertatea pură care dă formă materialelor naturale în intemporalitatea tehnică a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de la Arunâchala este că acesta este tot atât de eficace, spune tradiția, ca o călătorie în jurul lumii. Aceasta înseamnă că lumea întreagă se află condensată în această colină. Ocolul în jurul templului de la Arunâchala este tot atât de folositor, suntem asigurați, ca și ocolul în jurul Sinelui. Deși toate aceste drumuri sunt conținute în Sine, Ribhu Gîtâ spune relativ la aceasta: «Eu rămân fix, în timp ce universuri nenumărate, care se înalță în mentalul meu sub formă de concepte, se rotesc în mine. Această meditație este drumul ( pradakshina) suprem».“ 6
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
tu glasul până la nori, ca să chemi să te acopere râuri de ape? / Poți tu să arunci fulgerele, ca să plece? îți zic ele: «Iată-ne»? / Cine a pus înțelepciunea în negura norilor, sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului?“ „Cel cu Sinele unit prin yoga vede Sinele în toate ființele și toate ființele în Sinele [său]; el privește pretutindeni la fel. / Cel care pretutindeni mă vede pe mine, și toate le vede în mine, acela nu-i pierdut pentru mine și nici
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
chemi să te acopere râuri de ape? / Poți tu să arunci fulgerele, ca să plece? îți zic ele: «Iată-ne»? / Cine a pus înțelepciunea în negura norilor, sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului?“ „Cel cu Sinele unit prin yoga vede Sinele în toate ființele și toate ființele în Sinele [său]; el privește pretutindeni la fel. / Cel care pretutindeni mă vede pe mine, și toate le vede în mine, acela nu-i pierdut pentru mine și nici eu nu-s pierdut pentru
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
tu să arunci fulgerele, ca să plece? îți zic ele: «Iată-ne»? / Cine a pus înțelepciunea în negura norilor, sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului?“ „Cel cu Sinele unit prin yoga vede Sinele în toate ființele și toate ființele în Sinele [său]; el privește pretutindeni la fel. / Cel care pretutindeni mă vede pe mine, și toate le vede în mine, acela nu-i pierdut pentru mine și nici eu nu-s pierdut pentru el. [...] întreagă această lume este desfășurată de mine
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
mulțimea legăturilor „impure“ dintre părți, în concatenări artificiale și fragmentare, care decupează subiectiv realul din interiorul crizei exprimate prin dualitatea subiect-obiect. Memoria este cea care va prelua „controlul“ viziunii noastre despre Unu și multiplu, prin pervertirea în reprezen tări a sinelui, a lumii și a legăturii cu Unul. Tot prin inter mediul memoriei se vor instaura și continuitatea aparentă la nivelul multiplului, respectiv continuitatea prin atribuirea unei identități separate (și inerente) lucrurilor și ființelor. Astfel, până și Unul va fi trecut
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
nu asociem imediat "terorismul" cu "islamic" este nevoie de un nou cadru de inteligibilitate care să surprindă "ascensiunea islamului"34, modul în care religia islamică formează, modelează viața personală, publică și politică a musulmanilor. Promisiunile de liniște, de regăsire a sinelui, de stabilitate pe lungă durată sunt atractive și pentru musulmani, fiindcă și ei caută cu disperare certitudini, puncte de reper în lumea actuală. "Fundamentalismul islamic" revede "epoca de aur" a islamului și cere credincioșilor să imite profetul și să aplice
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]